Modul 2

PROGRAMUL DE PREGATIRE A
FORMATORULUI
MODUL 2:
CREAREA UNUI MEDIU POZITIV
DE ÎNVĂŢARE
Programul de pregatire a formatorului 1

Modul 2: Crearea unui mediu pozitiv de invatare
INTRODUCERE
Bine aţi venit in Programul de Pregatire a formatorului!
Formatorii sunt responsabili sa se asigure ca in cadrul

programului de pregatire cursanţii adulţi beneficiaza de o
instruire la cel mai inalt nivel posibil. Formatorii cu abilitati
speciale sunt solicitaţi să lucreze cu o mare diversitate de
programe şi de cursanţi adulţi in cadrul institutiilor. În cele mai
multe cazuri, totuşi, marea majoritate a persoanelor angajate
ca formatori şi-au dezvoltat aptitudinile de lucru printr-o
combinaţie intre experienţă şi formare profesională. Ca
rezultat, mulţi dintre dvs. nu aţi avut niciodată ocazia de a
cunoaste metodica predarii, abilitate esenţiala pentru
maximizarea procesului de învăţăre a adulţilor.
Programul de pregatire a instructorilor este elaborat cu scopul

de a vă oferi activităţi de învăţare semnificative, care vă vor
ajuta în dezvoltarea competenţelor de instruire necesare şi
speciale cerute in activitatea de formare a cursanţilor adulţi.
Ca atare, acest program se constituie dintr-un set de module ,
menit să faciliteze dobândirea de către cursant a setului de
obiective prestabilit. Pe măsură ce parcurgeti fiecare modul,
trebuie să realizaţi următoarele , care să vă ajute să învăţaţi
informatiile din modul:
- să elaborati pe baza informaţiilor din modul

- să faceţi legătura între conţinutul modulului şi experienţa
dvs. de zi cu zi
- să luaţi notiţe pe măsură ce parcurgeti modulul.
În afară de faptul că veţi învăţa şi pune in practica cele mai

recente strategii de instruire într-un mediu tehnic, veţi avea,
de asemenea, ocazia de a colabora cu alţi formatori care
asigura instruire într-o varietate de programe ocupaţionale.
Această colaborare între formatori reprezintă un rezultat
foarte important al programului; prin aceasta este iniţiat un
proces de ajutor colegial reciproc, care este important pentru
perpetua perfecţionare a dvs. ca instructor.

CUPRINS
Sectiune Pagina
ORIENTARE/EXPLICATIE 3
RESURSE SOLICITATE 3
OBIECTIVE 3
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Fişă informativă I 5
Exerciţiul 1 9
Caz de studiu 1 11
Fişa informativă II 12
Caz de studiu 2 21
Exerciţiul 2 23
Fişa i nformativă III 26
Exerciţiul 3 32
Caz de studiu 3
LISTĂ DE EVALUARE
A PERFORMANŢELOR 34
Ce aţi învăţat? 36

ORIENTARE/
EXPLICATIE Orientare
În cea mai mare parte, acest modul constă în a citi despre şi a

examina modul în care climatul de învăţare pe care îl creaţi ca
şi instructor va afecta modul în care învaţă adulţii. Acest
modul vă va ajuta să înţelegeţi ce anume trebuie să aveţi în
vedere pentru stabilirea şi menţinerea unui climat pozitiv de
învăţare, în care se desfăşoară , cel mai eficient , procesul de
învăţare.
Explicatie
Scopul acestui modul este de a vă prezenta acele strategii

care vor contribui la crearea unui climat de învăţare care pune
accentul pe interacţiune şi colaborare şi în care cursantul
devine pe zi ce trece mai capabil să definească şi să
urmărească nevoile sale de învăţare. Din perspectiva relaţiilor
interumane, veţi explora modul în care viziunea dvs.
personală asupra modalităţii în care învaţă oamenii ,
afectează climatul de învăţare pe care îl creaţi şi să ţineţi cont
de elementele critice ale unui climat de învăţare pozitiv.
Aceste cunoştinţe vor fi urmate de o investigare a importanţei
comunicării eficiente, a oferirii şi primirii unui feedback
constructiv şi a strategiilor motivaţionale pentru
profesionalismul dvs. ca formator. Pe parcursul întregului
modul, se va acorda atenţie furnizării de exemple practice şi
de experienţe legate de o abordare activă, pentru crearea şi
menţinerea unui climat pozitiv de invatare a cursanţilor adulţi.
RESURSE
SOLOCITATE Nu sunt necesare resurse suplimentare.
OBIECTIVE După finalizarea acestui modul, veţi fi în măsură să:
1. descrieţi un climat pozitiv de învăţare

2. să discutaţi crearea şi menţinerea unui climat pozitiv de
învăţare
3. să utilizaţi abilitatile de ascultare activă
4. să oferiţi şi să primiţi feedback constructiv
5. să utilizaţi strategii motivaţionale pentru a amplifica
procesul de învăţare în cazul adulţilor
6. sa demonstrati intelegerea importantei climatului pozitiv de
invatare in cresterea sanselor de succes ale cursantilor.

