PROGRAMUL DE

PREGATIRE A
FORMATORULUI

MODULUL 4:
EVALUAREA
PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE
INTRODUCERE
Bine ati venit la programul de pregatire a formatorului!

Formatorii sunt responsabili sa se asigure ca in cadrul

programului de pregatire cursanţii adulţi beneficiaza de o
instruire la cel mai inalt nivel posibil.Instructorii cu abilitati
speciale sunt solicitaţi să lucreze cu o mare diversitate de
programe şi de cursanţi adulţi in cadrul CRFPA. În cele mai
multe cazuri, totuşi, marea majoritate a persoanelor angajate ca
instructori şi-au dezvoltat aptitudinile de lucru printr-o
combinaţie intre experienţă şi formare profesională. Ca rezultat,
mulţi dintre dvs. nu aţi avut niciodată ocazia de a cunoaste
metodica predarii, abilitate esenţiala pentru maximizarea
procesului de învăţăre a adultilor

Programul de pregatire a instructorilor este elaborat cu scopul de

a vă oferi activităţi de învăţare semnificative, care vă vor ajuta în
dezvoltarea competenţelor de instruire necesare şi speciale ,
cerute in activitatea de formare a cursanţilor adulţi. Ca atare,
acest program se constituie dintr-un set de module , menit să
faciliteze dobândirea de către cursant a setului de obiective
prestabilit. Pe măsură ce parcurgeti fiecare modul, trebuie să
realizaţi următoarele , care să vă ajute să învăţaţi informatiile din
modul:

- să elaborati pe baza informaţiilor din modul

- să faceţi legătura între conţinutul modulului şi experienţa dvs.
de zi cu zi
- să luaţi notiţe pe măsură ce parcurgeti modulul.

În afară de faptul că veţi învăţa şi pune in practica cele mai

recente strategii de instruire într-un mediu tehnic, veţi avea, de
asemenea, ocazia sa colaborati cu alţi formatori care asigura
instruire într-o varietate de programe ocupaţionale. Această
colaborare între instructori reprezintă un rezultat foarte important
al programului; prin aceasta este iniţiat un proces de ajutor
colegial reciproc, care este important pentru perpetua
perfecţionare a dvs. ca instructor.

2
CUPRINS

Secţiunea Pagina

ORIENTARE / EXPLICATIE 4

RESURSE SOLICITATE 4

OBIECTIVE 4

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 5

Fişa informativa I 5

Exerciţiul 1 14

Exerciţiul 2 15

Exerciţiul 3 16

Exerciţiul 4 16

Fişa informativa II 16

Exerciţiul 5 32

LISTĂ DE EVALUARE A PERFORMANŢELOR 37

Ce aţi învăţat? 38

3
ORIENTARE /
EXPLICATIE
Orientare

În cea mai mare parte, acest modul consta in informarea despre şi

examinarea procesului de măsurare a rezultatelor învăţării în comparaţie
cu ceea ce s-a stabilit anterior pe baza standardelor de performanţă.
Acest modul vă va ajuta să elaboraţi şi să dezvoltaţi teste de
performanţa valide şi temeinice pentru a asigura o evaluare atât
aprofundată cât şi realistă a cunoştinţelor, abilitaţilor şi atitudinilor
cursanţilor.

Explicaţie

Scopul acestui modul este de a vă familiariza cu bazele procesului de

evaluare şi de a vă furniza cadrul necesar in vederea aprecierii exacte a
cunoştinţelor, abilitaţilor şi atitudinilor cerute la locul de muncă. În
acest scop, veţi învăţa despre diferenţa dintre examinările bazate pe
norme şi criterii, despre evaluarea procesului sau a produsului şi despre
modalitatea de a decide dacă este necesar un test de performanţe sau de
un test scris pentru a aprecia rezultatele cursantului. Pe parcursul
modulului, atenţia va fi concentrata asupra furnizării de exemple şi
experienţe practice cu scopul de a vă ajuta in selectarea şi elaborarea
instrumentelor şi procedurilor de evaluare, care vă vor indica dacă
cursantul a dobândit într-adevăr nivelul de performante prestabilit

RESURSE SOLICITATE

Un Ghid de Studiu complet din cadrul programului dvs.

OBIECTIVE La sfârşitul acestui modul, veţi fi în măsură:

1. să deosebiţi examinările bazate pe norme sau pe criterii;

2. să descrieţi caracteristicile unei examinări eficiente;

3. să elaboraţi evaluarea procesului şi evaluarea produsului;

4. să pregătiţi o varietate de teste scrise; şi

5. să demonstraţi că aţi înţeles relaţia dintre rezultatele învăţării şi

alegerea instrumentelor de evaluare.

4
ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE Fişa informativa I

Scopul acestei fişe informative este de a studia avantajele evaluării

bazată pe performanţe. Atenţia generală se va concentra asupra
evaluării rezultatelor procesului de învăţare pentru a stabili nivelul
cursantului în raport cu anumite criterii sau standarde stabilite.

Pe măsură ce parcurgeţi fişa informativa , răspundeţi la următoarele

întrebări.
1. Care este scopul evaluării bazata pe performanţe?
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
________________________
2. Cum deosebiţi examinările bazate pe norme de cele bazate pe
criterii ?
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

3. De ce instruirea bazată pe performanţe impune utilizarea

examinărilor bazate pe criterii ?
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
____________________________

4. De ce trebuie ca examinările sa fie validate , demne de

încredere, obiective şi pe intelesul tuturor?

5
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

5. Când aţi utiliza evaluarea procesului ? De ce?

______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

6. Când aţi utiliza evaluarea produsului ? De ce?

______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

7. Care este motivul pentru care un instructor doreşte să aibă mai

multe metode diferite de evaluare a rezultatelor procesului de
învăţare ?
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
_________________________________________________

6
Evaluarea bazată pe performanţă

Scopul evaluării pe baza de performanţe este de a ne asigura că, un cursant, care

parcurge un program de instruire, va fi capabil să îndeplinească sarcinile la nivelul
solicitat la locul de muncă. Un element critic al acestei abordări constă în elaborarea
obiectivelor de performanţă care formulează ce trebuie să realizeze cursantul, in ce
condiţii , precum şi standardele sau criteriile care trebuie atinse. Prin urmare,
obiectivele în sine furnizează formatorului un instrument util in planificarea şi
elaborarea modalităţii de evaluare a cursanţilor. Bazându-se pe aceste obiective,
formatorul elaborează un set de instrumente şi proceduri de evaluare, care indică dacă
cursantul a atins standardul cerut.

Examinările pe baza de norme şi criterii

O examinare pe baza de norme are ca scop măsurarea şi compararea performanţelor

unui cursant cu performanţele altui cursant . Acest sistem utilizează ideea de repartizare
normala a notelor şi folosirea curbei normale de distribuire a notelor. Notele sunt
acordate în mare măsură pe baza valorii cursantului în clasă , in raport cu ceilalţi. De
exemplu, un test de verificare specific vizează stabilirea poziţiei cursantului - joasa ,
medie sau avansată – în raport cu ceilalţi care au susţinut testul . Aici rezultatele unui
grup sunt utilizate pentru a stabili „norma”.