ACTIVITĂŢI
DE ÎNVĂŢARE Fişă informativă I
Scopul acestei fişe informative este de a explora

caracteristicile şi componentele esenţiale ale unui climat
pozitiv de învăţare pentru cursanţii adulţi. Accentul se va
pune, în general, pe o abordare bazată pe relaţii inter-umane
pentru stabilirea unui climat care să stimuleze învăţarea,
climat care este exterior cursantului.
Pe măsură ce citiţi fişa informativă, răspundeţi la următoarele

întrebări:
1. În ce măsură este afectat climatul de învăţare de modul în

care formatorul priveşte modalitatea de învăţare a
persoanelor? De ce?
_________________________________________________
_________________________________________________
2. Ce importanţă au mediul fizic, mediul socio-emoţional si

reducerea obstacolelor intampinate în crearea şi
menţinerea unui climat care să stimuleze învăţarea?
_________________________________________________
_________________________________________________

3. Ce anume trebuie avut în vedere la crearea şi menţinerea
unui climat pozitiv de învăţare?
_________________________________________________
_________________________________________________
4. Ca formator, care sunt principalele dvs. responsabilităţi în

crearea şi menţinerea unui climat pozitiv de învăţare?
_________________________________________________
_________________________________________________

UN CLIMAT POZITIV DE ÎNVĂŢARE
Două modalităţi de a privi modul în care învaţă oamenii
În general, sunt două modalităţi de a privi felul în care învaţă oamenii. Prima
implică detinerea controlului şi direcţionarea, şi aceasta deoarece se are în vedere
că persoanele obişnuite nu doresc să depună eforturi în învăţare şi vor depune
eforturi cat mai mici dacă nu sunt constransi. Cel mai eficient proces de învăţare,
prin urmare, se realizează atunci când formatorul îi spune cursantului ce anume
trebuie să înveţe şi cât de bine trebuie sa invete. A doua modalitate implică
încurajarea şi asistenţa, şi aceasta deoarece orice persoană are anumite dorinţe şi
curiozităţi, şi va căuta , cu siguranta , să şi le satisfacă. Din acest motiv, procesul
de învăţare eficient se produce atunci când formatorul încurajează cursantul să îşi
examineze dorinţele şi să dea curs curiozităţilor sale.
O descriere a unui climat pozitiv de învăţare
Modul în care priviţi stilul în care învaţă oamenii va influenta climatul de învăţare
pe care îl veţi crea. Dacă considerati că cursanţii trebuie să fie controlaţi şi dirijaţi
veţi crea un mediu de învăţare care pune accentul pe reguli şi regulamente. Pe de
altă parte, dacă considerati cum că cursanţii pun accentul pe efortul de a
descoperi ce anume este relevant pentru ei, veţi crea un climat de învăţare care
pune accentul pe interacţiune şi pe cooperare. În mod evident, alegerea climatului
de învăţare depinde de o idee dominanta asupra celei mai eficiente modalităţi de
învăţare pentru un adult. Pentru un formator, totuşi, obiectivul este crearea unui
mediu pozitiv de învăţare în care cursantul adult să poată fi ajutat să înveţe. Ca
atare, un climat pozitiv de învăţare este acela care pune accentul pe nevoile
cursantului şi pe nevoile sale raportate la activităţile de învăţare şi este facilitat de
participarea cursantului în mod responsabil la procesul de învăţare. Prin urmare ,
stabilirea unui climat pozitiv de învăţare necesită un instructor cu inalta calificare
pentru facilitarea procesului de învăţare , a conţinutului acestuia şi foarte devotat
implicarii personale în relatia instructor-cursant.
Stabilirea şi menţinerea unui climat pozitiv de învăţare
Climatul de învăţare include mediul fizic, mediul socio-emoţional (adică relaţiile

inter-personale) precum şi reducerea obstacolelor din calea învăţării. Mediul fizic
include: aranjarea camerei, mobilei şi a altor elemente fixe , echipamentele audio-
vizuale şi condiţiile necesare pentru utilizarea acestora; programarea activităţilor;
disponibilitatea materialelor; facilităţile sanitare, etc. Mediul socio-emoţional
include atât relaţiile de grup cât şi cele individuale. Instructorul trebuie să acorde
atenţie dezvoltării unui climat de învăţare în care să nu existe ameninţări şi în care
relaţiile inter-personale se bazează pe încredere reciprocă, deschidere,
disponibilitate din partea atat a instructorului cat şi a cursantului. Aceste condiţii

trebuie încurajate şi dezvoltate la începutul programului de învăţare şi apoi
menţinute pe întreaga durată a programului. Instructorul poate evita obstacolele
din calea învăţării prin: discutare şi clarificare, şi prin afirmaţii clare asupra
strategiilor şi proceselor pe care intenţionează să le utilizeze, asupra obiectivelor
pe care şi le propune pentru el şi pentru cursanţi, şi asupra criteriilor pe care el le
aplică în creditarea finalizării cu succes a programului de învăţare.
Ce anume trebuie avut în vedere la crearea şi menţinerea unui climat pozitiv de învăţare:
1. Inter-relaţionarea. Este foarte important ajutorul acordat cursantului pentru ca

acesta să se simtă confortabil în cadrul procesului de învăţare, daca se doreste
implicarea lui totala. Aceasta presupune cunoaşterea celorlalţi membri ai clasei,
inclusiv a instructorului; si implică , de asemenea , sa le permita să afle cat mai
multe despre ei insisi.
2. Recunoaşterea pozitivă. Instructorul dă tonul activităţii de învăţare prin modul în

care se raporteaza la cursanţi. Un instructor poate recunoaşte meritele cursanţilor
spunandu-le cand au lucrat bine, sau numai prin menţionarea numelui acestora.
Recunoaşterea poate fi făcută şi prin ascultarea până la capăt a ceea ce cursantul
încearcă să spună.
3. Aşteptări. Fiecare persoană implicată într-o situaţie de învăţare are propriile sale
aşteptări în privinţa acesteia. Cursantul doreşte să afle anumite lucruri; iar
instructorul doreşte să explice sau să predea subiectul pe care îl consideră ca fiind
mai important. Aşadar este foarte important ca cursantul şi instructorul să îşi
prezinte aşteptările chiar de la începutul activităţii de învăţare şi să ajungă la un
acord asupra obiectivelor de învăţare pentru respectiva activitate. În acest mod,
cursantul poate stabili dacă experienţa de învăţare îi va satisface nevoile.
4. Metoda de instruire. Orice abordare a procesului de instruire care este folosită

prea mult timp devine plictisitoare. De exemplu, metoda cea mai folosită –
prelegerea discuţie, în care instructorul stă în faţa clasei explicând, iar cursanţii
punând întrebări - deşi eficientă în cele mai multe cazuri, are anumite limitări.
Principala limitare este aceea că interacţiunea are loc de obicei între instructor şi
cursant. Un climat pozitiv de învăţare pune accentul pe interacţiunea nu numai
dintre instructor şi cursant, ci şi pe cea între cursanţi.
5. Monitorizare. Aceasta are în vedere procesul de verificare sau evaluare a ceea ce

se petrece. Dacă formatorul şi cursantul au convenit asupra obiectivelor activităţii
de învăţare, aceştia trebuie să culeagă informaţii pentru a stabili dacă obiectivele
sunt sau nu realizate. Dacă instructorul este preocupat de modul în care cursanţii
comunică între ei, acesta trebuie să culeagă informaţii asupra a ceea ce se
petrece, pentru a putea opera modificările necesare.

În stabilirea şi menţinerea unui climat pozitiv de învăţare, principalele dvs. responsabilităţi
ca instructor sunt:
- crearea unui climat în care învăţarea este apreciată şi
obstacolele în calea acesteia sunt reduse la minim
- asistarea cursanţilor in clarificarea nevoilor, scopurilor şi
obiectivelor de învăţare
- organizarea şi punerea la dispoziţie a celei mai largi game
de resurse posibile
- prezentarea dvs. , a instructorului , ca resursă flexibilă ce
poate fi utilizată de cursanţi, şi
- comportamentul din postura unui observator obiectiv care
poate răspunde nevoilor individuale şi sentimentelor
cursantului.
Exerciţiul 1
Următorul exerciţiu de completare a propoziţiilor privind

atitudinea dvs. în relaţia cu cursanţii adulţi este menit
să acţioneze ca şi provocator de gânduri, ca şi exerciţiu
de conştientizare precum şi ca stimulator de discuţii.
Partea A
Completaţi următoarele propoziţii.
Partea B
Când aţi terminat, reflectaţi timp de câteva minute

asupra propozitiilor dvs. şi apoi răspundeţi la întrebările
in discuţie. Fiţi pregătiţi să împărtăşiţi şi să discutaţi
răspunsurile dvs. cu grupul.
1. Cred că adulţii sunt, în general,______________________________________
2. Când adulţii întrerup activitatea din clase, aceasta se intampla probabil

deoarece__________________________________________________________
3. Mentalitatea unui adult ______________________________________
4. Când cursanţii adulţi se plâng, simt că ___________________________________
5. Cursanţii adulţi nu trebuie să fie ________________________________________