Principiul esenţial al examinării pe baza de criterii este acela prin care cursanţilor li se
solicită să realizeze anumite obiective. Nivelul de performanţa al cursantului nu este
comparat atât de mult cu performanţele celorlalţi , ci este evaluat în funcţie de anumite
standarde care trebuie respectate. Deoarece diferiţi cursanţi au nevoie de intervale
diferite de timp pentru realizarea obiectivelor, atunci când un cursant nu este capabil să
atingă standardul acceptabil de performanţă, i se permite să continue activitatea până
când atinge nivelul de performanţă aşteptat. Un program de instruire bazat pe
performanţe sau competenţe nu elimină din cadrul procesului de invatare , faptul ca
exista diferenţe intre indivizi . În timp ce se aşteaptă ca toţi cursanţii să realizeze
obiectivele de bază, unii cursanţi vor învăţa mai mult decât li se solicita la nivelul
minim acceptat.

Scopul instruirii pe baza de performanţe nu este de a diferenţia cursanţii, ci de a mari

performanţele fiecărui cursant la nivelul specificat ca fiind acceptabil in raport cu
obiectivele propuse. Scopul principal al examinării pe baza de criterii este de a
determina momentul în care fiecare cursant a ajuns la un nivel de performanţe
considerat ca fiind acceptabil. Astfel, examinările pe baza de criterii stabilesc legătura
între programul de instruire şi condiţiile la locul de muncă. Prin intermediul examinării
pe baza de criterii, instructorul este capabil să determine dacă a fost atins nivelul de
performanţă. În consecinţă, instruirea pe baza de performanţe , pune accent mai mult pe
evaluarea pe baza de criterii decât pe evaluarea pe baza de norme.

Caracteristicile unei examinări eficiente

1. Validitate . Validitatea unei examinări este măsura în care testul evaluează ceea ce
se impunea. Validitatea depinde de similaritatile între metoda de
examinare şi performanţa in discuţie. De exemplu, reprezintă notele intr-
o examinare scrisă o măsurare validă a realizării unei abilitaţi?. Evident,
dacă se măsoară o abilitate , o proba practica este mult mai valida decât

7
 o examinare scrisă. Examinările pe baza pe criterii sunt uşor de validat
deoarece cunoştinţele, abilitatile şi atitudinile care vor fi măsurate au fost
deja stabilite în mod clar prin intermediul obiectivelor de performanţă
precizate în cadrul Ghidurilor de Studiu.

2.Increderea acordata examinarii.

Se acorda încredere unei examinări in măsura in care aceasta este

capabila sa măsoare cu exactitate şi consecvenţă rezultatele. Reflectă
rezultatele, cu exactitate, cunoştinţele, abilitatile şi atitudinile
cursantului ? În instruirea bazată pe performanţe, obiectivele precizează
nivelul de performanţa ce trebuie evaluat, condiţiile curente şi
standardele ce vor fi atinse. Standardele obiectivului vor fi realiste şi
bazate pe nivelul de performanţă cerut persoanelor care vor să deţină o
anumită ocupaţie. Prin urmare, în ceea ce priveşte increderea acordata,
standardele vor fi specificate aşa încât instructorii sa poata aprecia
performanţa fiecărui cursant după aceeaşi metodă. De exemplu:

 Descrie standardul , în mod clar , cat de bine trebuie sa execute

cursantul activitatea?

 Este clar definit nivelul minim de performanţă considerat ca fiind

acceptabil ?

 Este definită calitatea produselor şi serviciilor conform

standardelor de acurateţe, finisare, format, secvenţă,
claritate,fineţe , toleranta sau număr de greşeli permise ?

 Sunt clar definite standardele de timp în termenii duratei de

execuţie, vitezei de realizare sau timpului total alocat activităţii?.

3. Obiectivitate. Obiectivitatea unei examinări impune ca opinia personală a

formatorului să nu influenţeze evaluarea. O examinare trebuie să fie
elaborata astfel încât mai mulţi instructori să o poată conduce şi să
ajungă la aceleaşi rezultate. Opinia personală a formatorilor nu trebuie
să intervină în valoarea răspunsurilor, standardelor, etc. Altfel spus,
cu cât este mai obiectivă evaluarea cu atât creste si încrederea acordata
acesteia. Majoritatea examinărilor bazate pe criterii sunt obiective în
sensul că instructorul este capabil să identifice cursanţii care
îndeplinesc obiectivele de performanţă şi pe aceia care nu le
îndeplinesc în conformitate cu standardele stabilite. Datorită
specificităţii acestor standarde există un punct de plecare comun ,
obiectiv care asigură rigurozitatea examinării.

4. Caracterul cuprinzător. Examinările sunt elaborate pentru a stabili o apreciere validă

a realizărilor cursantului. În mod clar, cu cât instruirea poate fi
evaluata in mai multe etape, cu atât mai cuprinzătoare este
examinarea. O examinare bazată pe criterii , care sunt stabilite plecând
de la standardele de performanţă , este elaborata pentru a determina
dacă un cursant a îndeplinit sau nu toate criteriile prestabilite in cadrul
cursului. Prin urmare, examinarea poate furniza o apreciere

8
 cuprinzătoare a nivelului atins de cursant, respectând limitele impuse
de rezultatele procesului de învăţare.

Evaluările procesului sau produsului

Mulţi formatori începători au dificultăţi atunci când se decid pentru prima data sa
evalueze performanţele stabilite. O abordare care tinde să dea rezultate este metoda de
apreciere a procesului-produsului. Instruirea bazată pe performanţe conduce la
evaluarea procesului şi a produsului. Evaluarea procesului sau a produsului măsoară
capacitatea cursantului de a folosi cunoştinţele, abilitatile şi atitudinile pe care le-au
invatat. Aceasta solicită cursantului să experimenteze practic sarcinile, nu numai să
discute sau să scrie despre acestea.

Evaluarea procesului se concentrează pe acţiunile sau procedurile efectuate de cursant,

ca indicatori de realizări. Testele de evaluare ale procesului sunt utilizate atunci când
instructorul verifică dacă cursantul poate executa corect procedurile şi procesele . În
mod specific, evaluarea procesului este adecvată când:

 Se identifică cauzele de eşec (de ex. remedierea defecţiunilor);

 La sfârşitul procesului nu se obţine nici un rezultat/produs (de ex. verificarea

întreţinerii);

 Nu se poate distinge procesul de produs/rezultat (de ex. proceduri de

diagnosticare);

 Nu poate fi măsurat un produs/rezultat datorită măsurilor de siguranţă sau altor

constrângeri (de ex. înlocuirea unui motor de automobil).

Cel mai des întâlnit format de evaluare a procesului este lista de verificare a
performanţelor. O listă de verificare este un instrument de consemnare dacă o
caracteristică este prezentă sau nu, sau dacă s-a executat sau nu o anumită conduită.
Aceasta presupune o apreciere de tip da/nu. Spre deosebire de scala de evaluare, lista de
verificare poate avea numai răspunsuri cu da sau nu. Lista de verificare include numai
criteriile care sunt esenţiale pentru executarea cu succes a abilitatii. Formatorul notează
fiecare element pe lista de verificare pentru a indica dacă acesta a fost realizat sau nu în
mod satisfăcător.