6. Este cel mai important pentru instructori să _______________________________
7. Toţi adulţii sunt _____________________________________________________
8. Mă enervez când cursanţii ____________________________________________
9. Lucrul care ar face un cursant adult cel mai fericit este

_______________________
10. Îmi place când cursanţii _______________________________________
Întrebări
1. În ce măsură răspunsurile dvs. reflectă viziunea dvs.

asupra modului în care învaţă oamenii?
_________________________________________________
_________________________________________________
2. Ce fel de climat de învăţare aţi crea, cel mai probabil,

având această viziune asupra procesului de învăţare?
_________________________________________________
_________________________________________________

3. Care dintre atitudinile dvs., dacă există vreuna, ar trebui
modificate pentru a stabili şi menţine un climat pozitiv de
învăţare?
_________________________________________________
Caz de Studiu 1
Cazul de studiu care urmează vă va ajuta să identificaţi unele

dintre caracteristicile unui climat pozitiv de învăţare. Citiţi
cazul de studiu şi răspundeţi la întrebările in discuţie. Fiţi
pregătiţi să împărtăşiţi şi să discutaţi răspunsurile dvs., cu
grupul.
Ca instructor nou, aţi fost invitat să observaţi o activitate de

învăţare în derulare la CRFPA. Intraţi în clasă şi vă aşezaţi in
spatele clasei. Imediat, observaţi că atmosfera este relaxată.
Instructorul şi cursanţii par să colaboreze ca şi prieteni, care
au un scop comun care îi implică total. Un element care iese
în evidenţă este cantitatea de ascultare care există. Sunteţi
impresionat de seriozitatea cu care instructorul raspunde la
întrebările cursanţilor - chiar şi la acelea care par foarte
simple. Alţi membri ai clasei fac acelaşi lucru. Observaţi, de
asemenea, că discuţia nu are loc întotdeauna între cursant şi
instructor. O mare parte dintre informaţii se transmit de catre
cursanţi, între ei. De fapt, cu toate că o parte din activitate se
deruleaza cu instructorul aşezat în faţa clasei, vorbind, cea
mai mare parte a activităţii se desfasoara cu tot grupul aşezat
în cerc sau împărţit în mai multe grupuri mai mici. În aceste
grupuri, cursanţii se ajută reciproc in rezolvarea problemelor
de învăţare. Comunicarea este aprinsă şi implicarea este
mare. Impresia dvs. este că atat instructorul cat şi cursanţii
lucreaza într-o atmosferă plăcută , şi că sunt interesaţi de
ceea ce învaţă.
Întrebări

1. Din ce aţi observat in atmosfera din clasă, care considerati ca
este orientarea instructorului referitoare la modul în care
învaţă oamenii?
_________________________________________________
_________________________________________________
2. Cum a încercat instructorul să creeze şi să menţină un climat

pozitiv de învăţare?
_________________________________________________
_________________________________________________
3. De ce credeţi că atât instructorul cât şi cursanţii par a fi

incantati de ceea ce învaţă?
_________________________________________________
_________________________________________________

Fişa informativă II
Scopul acestei fişe informative este de a explora rolul jucat de

comunicare în stabilirea şi menţinerea unui climat pozitiv de
învăţare. În general, accentul se va pune pe înţelegerea
modului de aplicare a abilitatilor de comunicare intre indivizi la
ascultarea activă precum şi a modului de oferire şi primire de
feedback constructiv.

întrebări:
1. Ce este ascultarea activă şi de ce este atât de importantă?
_________________________________________________
_________________________________________________
2. Cum aţi defini abilitatile de "recunoaştere" şi de

"participare" şi când le-aţi utiliza?
_________________________________________________
_________________________________________________
3. Ce reprezintă abilitatea de "deschizător de drumuri" şi

când ar trebui utilizata?