De exemplu, un instructor la Programul de formare pentru ocupaţia Chelner/Chelneriţă

poate alege să evalueze următoarea sarcină: „Scrieţi şi preluaţi comanda”, cu ajutorul
unei liste de verificare a procesului.

Un model de listă de verificare a performanţelor

Scrieţi şi preluaţi comanda

9
 Nume:_________________________Data: _________________________________

Observator: ________________________________________

A REALIZAT NU A REALIZAT ACTIVITĂŢI

1. A sugerat mâncăruri şi
băuturi pentru a
completa comanda
clientului.
2. A stabilit gradul de
prăjire pentru
mâncăruri.
3. A notat variantele
când a fost necesar.
4. A notat toate cererile
speciale ale clienţilor.
5. A verificat toate
comenzile împreună
cu clienţii.

Interval de timp alocat: _____________ minute

Observaţii:

_______________________________________________________

_______________________________________________________

_______________________________________________________

_______________________________________________________

_______________________________________________________

În opoziţie, indicatorii de produs sunt elemente tangibile rezultate în urma activităţii

cursantului. Evaluările de produs sunt utilizate atunci când formatorul este interesat în primul
rând dacă cursantul poate realiza un produs finit acceptabil. Aprecierea produsului evaluează
rezultatul final al unei activităţi; acesta este tangibil sau cuantificabil. Un produs poate fi
apreciat ca prezent, absent sau având o caracteristică specifică. În acest caz atenţia este
îndreptată nu asupra modalităţii de realizare a unei sarcini specifice ci, mai degrabă, asupra a
ceea ce rezulta din activitate.

10
Aprecierea rezultatului este adecvată atunci când:

 Caracteristicile produsului pot fi măsurate: (de ex. lungimea tăieturilor);

 Procedurile pot fi diferite fără a afecta produsul (de ex. realizarea unui buletin
informativ);

 Produsul este mult mai important decât modul cum se derulează procesul (de ex.
dezvoltarea unui program software computerizat);

Instructorul poate utiliza o scara gradata pentru a-l ajuta să evalueze produsul realizat de către
cursant comparându-l cu o scară ce indică grade diferite de acceptabilitate. Formatorul trebuie
să ia în considerare următoarele principii atunci când lucrează cu scările gradate:

 Trăsăturile comportamentale care vor fi apreciate trebuie preluate direct din

rezultatele procesului de învăţare;

 Caracteristicile trebuie să fie observabile în mod direct;

 Caracteristicile şi punctele mentionate pe scală trebuie să fie clar definite.

11
Model de scală de evaluare a produsului
Cursant: _______________________________ş Data: ______________________________

Obiectiv de performanta: Cursantul va pregăti un cabinet de lucru pentru a fi gata de finisaj

decorativ, utilizând echipamentul adecvat pentru a bate cuiele; a acoperi petele, defectele şi
gaurile lasate de cuie; a şlefui componentele; şi a curăţa suprafaţa.

1. Îndepărtarea surplusului de lipici :

NESATISFĂCĂTOR SATISFĂCĂTOR EXCELENT

Suprafaţă deteriorată Fără deteriorări, straturi Suprafaţă curăţată;
minore de lipici Fără lipici

2. Asezarea cuielor:

NESATISFĂCĂTOR SATISFĂCĂTOR EXCELENT

Cuiele sunt batute prea S-a folosit un cui de S-a utilizat
adanc; zona din jurul dimensiune greşită dar instrumentul corect de
cuiului este zgâriată scopul a fost realizat 1/16 inch

3. Acoperirea petelor, zgârieturilor sau gaurilor lasate de cuie:

NESATISFĂCĂTOR SATISFĂCĂTOR EXCELENT

Folosirea fără efect sau Eficienta minima; Lustruirea si utilizarea
în exces a materialului Probleme minore la eficace a materialului
de acoperire. contractare de umplere

4. Sablarea componentelor asamblate:

NESATISFĂCĂTOR SATISFĂCĂTOR EXCELENT

Suprafaţă zgâriată, Sablare cu structura Toate zonele sablate
prea aspra granulara ; adecvat
Întâmpinarea unor
dificultăţi

12
5. Pregătirea suprafeţei pentru decoraţiunile finale:

NESATISFĂCĂTOR SATISFĂCĂTOR EXCELENT

O prea mică reducere a Proiectul relativ curat; Proiectul gata de
prafului si a substantei necesită îndepărtări finisare
straine de pe suprafaţă minore ale substanţei
străine

Comentarii:
______________________________________________________________________

Formatorul poate combina evaluarea procesului cu cea a produsului. Li se solicită cursanţilor

să anunţe atunci când ajung intr-o anumita etapa în cadrul procesului. In momentul respectiv,
instructorul verifică etapa corespunzătoare cu scopul de a evalua dacă au fost urmate
procedurile corecte. Suplimentar, formatorul compara produsul finit cu standardele ce definesc
un produs acceptabil.

În încercarea de a stabili dacă să utilizeze o evaluare a procesului sau a produsului, sau o

combinaţie a acestora, instructorul trebuie să determine natura sarcinii care trebuie testată.
Pentru fiecare obiectiv de performanta , instructorul trebuie să se întrebe:

1. Pentru acest obiectiv să utilizez o testare a procesului, o evaluare a produsului sau

ambele ?

2. Dacă este utilizată o testare a procesului, care sunt etapele care trebuie incluse pe lista
de verificare ?

3. Dacă este utilizată o evaluare a produsului, care sunt caracteristicile produsului ce

trebuie observate şi evaluate ?

4. Care sunt criteriile pentru fiecare etapa din cadrul testării procesului ?

5. Care sunt criteriile aferente fiecărui aspect al produsului în cadrul evaluării produsului ?

6. Care este nivelul minim de cunoaştere acceptabil pentru testare ?

În încercarea de a constata dacă un cursant dispune de capacitatea de a executa la nivelul

descris în obiectivele de performanta, adesea este de preferat să ai la dispoziţie câteva tipuri
diferite de a măsura realizările . De fapt, cu cât dezvolţi mai multe tehnici de apreciere, cu atât
evaluarea va fi mai creativă şi mai flexibilă. În mod asemănător, multiple măsurători ale
rezultatului pot genera un indicator de realizare mai rezonabil decât o poate face o singura
măsură.

13
 Exerciţiul 1

În fiecare dintre exemplele de mai jos, mentionaţi dacă rezultatul este

un indicator al procesului ca urmare a rezultatului procesului de
învăţare sau indicator al produsului ca urmare a rezultatului procesului
de învăţare. Să fiţi pregătit pentru a dezbate răspunsurile dvs. cu restul
grupului.

Produs Proces

1. Scrieţi o recenzie a unei cărţi _______ _______

2. Dactilografiaţi o scrisoare _______ _______

3. Luaţi parte la discuţiile din clasă _______ _______

4. Rezolvaţi reclamaţiile clientului _______ _______

5. Îndosariaţi documentele _______ _______

6. Lucraţi în siguranţă _______ _______

7. Furnizaţi feed-back _______ _______

8. Incadrati o uşă _______ _______

9. Completati o verificare de întreţinere _______ _______

10. Instalaţi un tablou de circuite electrice _______ _______

11. Discutaţi cu un client nervos _______ _______

12. Schimbaţi un cauciuc _______ _______

13. Realizaţi un permanent _______ _______

14. Verificaţi nivelul de ulei al motorului _______ _______

15. Respectaţi regulile de siguranţă si protectie _______ _______

14
Exerciţiul 2

Unele rezultate ale procesului de învăţare au atât o componentă de

proces cât şi una referitoare la produs. În spaţiile libere de mai jos,
scrieţi câteva exemple de rezultate ale procesului de învăţare din cadrul
Ghidului de Studiu propriu privind:

Evaluările procesului

_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________

Evaluările produsului

_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________

Evaluări atât ale procesului cât şi ale produsului

_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________

15
Exerciţiul 3

Dintre exemplele referitoare la evaluarea procesului/produsului pe care

le-aţi identificat în Ghidul de Studiu propriu, selectaţi un rezultat al
procesului de învăţare adecvat unei liste de verificare a performanţei.

Elaboraţi o listă de verificare a performanţei. Puteţi utiliza formatul

furnizat în Fişa Informativa sau, în cazul în care doriţi, puteţi elabora
propriul format.

Distribuiţi lista dvs. de verificare grupului sau unui partener. Dacă este
necesar, revizuiţi lista de verificare, bazându-vă pe feed-back.

Exerciţiul 4

Dintre exemplele referitoare la evaluarea procesului/produsului pe care

le-aţi identificat în Ghidul de Studiu propriu, selectaţi un rezultat al
procesului de învăţare adecvat unei scale de evaluare a produsului.

Elaboraţi scala de evaluare a produsului. Puteţi utiliza formatul furnizat

în Fişa Informativa sau, în cazul în care doriţi, puteţi elabora propriul
format.

Distribuiţi lista dvs. de verificare grupului sau unui partener. Dacă este
necesar, revizuiţi scala de evaluare a produsului, bazându-vă pe feed-
back.

Fişa informativa II

Scopul acestei fişe informative este de a studia elaborarea şi pregătirea

mai multor teste scrise pentru cunoştinţe şi teorie generale. Atenţia
generală va fi îndreptată asupra utilizării efective şi eficiente a testelor
scrise, privite ca mijloace de evaluare a cursanţilor, bazate pe nivelul de
cunoştinte pe care ei trebuie să le acumuleze.

Pe măsură ce parcurgeţi fişa informativa, răspundeţi la următoarele

întrebări:

1. Care este cea mai eficientă modalitate de utilizare a testelor

scrise?
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

16
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

2. Ce este o examinare subiectivă şi când ar trebui utilizată?

_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

3. Ce este o examinare obiectivă şi când ar trebui utilizată?

_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

17
4. Care sunt cele mai utilizate metode de examinare
obiectiva ? Descrieţi, pe scurt, pe fiecare.
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

18
 _________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

Verificarea teoriei şi cunoştinţelor

Majoritatea obiectivelor de performanţă solicita un anumit nivel de teorie şi cunoştinţe generale

şi, adesea, cea mai eficientă modalitate de verificare este prin intermediul examinărilor scrise.
De exemplu, cu toate că este posibil să observi un cursant executand o competenţă, aceasta este
o metoda ineficientă şi incompletă pentru evaluarea cunoştinţelor si terminologiei . De aceea,
instructorul trebuie să aleagă tipul instrumentului de verificare bazându-se pe nivelul de
cunoştinţe pe care un cursant trebuie să le acumuleze. Examinarea utilizată pentru a verifica
dacă cursantul înţelege definiţiile de bază, va fi diferită de cea utilizată pentru a evalua
abilitatea cursantului de a formula principii sau concepte necesare pentru rezolvarea unor
probleme specifice. De aceea, decizia privind tipul de evaluare utilizat, va depinde de
caracteristicile specifice ale rezultatului procesului de învăţare.

Metode scrise de evaluare

Examinări subiective

Examinările subiective sunt adesea denumite „lucrări scrise de tip eseu” datorită
formei răspunsurilor. În cadrul examinării scrise, cursanţilor li se solicită să compare,
să descrie, sau să explice diferite aspecte care au fost predate. De exemplu,
examinările scrise sunt utilizate adesea când:

 Rezultatul procesului de învăţare presupune argumentare, exprimare clară sau

aplicare a cunoştinţelor, si nu o simplă extragere din memorie a informaţiilor.

 Se evaluează abilitatea cursantului de sistematizare şi exprimare a ideilor.

 Se evaluează înţelegerea completă a anumitor puncte din procesul de instruire.

Examinările subiective au ca rezultat o notă bazată pe opinia subiectivă a

instructorului. Acestea se referă la subiecte pe care studentul trebuie să le dezvolte.
Avantajul lor este că sunt uşor de elaborat astfel încât să ceară studenţilor să-şi
demonstreze abilitatea de a-şi organiza şi exprima gândurile şi de a argumenta un
anumit subiect. Dezavantajele constau in faptul că sunt mai dificil de evaluat corect şi,
deoarece scrierea răspunsurilor la întrebări necesită timp, o astfel de examinare va
acoperi doar un număr limitat de subiecte. Cel mai important dezavantaj al examinării
scrise consta în notarea subiectivă. Dacă scopul evaluării este să verifice exact
cunoştinţele studentului, subiectivitatea evaluării unei lucrări scrise conduce la
transformarea acesteia intr-un instrument de evaluare neadecvat şi nesatisfăcător.

19
 De aceea , liniile directoare pentru elaborarea de examinări subiective conduc la ideea
de a le face cat mai obiective posibil.

 Elaboraţi întrebările concis. Spuneţi, „ Explicaţi (a) diferenţa dintre

curentul alternativ şi curentul continuu ; (b) avantajul fiecăruia; şi, (c)
principala utilizare a fiecăruia”, si nu „ Vorbiţi despre curentul alternativ
şi curentul continuu”.

 Puneţi întrebări care să necesite argumentarea şi aplicarea cunoştinţelor

pentru a răspunde, si nu întrebări care impun o simpla extragere din
memorie a informaţiei. Întrebaţi, „ Care a fost efectul practic al deciziei
de utilizare a evaluărilor pe baza de criterii?” si nu „ Numiţi trei
caracteristici ale evaluării pe baza de criterii.”

 Identificaţi cât de elaborat doriţi să fie răspunsul la întrebări. De

exemplu, „ în 50 de cuvinte sau mai puţin.”