_________________________________________________
_________________________________________________
4. Cum influenteaza utilizarea tehnicilor cu intrebari si

verificari?
_________________________________________________
________________________________________________
5. Care este diferenţa dintre abilitatile de parafrazare si

verificarea perceptiilor in cazul ascultarii active?
_________________________________________________
_________________________________________________
6. Ce reprezintă un feedback constructiv şi de ce trebuie să

dezvoltaţi aceste abilitati?
_________________________________________________

_________________________________________________
7. Cum aţi utiliza descrierea comportamentului pentru a
facilita o reuniune de clasă?
_________________________________________________
_________________________________________________
8. De ce este atât de dificil să descriem în mod clar

sentimentele noastre şi de ce este important să dezvoltăm
această abilitate?
_________________________________________________
_________________________________________________
9. Cat este de importanta abilitatea de a oferi feedback într-o

manieră convingătoare?
_________________________________________________
_________________________________________________

Comunicarea interpersonală1
Importanţa comunicării interpersonale
O anume formă de comunicare este probabil prezenta , in mod virtual , in aproape

tot ce faceţi. Vă veţi da seama cât este de important procesul de comunicare
pentru întreaga dvs existenta numai atunci cand constientizati ca , aproape in mod
constant , comunicaţi fie prin tehnici verbale, fie prin tehnici non-verbale.
Comunicarea este singurul proces prin care colaborati cu alte persoane. Este
procesul prin care le arătaţi celorlalti ce stiti şi ce fel de persoană sunteţi; este de
asemenea, procesul prin care aceştia îşi formează opinii personale despre dvs.
Comunicarea interpersonală, prin urmare, este un aspect foarte important din viaţa
noastra. De fiecare dată când colaboram cu ceilalţi, folosim comunicarea
interpersonala. Comunicarea nu este o ştiinţă; sunt mai multe tehnici pe care le
puteţi utiliza şi sunt mii de variante ale acestor tehnici. O persoana cu abilitati bune
in comunicare este o persoana care poate utiliza şi adapta aceste tehnici asa incat
sa fie adecvate in situaţia respectivă. Astfel ca, efortul depus pentru a îmbunătăţi
abilitatile de comunicare interpersonală trebuie să reprezinte un obiectiv important
pentru fiecare instructor. Efortul de a îmbunătăţi abilităţile de comunicare
interpersonală implica dezvoltarea abilitatilor de ascultare activă, precum şi a
abilitatii de a oferi şi a primi feedback constructiv.
Abilitati de ascultare activă
Învăţarea abilitatilor de ascultare activă este un proces de lungă durată care

necesită o practică atentă şi, chiar mai important, o recunoaştere clară a
necesitatii acestui proces de invatare. Mulţi oameni considera că ascultarea este
un proces care se realizeaza in mod automat. De fapt, majoritatea oamenilor nu
ascultă, ci aşteaptă să le vină rândul să vorbească.
Este foarte important ca instructorii şi cursanţii să se înţeleagă reciproc in mod clar

pentru a progresa către realizarea obiectivelor lor. Aceasta se poate intampla
atunci când se acordă timpul necesar utilizării abilitatilor de ascultare activă pentru
a receptiona mesajele transmise , apoi pentru a clarifica aceste mesaje pana
cand sunt înţelese corect înainte de a răspunde la acestea din perspectiva dvs.
Atunci când se realizează acest tip de ascultare activă, se obţine si înţelegerea
clară a mesajului şi se poate realiza astfel un progres către obiectivul propus.
Ascultarea activă implică două sarcini: încurajarea celorlalţi sa transmita întregul

mesaj şi asigurarea ca am înţeles mesajul celeilalte persoane. Prin utilizarea
’participarii’ şi ‘recunoaşterii’, încurajăm vorbitorul să continue astfel încât să
1

transmita întregul mesaj. Atunci când avem nevoie de clarificări sau de mai multe
informaţii asupra ideilor vorbitorului, utilizarea unui "deschizător de drumuri" va
cere un răspuns. Punerea unor întrebări adecvate sau verificarea mesajului
transmis de vorbitor reprezintă o strategie suplimentară.
Unul dintre rezultatele dorite ale ascultării active îl reprezintă încurajarea celorlalţi
in a transmite întregul mesaj. Acest rezultat poate fi obţinut prin utilizarea
corespunzătoare a recunoaşterii, participării, deschizătorului de drumuri,
întrebărilor şi verificării.
1. Recunoaşterea şi participarea. Recunoaşterea este o modalitate de a-l face pe cel

care îţi vorbeşte să înţeleagă că îi acordaţi atenţie fără să interveniţi în cursul
gândirii persoanei respective. Recunoaşterea apare atunci când o persoană
răspunde vorbitorului cu o afirmaţie scurtă, declarativă (cum ar fi, "înţeleg", "aşa
este"); cu un răspuns care nu il angajează în nici un fel in afirmaţia vorbitorului
( cum ar fi ("am auzit"), sau care permite vorbitorului să îşi continue afirmaţia sau
punctul de vedere ( "am înţeles").
Participarea se referă la comunicarea non-verbală care încurajează vorbitorul să
continue. Participarea are loc atunci când auditoriul încurajează vorbitorul prin
luarea unei poziţii sau a unei expresii faciale cum ar fi prin încuviinţarea dând din
cap, aplecarea înainte în scaun, o poziţie deschisă şi contact vizual cu vorbitorul.
2. Deschizătoare de drumuri. Deschizătoarele de drumuri sunt utilizate în general ca

şi formule eficiente de răspuns . Acestea au rolul de a promova o mai bună
înţelegere prin invitarea vorbitorului de a dezvolta un punct de vedere.
Demonstrează, de asemenea, că interlocutorul este interesat în ceea ce are de
spus vorbitorul. Un deschizător de drumuri poate fi sub forma unei afirmaţii
declarative sau a unei întrebări cum ar fi "Spune-mi mai multe despre aceasta",
"Aş dori să aflu părerea ta despre aceasta", sau "Nu sunt sigur că am înţeles
corect".
3. Întrebări şi verificari. Tehnicile de chestionare şi verificare pot fi percepute ca fiind

o altă formă de "deschizător de drumuri" prin faptul că acestea demonstrează că
se depune efort din partea ascultătorului pentru a promova o mai bună înţelegere
a ceea ce se afirmă. Chestionarea este utilizată atunci când ascultătorul are
nevoie de mai multe informaţii asupra a ceea ce se afirmă pentru a fi sigur că a
recepţionat întregul mesaj al vorbitorului. Verificarea apare atunci când
ascultătorul formuleaza o replica descriind problema discutată de vorbitor şi
reprezintă o întrebare care îl invită pe vorbitor să dezvolte asupra unei chestiuni
specifice.
Verificarea nu este o afirmaţie declarativă sau o interpretare de către interlocutor a

problemei în discuţie. Exemplele pot include următoarele comentarii facute de un
interlocutor către vorbitor: "Dar nu este adevarat si că...", sau "Dar nu se poate
şi...". Mai degrabă, verificarea este o solicitare ca vorbitorul să dezvolte punctul
său de vedere. Exemple de verificări pot include următoarele comentarii ale unui

interlocutor către un vorbitor: "Dar despre...", "V-aţi gândit şi la...", "Nu s-ar
putea...", sau "Credeţi că este posibil...".
Deşi abilitatile de participare, recunoaştere, deschidere de drumuri, chestionare şi

verificare sunt utile pentru primirea mesajului complet al vorbitorului, este la fel de
important să ne asigurăm de faptul că înţelegem clar mesajul şi persoana. Abilitatile de
ascultare activă precum parafrazarea şi verificarea percepţiei vor ajuta la obţinerea
acestei înţelegeri. Parafrazarea este utilizată pentru a ne asigura de faptul că înţelegem
ideile, informaţiile şi sugestiile persoanei respective aşa cum s-a intenţionat. Verificarea
percepţiilor, pe de altă parte, are în vedere înţelegerea sentimentelor persoanei
respective.
1. Parafrazarea. Comunicarea dintre două persoane este de multe ori lipsita de

acuratete deoarece aceştia nu verifică pentru a vedea dacă se înţeleg
reciproc.Parafrazarea reprezintă reformularea, cu propriile dvs. cuvinte , a ceea ce
aţi auzit ca a spus cealaltă persoană. Este o modalitate de a dezvalui felul în care
înţelegeţi comentariile vorbitorului şi de a afla dacă remarca dvs. este aceeaşi cu
cea a vorbitorului. De exemplu, luaţi în calcul următoarele exemple de parafrazare:
"Este aceasta ... (afirmaţie) ... o înţelegere corectă a ideii dvs.?", sau "Ar putea fi
acesta un exemplu al punctului de vedere pe care tocmai l-aţi exprimat?"... şi apoi
spuneţi care ar fi exemplul.
Parafrazarea reprezintă o abilitate valoroasa in ascultarea activa. Ea mareste

acurateţea comunicării şi poate spori încrederea si intelegerea reciproca
deoarece vă manifestati interesul fata de persoana respectivă şi preocuparea
pentru ceea ce a spus aceasta. Vorbitorul are ocazia sa clarifice propriile gânduri
atunci când acestea sunt parafrazate şi auzite prin intermediul cuvintelor altei
persoane. Poate cel mai important este faptul că parafrazarea admite ca acţiunile
şi afirmaţiile unor persoane pot sa-i afecteze atat pe ei cat si pe ceilalti .
2. Verificarea percepţiilor. Multe sunt comunicate prin cuvintele pe care le folosim şi

prin accentul pe care il punem pe ele. Totuşi, după cum ne-am dat probabil deja
seama, acţiunile celorlalţi vorbesc adesea mai bine despre ei decât o fac
cuvintele. De exemplu, când comunicăm non-verbal , printr-o privire incruntata ,
încrucişându-ne braţele, şi aşa mai departe, aceste acţiuni formeaza adeseori o
imagine mai clară a ceea ce vorbitorul doreşte să comunice decât ar forma
cuvintele .
O abilitate interpersonală importantă care este utilă în mod special pentru