 Verificaţi atent întrebările pentru a avea o exprimare clară. Nu spuneţi,

„ Cum puteţi determina dacă o aprindere defectuoasa este cauza pentru
care un motor nu porneşte?” dacă vă referiţi de fapt la, „ Care este
modalitatea recomandată de a determina dacă, o aprindere defectuoasa
este cauza pentru care un motor nu porneşte?” Aceste două exprimări nu
sunt neapărat identice!

 Despărţiţi întrebările care necesită răspunsuri mai lungi în mai multe

segmente; la fiecare se poate răspunde scurt. Prin aceasta se va evita o
notare dificila cauzata de un răspuns elaborat in mult mai multe cuvinte
decât ar fi nevoie.

 Înaintea notării lucrărilor, elaboraţi răspunsuri clare, exprimând ce

trebuie să conţină un răspuns pentru a obţine punctajul maxim. Prin
verificarea răspunsurilor in raport cu această grilă lucrarea poate fi
notată corect ,iar evaluarea nu este influenţata de impresia generala.

Examinări obiective

Printre formele de examinare obiectiva folosite pe scară largă se află şi: (i) exerciţii cu alegere
multipla; (ii) exerciţii cu alegere alternativa; (iii) exerciţii de potrivire a elementelor dintr-o
coloana cu elementele din cealaltă coloana; şi, (iv) exerciţii cu răspuns scurt. În afara libertăţii
datorate influenţei personale şi gândirii individuale a fiecărui instructor, examinările cu
răspunsuri scurte au avantajul de a acoperi complet obiectivele de învăţat. Studenţii pot
răspunde la aceste examinări într-un timp mult mai scurt decât ar necesita răspunsul la o
examinare scrisă tip eseu, astfel o mare parte a materialului poate fi verificată, spre deosebire
de segmentul redus de materie ce poate fi verificat printr-o examinare scrisă tip eseu.

Cu toate că rezultatele examinării obiective sunt demne de încredere, totuşi nu se garantează

obţinerea de rezultate valide. Indiferent cât de precisa este notarea, nu poate indica cunoştinţele

20
studentului intr-un anumit domeniu, dacă rezultatul deriva din întrebări care nu se refera direct
la subiectul in discuţie. Din această cauză, testele pot genera erori care conduc la rezultate
nevalidate. Pentru a evita erorile care provin din examinări care verifică un anumit rezultat,
când de fapt se cere evaluarea validităţii altui rezultat , examinările trebuie să pornească de la
ideea ca studentul trebuie sa atingă standardele de performanţă precizate în obiective.

1. Exerciţii cu alegere multipla. Examinările cu exerciţii cu alegere multipla sunt

universal acceptate, practic orice examinare folosită în ziua de azi este de tipul
acesta. Sunt mai bune calitativ datorită acurateţei şi evaluării obiective. O
examinare de acest tip este compusă dintr-o întrebare sau un enunţ incomplet şi
patru sau cinci alternative de răspuns, din care studentul il va selecta pe cel mai bun.
De exemplu:

Termenul lemn de esenţa moale sau tare indică:

a. Ţesut fibros aglomerat sau aerisit

b. Lemn uscat in aer – lemn uscat in cuptor

c. Conifere-foioase

d. Contracţie-dilatare

Deoarece exerciţiile cu alegere multipla sunt utilizate pe scară largă, instructorii

trebuie să cunoască atât avantajele cât şi dezavantajele acestora.

 Întrebarea cu alegere multipla este foarte obiectivă şi poate fi

verificată rapid de orice persoană care caută in cheia de
răspunsuri.

 Pot fi construite astfel încât să extindă şablonul de cunoştinţe şi

să fie adaptabile unui număr mare de aspecte ale subiectului in
discuţie.

 Probabilitatea ghicirii răspunsului este mica

 Elaborarea testului necesita mult timp.

 Măsoară capacitatea de memorare prin „metoda recunoaşterii”,

care nu este la fel de precisă ca metoda „reamintirii”.

 Există pericolul de a include mai multe răspunsuri care pot fi

corecte.

 Răspunsurile incorecte sunt de obicei evidente

 Întrebările cu răspunsuri multiple pot fi elaborate pentru a

măsura abilitatea studentului de a-şi forma propriile opinii şi de a
aplica lucrurile învăţate, deşi este nevoie de multa ingeniozitate
pentru a le putea elabora în acest scop.

21
Întrebările cu alegere multipla trebuie elaborate astfel încât să asigure o
examinare valida şi pe care să te poţi baza. Liniile directoare pentru elaborarea
examinării generale şi a întrebărilor individuale sunt notate mai jos. În alegerea
şi elaborarea exerciţiilor cu alegere multipla, cele mai importante linii directoare
sunt claritatea şi credibilitatea. În elaborarea de întrebări cu alegere multipla: (i)
verificaţi rezultate importante ale învăţării-nu mărunţişuri; şi, (ii) concentraţi
întrebările pe ce trebuie să facă o persoană la locul de muncă si nu pe ce
trebuie să realizeze un student.

 Pentru a pregăti întrebări complete, elaboraţi mai multe serii de enunţuri

care să acopere toata materia. Elaboraţi fiecare punct pregătind cel
puţin patru răspunsuri.

 Identificaţi rezultatele învăţării pe care doriţi să le testaţi. De exemplu:

Formulare defectuoasa

Un echipament de sudură acceptabil poate fi cumpărat cu :

a. 2.500.000 lei
b. 4.200.000 lei
c.6.300.000 lei
d. 8.400.000 lei

Formulare buna

Cel mai bun dispozitiv de încălzire pentru a pune aliaj pe tabla de

metal este:

a. lampa de sudura cu alcool

b. lampa de sudura cu benzină
c. lampa cu oxiacetilenă
d. un arc electric de sudură

 Nu includeţi nici un răspuns care este evident greşit, pentru că un

student inteligent poate răspunde unei astfel de întrebări prin
eliminare.

 Formulaţi diferit fiecare varianta de răspuns, si nu repetaţi cuvintele

în fiecare alternativă. Aceasta permite studenţilor să se concentreze
pe esenţa problemei neglijând cuvintele care apar inutil si la care
trebuie să se gândească. De exemplu:

Formulare defectuoasa

Cea mai potrivită presiune a amestecului de acetilenă şi oxigen este

atunci când:

a. arde cu un zgomot mic , ca o adiere

b. arde cu un zgomot de pocnituri

22
 c. arde cu un zgomot ascuţit şi şuierat
d. arde cu un zgomot strident , exploziv

Formulare buna

Cea mai potrivită presiune a amestecului de acetilenă şi oxigen este

atunci când arde cu un zgomot:

a. mic , ca o adiere
b. cu pocnituri
c. ascuţit şi şuierat
d. strident si exploziv

 Evitaţi plasarea de indicii care să ducă la răspunsul corect. De

exemplu:

(i) prin elaborarea răspunsului corect mai mare decât restul

(ii) prin limitarea posibilităţilor de răspuns deoarece unul sau
mai multe răspunsuri nu sunt nici măcar pe acelaşi subiect,
sau nu sunt plauzibile; şi ,
(iii) inserarea de indicii gramaticale cum ar fi acordurile la
singular şi plural, sau schimbări ale unor parţi de vorbire

Formulare defectuoasa

Metalele cu secţiune mica pot fi foarte bine sudate prin rotirea

dispozitivului de sudură :

a. cu o mişcare oscilatorie
b. după un model de mişcare excentrica
c. cu o mişcare verticala
d. cu o mişcare circulară

 Modificaţi locul răspunsurilor corecte din lista cu alegere multipla,

evitând astfel formarea unui şablon.