asigurarea faptului că înţelegem în mod clar şi interpretăm în mod exact acţiunile
celorlalţi este verificarea percepţiilor. Verificarea percepţiilor implică descrierea
starii interioare a celuilalt pentru a verifica dacă înţelegeţi sau nu ce simte

persoana respectivă. De exemplu, "Păreţi a fi deranjat de comentarii. Aşa este?",
sau "Am impresia că aţi dori să schimbăm subiectul. Aşa este?". O bună verificare
a percepţiilor introduce mesajul "Vreau să înţeleg sentimentele tale". Descrierea
sentimentelor este o modalitate de verificare a faptului că înţelegeţi ceea ce simte
celălalt.
Oferirea şi primirea de feedback constructiv
Abilitatile referitoare la ascultarea activă ne permit să îi încurajăm pe ceilalţi să transmita

întregul mesaj şi să înţelegem cealaltă persoană. Comunicarea eficientă ne cere , totusi,
să-i ajutăm pe ceilalţi să ne înţeleagă ca individualitati. Oferirea unui feedback eficient va
ajuta la o mai buna înţelegere.
În efortul de îmbunătăţire a abilitatilor noastre de comunicare interpersonală şi a măsurii

în care ceilalţi ne înţeleg ca individualitati , trebuie să ne concentrăm atenţia asupra
modalităţilor în care oferim şi primim feedback. Pot fi utilizate mai multe tehnici:
descrierea comportamentului implică descrierea a ceea ce au făcut ceilalţi şi vă
afectează personal; descrierea sentimentelor le permite celorlalţi să ştie în mod clar ce
simţiţi; iar hotărârea vă permite să le spuneţi ce doriţi, aveţi nevoie sau preferaţi. Un
model constructiv de feedback oferă un cadru în care să fie utilizate aceste tehnici pentru
a asigura înţelegerea.
1. Descrierea comportamentului. Pentru a îmbunătăţi relaţiile interpersonale, indivizii

trebuie să fie în măsură să discute între ei despre ce face celălalt şi le afectează
relaţia. Deseori, în loc să descrie comportamentul celeilalte persoane, discutăm
despre atitudini, trăsături sau caracteristici ale personalităţii. Deseori afirmaţiile
noastre exprimă mai mult ce simţim fata de acţiunile celuilalt şi nu o informare
asupra comportamentului.
Descrierea comportamentului implică relatarea asupra unor acţiuni specifice,

observabile ale celorlalţi, fără să se recurgă la acuzaţii sau generalizări asupra
motivelor, personalităţii sau trăsăturilor de caracter ale acestora. De exemplu, un
răspuns la un comportament observat poate fi: "Este a treia oară când v-aţi
exprimat acordul faţă de o afirmaţie de-a mea pentru ca apoi să adăugaţi "DAR" şi
să exprimaţi contrariul", sau "Am observat că aţi ajuns cu un sfert de oră mai
târziu la ultimele trei cursuri".
Având în vedere că această abilitate implică numai acţiuni vizibile, aceasta

necesită ascuţirea abilitatilor dvs. de observare pentru a putea relata ceea ce s-a
întâmplat efectiv şi nu ceea ce puteţi deduce din comportamentul respectiv.
Reflectând ulterior asupra a ce s-a observat şi făcând legătura cu abilitatea de
verificare a perceptiilor, putem clarifica şi ne putem înţelege reciproc mai eficient .
2. Descrierea sentimentelor. Deşi de obicei incercam să ne exprimam ideile in mod

clar, deseori nu încercăm să ne descriem în mod clar sentimentele. Este extrem
de dificil pentru o persoană să ştie ce simte celălalt dacă sentimentul nu este

numit. Dacă doriţi ca ceilalţi să va raspunda ca unui individ, trebuie să îi ajutaţi să
înţeleagă ce simţiţi. De asemenea, dacă sunteţi preocupaţi de relaţia cu altă
persoană, trebuie să încercaţi să înţelegeţi reacţiile emoţionale ale celuilalt.
Tehnica de feedback care ii ajută pe ceilalţi să vă înţeleagă ca individualitate este
cunoscută sub numele de descrierea sentimentelor.
Descrierile sentimentelor specifică sau identifică sentimentele după nume,