 Exprimaţi toate răspunsurile posibile aşa încât, studentul să

cunoască subiectul pentru a putea selecta răspunsul corect. De
exemplu:

Formulare defectuoasa

Materialul folosit in sudura:

a. previne formarea de oxizi în sudură

b. reduce şi transferă oxidul care se formează în sudură
c. indeparteaza impurităţile cum ar fi pietrele, praful şi nisipul
d. toate cele de mai sus

23
 Formulare buna

Pentru rezultate bune, materialul folosit in sudura trebuie să fie aplicat

pe dispozitivele ce urmează a fi sudate:

a. cu mai puţin de o oră înainte de sudare

b. cu câteva minute înainte de sudare
c. doar înaintea aprinderii lămpii de sudura
d. cât mai aproape posibil, de momentul sudării materialelor
e. oricând, deoarece momentul aplicării nu este important

2. Alegerea alternativă. Deşi nu sunt la fel de valide ca examinările cu

alegere multipla, examinările alternative (adevărat/fals) sunt mai uşor de
elaborat şi permit acoperirea unui număr mai mare de aspecte într-o
perioadă mai scurtă de timp. Examinările cu alegere alternativa pot testa
o gama largă de subiecte, dacă enunţurile sunt elaborate cu atenţie şi
prezentate într-o formă modernă. Totuşi, prea des, instructorii caută în
notiţele şi materialele lor enunţuri pe care le transcriu ca enunţuri
adevărate pentru ca , apoi , prin schimbarea unui cuvânt sa creeze un
enunţ fals , ceea ce conduce doar la verificarea memoriei, în detrimentul
cunoştinţelor reale şi a înţelegerii.

Utilizarea examinării prin exerciţii cu alegere alternativa este adecvata

când scopul este să se testeze abilitatea studentului de a:

 recunoaşte corectitudinea enunţului

 identifica conexiunile

 identifica atitudinile, valorile şi convingerile

 identifica cauzele şi conexiunile

 identifica faptele şi opiniile

 identifica o nouă situaţie în care se aplică principii cunoscute.

Elaborarea unei examinări de calitate cu exerciţii cu alegere alternativa

durează mult timp. Totuşi, prin observarea următoarelor principii de
construire a enunţurilor, formatorii pot elabora întrebări adecvate de tipul
adevărat/fals.

 primul pas este să notezi o serie de enunţuri care să acopere întreg

materialul ce va fi verificat. Fiecare enunţ trebuie să acopere un singur

24
aspect şi să conţină o singură idee. Enunţurile luate direct din carte,
constituie o alegere proasta.

Formulare defectuoasa

A F Oxigenul este inflamabil şi poate produce explozii dacă

este amestecat cu ulei sau grăsimi.

A F Oxigenul , în contact cu un dispozitiv in stare de

incandescenta conduce la creşterea flamei.

A F Interiorul tuburilor de oxigen utilizate pentru păstrarea

oxigenului lichid va fi curăţat ocazional cu ulei pentru a
preveni oxidarea.

 Nu elaboraţi o parte a enunţului adevărată şi cealaltă falsă.

Formulare defectuoasa

A F Când sudaţi, este recomandat sa miscati flama pe o

directie de apropiere-departare de corp si nu de la
stânga la dreapta.

A F Mişcarea stânga -dreapta este mai bună decât miscarea

de apropiere-departare in timpul operatiei de sudare.

A F În sudură, mişcarea in lateral, de obicei , ofera o mai

bună vizibilitate a lucrării decât mişcarea de apropiere-
departare de corp.

 Nu elaboraţi enunţurile adevărate mai lungi decât enunţurile false şi

invers.

 În secventierea enunţurilor de genul adevărat/fals nu urmăriţi acelasi

sablon .

 Nu elaboraţi enunţurile false prin utilizarea negatiei

 Nu permiteţi ca in construcţia gramaticală a enunţului să se strecoare

indicii asupra faptului că este fals.

 Evitaţi expresiile care pot avea sensuri diferite pentru persoane

diferite. Fiţi exact în redactarea enunţurilor.

Formulare defectuoasa

A F Acetilena din cilindrii este comprimată până exercită o

presiune mare.

25
 Formulare buna

A F Acetilena din cilindrii este comprimată până la o

presiune de 250 – 275 pounds/inch2.

 Evitaţi cuvintele care dau indicii. De exemplu, deoarece cuvintele

„întotdeauna”, „niciodată”, „tot”, „nici unul”, „invariabil”, etc. sunt
de obicei folosite în elaborarea de enunţuri false, acestea induc
studentului ideea că enunţul este fals.

3. Elemente corespondente. Examinările cu exercitii cu elemente

corespondente includ liste sau coloane cu : cuvinte, expresii, propozitii
sau simboluri. Studentului i se cere să combine fiecare element dintr-o
listă cu elementele corespunzatoare din cealaltă listă.

Trebuie să căutaţi să folosiţi întrebări prin care să se poata identifica

legătura dintre elementele corespondente din cele doua coloane ca:

 locaţie, funcţie sau aspectul elementelor

 definiţii, utilizarea adecvata sau timpurile verbului

 date şi evenimente semnificative, secvenţierea evenimentelor majore

 simboluri şi înţelesul lor sau utilizarea adecvata

Multe persoane consideră că întrebările cu elemente corespondente

testează doar nivelul scazut al cunoştinţelor: amintirea şi recunoaşterea.
Totuşi, cu puţin efort, întrebările cu elemente corespondente pot fi
elaborate pentru a testa nivelul înalt al cunoştinţelor (înţelegerea,
aplicarea, analiza). În elaborarea întrebărilor prin combinare, asiguraţi
studentului instrucţiuni specifice referitoare la cum să răspundă precum
şi două liste verticale. O listă reprezintă o serie de explicatii, iar cealaltă
o listă de răspunsuri. De exemplu:

Instrucţiuni: Marcati cu (M) pentru lemn de esenta moale şi (T) pentru

lemn de esenta tare, următoarele tipuri de lemn:

Premise Răspunsuri

Mahon ( )
Plop ( )
Fag ( )
Cedru ( )

26
  Elaborati liste scurte. Numărul maxim de elemente din coloana cu
explicatii trebuie să fie 10. Plasaţi enunţurile mai scurte în partea
dreaptă.

 Includeţi un număr inegal de raspunsuri şi definitii. Asiguraţi-vă că

fiecare răspuns este unul credibil pentru fiecare definitie.

 Folosiţi ordinea logică în cadrul listelor. Plasaţi cuvintele în ordine

alfabetică şi numerele în ordine.

 Folosiţi o temă centrală şi urmăriţi-o pe parcursul întregului

exercitiu.

 Daţi instrucţiuni clare. Comunicaţi studentului cum să răspundă,

unde să-şi scrie răspunsurile, şi de cate ori un răspuns poate fi
folosit. De exemplu:

Coloana din stânga prezinta caracteristicile a două sarcini electrice

care se apropie una de cealalta, iar coloana din dreapta, acţiunile
posibile care pot avea loc. Potriviti acţiunile cu caracteristicile, prin
plasarea literei corespunzătoare acţiunii în spaţiul liber din dreapta
fiecărei caracteristici. Fiecare acţiune poate fi folosită o singură dată,
de mai multe ori sau niciodată.

Caracteristici Acţiuni

1. Două sarcini pozitive A. Atracţie

2. O sarcina pozitivă şi B. Nici respingere
una negativă nici atracţie
3. Două sarcini neutre C. Respingere
4. Două sarcini negative

4. Răspuns scurt. Studentului i se cere să completeze corect cu cuvântul,

fraza, numărul sau simbolul potrivit un enunţ incomplet. Aceste întrebări
sunt de obicei cel mai uşor de scris deoarece studenţilor li se cere să
elaboreze singuri răspunsurile la întrebări. În acest tip de examinare,
studenţii trebuie să răspundă la o întrebare directă cu un singur răspuns
scurt.

Întrebările cu un răspuns scurt sunt adecvate pentru :

 amintirea informaţiei si nu pentru recunoaşterea ei. De exemplu,

poate doriti ca studentul să-şi amintească planul de evacuare al
Centrului în caz de incendiu , deoarece ar putea să nu fie vizibil în
caz de urgenţă;

27
  reducerea posibilităţilor ca studentul să ghicească răspunsul
corect;

 verificarea abilitatilor ca de exemplu calculele matematice, sau

abilitatea de a respecta o formulă;

 definirea principiilor si legilor, ca de exemplu legea lui Ohm.

Răspunsul scurt testează anumite elementele, şi se împarte în patru

tipuri: întrebare, completare, direcţionare, identificare.

1. 1. Întrebare

Elementele testului sunt scrise sub formă de întrebare care

necesită o listă, un enunţ, o frază sau chiar un paragraf ca
răspuns. De exemplu:

Care este primul lucru pe care trebuie să îl faci în cazul

izbucnirii unui incendiu în atelier?

Forma de examinare prin întrebări este deseori mai uşoara pentru

student cand citeste si raspunde, şi ar trebui să fie cel mai des
utilizata.

2. Completare

Studentului i se cere să completeze corect cu cuvântul , fraza sau

numărul sau simbolul potrivit un enunţ incomplet. Aceste
exercitii sunt cunoscute mai ales sub denumirea de „ completează
spaţiile libere”. De exemplu:

Pentru a preveni oxidarea în timpul sudării,

este folosit.

Forma de exercitiu cu completarea întrebării este mai dificila

pentru studenţi şi, în consecinţă, trebuie folosită cumpătat pentru
a evita munca în plus a cursantilor.

3. Direcţionare

Studenţii sunt direcţionaţi „să facă ceva” în cadrul examinării, ca

de exemplu, să-şi amintească anumite fragmente de informaţie.
Primul cuvânt al enunţului este de obicei un verb de acţiune. Pot
sa existe sau sa nu existe spatii libere pentru răspuns. De
exemplu:

Numiţi cinci instrumente de care veţi avea nevoie pentru a

construi un zid.

28
 Notaţi trei caracteristici ale unei examinări reuşite.

1.______________________________________
2.______________________________________
3.______________________________________

4. Identificare

Aceste întrebări prezintă studentului o serie de cuvinte,

simboluri, fraze sau numere pentru care exista o alternativă.
Identificarea permite gruparea unor anumite elemente, deci,
reduce cantitatea de informatie ce trebuie citita de student. De
exemplu:

În spaţiile libere de mai jos din dreapta, scrieţi simbolul pentru

măsurile din stânga:

1. Litru _________
2. Metru _________
3. Decagram _________
4. Kilogram _________

Există unele linii directoare pentru elaborarea exercitiilor cu răspuns

scurt. Răspunsurile scurte sunt utile in testarea a patru nivele cognitive
de învăţare: cunoastere, înţelegere, aplicare şi analiză. Liniile directoare
pentru elaborarea elementelor efective ale unui răspuns scurt includ.

 Elaboraţi exercitiul astfel încât un singur răspuns scurt să fie

posibil. Aceasta ajută la păstrarea clară şi concisă a cerintelor
testului.

Formulare defectuoasa

Un ferăstrău circular este __________________ .

Formulare buna

Un ferăstrău circular este folosit in mod optim pentru a face

_____________ tăieturi.

 Nu omiteţi mai mult de două cuvinte într-un enunţ dat. Lăsarea prea
multor spaţii libere obliga studenţii să memoreze enunţul întreg. Un
enunţ scurt cu doar un cuvânt omis este de preferat.

 Plasaţi spaţiile libere aproape de sfarsitul sau cel puţin in a doua

jumatate a enunţului. Aceasta conduce la continuitate în citirea
enunţului.

29
 Elaboraţi fiecare enunţ astfel încât să rămână incomplet până la
completarea cu răspunsul corect.

 Utilizaţi întrebări atunci când este posibil. Acestea sunt mai uzuale
decât completarea sau direcţionarea întrebării. De asemenea, acestea
oferă o structură mai clară.

Formulare defectuoasa

John Glenn a efectuat primul zbor orbital în jurul pământului în

________ .

Formulare buna

În ce an a efectuat John Glenn primul zbor orbital în jurul pământului ?

 Lăsaţi spaţii libere pentru cuvintele importante. Nu ezitati.

Formulare defectuoasa

______________ fază a procesului de evaluare identifică rezultatele

procesului de învăţare.

Prima fază a procesului de evaluare ar trebui sa identifice

 Limitaţi numărul spaţiilor libere pentru fiecare punct al testului. Prea

multe spaţii libere conduc la o întrebare ambiguă.

Formulare defectuoasa

__________ cer din partea studenţilor să demonstreze ca

____________________________ ceea ce este
____________________________.

Formulare buna

Folosirea verbelor de acţiune în cadrul obiectivelor cere studenţilor să

demonstreze ce executa.

30
Exerciţiul 5

Următorul exerciţiu intenţionează să vă ofere partea practică în scrierea

elementelor obiective ale testului. Pentru scopurile acestui exerciţiu, se
presupune că Ghidul de Studiu pentru programul dvs. conţine
informaţiile de bază necesare. Nu este necesar ca partenerul dvs. să fie
un expert în domeniul dvs. pentru a critica elementele testului.

(i) Alegere Multipla

Partea A

Pe o bucată separată de hârtie, elaboraţi cel puţin 10 enunţuri

pentru întrebări pe care le puteţi folosi în programul dvs. Lăsaţi
suficient spaţiu liber între enunţuri pentru cealaltă parte a acestui
exerciţiu. Veţi elabora întrebările pe parcurs.

Când aţi terminat, rugaţi partenerul să critice enunţurile folosind

lista de verificare de mai jos. Modificaţi enunţurile în funcţie de
feedback-ul primit.

31
 Partea B

Scrieţi răspunsurile pentru fiecare enunţ redactat înainte.

Când aţi terminat, rugaţi partenerul sa critice răspunsurile

folosind lista de verificare de mai jos. Modificaţi răspunsurile în
funcţie de feedback-ul primit.

Partea C

Scrieţi alternative pentru enunţurile şi răspunsurile redactate

anterior. Puteţi găsi idei pentru alternative din mai multe surse,
incluzând: cărţi, fişe informative de la curs, materiale din
domeniu, cunoştinţele dvs. referitoare la erorile frecvent intalnite,
materiale curente pentru lecţiile dvs. etc.

Când aţi terminat, rugaţi partenerul să critice alternativele

folosind lista de verificare de mai jos. Modificaţi alternativele în
funcţie de feedback-ul primit.

Lista de verificare a întrebărilor cu alegere multipla

1. Întrebările testează rezultatele importante ale învăţării _____

2. Accentul se pune pe ceea ce trebuie să facă

persoana în meseria sa _____

3. Se utilizeaza corect regulile de gramatica

şi de punctuaţie _____

4. Întrebările au între 2 şi 6 raspunsuri alternative _____

5. Enunţurile prezintă o problemă clară _____

6. Se utilizeaza limbajul obişnuit in domeniu _____

7. Enunţurile sunt afirmative, forma negativa se intalneste doar

în cazul in care este absolut necesar _____

8. Este evitată repetarea cuvintelor în raspunsurile alternative _____

9. Este evitată folosirea de cuvinte similare în

enunţurile şi raspunsurile alternative _____

32
 10. Sunt evitate expresiile „toate cele de mai sus”
sau „nici una dintre acestea” _____

11. Raspunsurile alternativele sunt ordonate logic _____

12. Răspunsul va fi cel corect sau cel mai bun dintre ele _____

13. Răspunsul nu reiese din altă întrebare _____

14. Lungimea răspunsului corect este

comparabila cu lungimea raspunsurilor alternative _____

15. Poziţia răspunsurilor variază _____

16. Toate răspunsurile sunt credibile _____

17. Sunt evitate afirmaţiile absolute în raspunsurile alternative _____

(ii) Alegere alternativa

Partea A
Scrieţi 10 enunţuri cu opţiuni alternative.

Partea B
Când aţi terminat, rugaţi partenerul să critice enunţurile cu
opţiuni alternative folosind lista de verificare de mai jos.
Modificaţi enunţurile în funcţie de feedback-ul primit.

Lista de verificare a enunţurilor cu alegere alternativa

1. Enunţul este total adevărat sau fals _____

2. Limbajul folosit este adecvat domeniului _____

3. Enunţul este simplu şi uşor de citit _____

4. Enunţul verifică o singură idee _____

5. Enunturile negative sunt evitate, cu excepţia

celor foarte importante _____

33
6. Enunţurile sunt specifice şi directe _____

7. Enunţurile sunt toate fie adevărate fie false _____

8. Sunt evitate citate extrase din cărţi _____

9. Numărul de enunţuri adevărate

este aproximativ egal cu cel al enunturilor false _____

10. Lungimea enunţurilor este aproximativ aceeaşi _____

(iii) Raspunsuri corespondente

Partea A
Elaboraţi 5 întrebări de potrivit cu raspunsurile
corespondente , extrase din informaţiile din curs, care se
găsesc în ghidul dvs. de studiu.

Partea B
Când aţi terminat, rugaţi partenerul să critice întrebările
folosind lista de verificare de mai jos. Modificaţi întrebările
în funcţie de feedback-ul primit.

Lista de verificare a întrebărilor corespondente

1. Enunţurile scurte sunt plasate în dreapta _____

2. Lista elementelor corespondente este

scurtă: între 5 şi 10 elemente _____

3 Răspunsurile şi definitiile sunt inegale ca numar _____

4. Întrebarea are o temă centrală _____

34
5. Lista este în ordine logică _____

6. Fiecare răspuns este credibil pentru fiecare definitie _____

7. Instrucţiunile cuprind informatia necesară pentru

combinare, plasare a răspunsurilor şi numărul
de repetari ale unui răspuns _____

8. Listele sunt împreună pe o pagină _____

(iv) Răspuns scurt

Partea A
Alegeţi un test existent in programul dvs. şi rescrieţi-l
folosind întrebări cu răspuns scurt. Dacă este posibil,
încercaţi să folosiţi toate cele 4 forme ale întrebărilor cu
răspuns scurt descrise în fişa informativa (întrebare,
completare, direcţionare şi identificare).

Partea B
Când aţi terminat, rugaţi partenerul să critice testul folosind
lista de verificare de mai jos. Modificaţi testul în funcţie de
feedback-ul primit.

Lista de verificare a întrebărilor cu răspuns scurt

1. Enunţul sau întrebarea sunt clare _____

2. Limbajul este adecvat domeniului _____

3. Indiciile gramaticale sunt evitate _____

4. Doar cuvintele importante sunt omise în spaţiile libere _____

5. Spaţiile libere sunt plasate în special la sfârşitul enunţului _____

6. Fiecare spaţiu liber exprimă o singură idee _____

7. Spaţiile libere sunt toate de aceeaşi lungime _____

8. Spaţiile libere sunt destul de lungi pentru răspunsul corect _____

35
LISTĂ
DE EVALUARE
A PERFORMANŢELOR Acestea sunt principalele abilitati pe care modulul încearcă să vă
ajute să le deprindeţi. Verificaţi-vă pentru a vedea cât aţi
progresat.

Da Nu Cunosc sursa
informaţiilor

1. Pot distinge între examinările

bazate pe standarde şi cele bazate
pe criterii? ______ ______ ______

2. Pot descrie caracteristicile unei

examinări de calitate? ______ ______ _______

3. Pot să elaborez evaluări ale

procesului şi produsului? ______ ______ _______

4. Pot să pregătesc o varietate de

teste scrise? ______ ______ _______

5. Pot distinge legăturile dintre

rezultatele procesului de învăţare
şi alegerea instrumentelor de
evaluare? ______ _______ _______

36
CE AŢI ÎNVĂŢAT? În această secţiune reflectaţi la ceea ce aţi învăţat. S-ar putea
dovedi că aţi dobândit câteva informaţii noi; noi abilitaţi; sau,
că aţi învăţat de la ceilalţi participanţi. În orice caz, notaţi ideile
şi gândurile dvs.

Puteţi, de asemenea, să folosiţi această activitate pentru a vă

gândi la ceea ce aţi putea învăţa în viitor. Întrebaţi-vă: „ce ar
trebui să ştiu acum?” „ce ar trebui să învăţ acum pentru a-mi
îmbunătăţi performanţele în viitor?”

Acesta este spaţiul dvs. Scrieţi cât de mult, sau cât de puţin
doriţi.

În acest modul, am descoperit că ...

În acest an, intentionez să ...

37
38