similaritate, figură de stil sau imboldul de a acţiona. Acestea sunt mesaje care
descriu poziţia vorbitorului fără a-i evalua pe ceilalţi. Asiguraţi-vă de faptul că
afirmaţiile dvs. indică sentimentele pe care le aveţi şi evită presupuneri generale
asupra celorlalţi. De exemplu, în loc de "Vorbeşti prea mult", aţi putea spune "Ma
simt frustrat de întreruperile tale".
Sunt mai multe modalităţi de exprimare sau relatare a unui sentiment. O

modalitate de a identifica un sentiment este numirea lui : "Sunt stânjenit..." sau
"Mă supăr pe tine". Utilizarea similarităţilor ne permite să cuprindem o gamă largă
de emoţii umane: "Mă simt ca o broască într-un lac mare". Sentimentele pot fi
exprimate si prin descrierea tipului de acţiune pe care sentimentul te îndeamnă să
o realizezi: "Mi-aş dori să pot pleca şi să te las aici.".
Utilizând aceste tehnici pentru a oferi feedback prin descrierea sentimentelor veţi
reuşi să obţineţi o mai bună înţelegere între părţi şi sa dezvoltati abilitatile de
comunicare interpersonală .
3. Hotărârea. Capacitatea de a face descrieri ale comportamentului şi descrieri ale

sentimentelor în contextul unui model de feedback constructiv indică faptul că un
individ şi-a dezvoltat abilitati solide de comunicare interpersonală. Totusi ,nu
trebuie trecut cu vederea faptul că este inerentă acestui proces nevoia de
furnizare a feedback-ului într-o manieră care nu este nici pasivă nici agresivă, ci
mai degrabă hotărâtă.
Hotărârea este un stil comportamental care, atunci când este utilizat în mod
corespunzător, ne permite să spunem oamenilor ce dorim, ce avem nevoie sau ce
preferăm, într-o manieră constructivă. Când suntem hotărâţi, ne comunicăm
preferinţele în mod clar, fără să ne înjosim în nici un fel, nici pe noi şi nici pe
ceilalţi.
Comportamentul hotărât este in contrast cu comportamentul agresiv, în care

sentimentele şi preferinţele sunt exprimate într-o manieră care pedepseşte,
ameninţă, învinovăţeşte sau înjoseşte o altă persoană. Dovezi ale unui feedback
agresiv pot fi regăsite în conversaţiile care încep cu "tu", ca în exemplele
următoare: "Tu trebuie să...", "Tu eşti obligat să...", sau "De ce nu ai ...".
Asa cum feedback-ul agresiv nu este adecvat, comportamentul nehotărât este

ineficient. Persoanele care dau dovadă de un comportament nehotărât fie nu
doresc, fie nu sunt în stare să spună ce vor, ce au nevoie sau ce ar prefera.

Deoarece nevoile şi preferinţele acestora nu sunt cunoscute celorlalţi, acestea
rămân deseori nesatisfăcute, rezultând în sentimente de mânie sau frustrare din
partea individului nehotărât. Oamenii nehotărâţi pot folosi deseori următoarele
fraze în conversaţie: "Îmi cer scuze...", "Îmi pare rău...", sau "Dacă nu vă
deranjează, aş...".
Feedback-ul furnizat într-o manieră hotărâtă ne permite să ne exprimăm

sentimentele în mod constructiv şi, prin aceasta, mai puţin agresiv. Se pot obtine
avantaje reciproce prin intermediul unor mai bune abilitati de intelegere si de
comunicare interpersonală ale persoanelor implicate .
Rezumat
Abiliatile de comunicare interpersonală eficiente sunt esenţiale pentru un formator. În

special abilitatile de ascultare activă şi abilitatea de a oferi şi primi feedback constructiv
sunt critice pentru succesul ca instructor.
- prin dezvoltarea şi utilizarea abilitatilor de participare,

recunoaştere, deschidere de drumuri, chestionare şi
verificare, încurajaţi pe ceilalţi să transmita întregul mesaj
- când utilizaţi parafrazarea, sunteţi mai în măsură să
înţelegeţi gândurile şi ideile celorlalţi, aşa cum s-a
intenţionat din partea acestora
- până când percepţiile nu sunt validate prin verificare, pot
apărea probleme de comunicare. Verificarea percepţiilor
este un fragment necesar pentru obţinerea unei înţelegeri
clare a celorlalţi
- printr-o descriere a comportamentului ii putem ajuta pe
ceilalti să înţeleagă impactul acţiunilor lor şi efectul
acestora asupra dvs.
- când utilizaţi descrierea sentimentelor, le relatati
celorlalti, în mod clar ce simţiţi, astfel încât aceştia să vă
poată înţelege mai bine
- comportamentul hotărât este mai adecvat şi mai eficient in
furnizarea de feedback decât un comportament nehotărât
sau agresiv. Acesta implică sa-i lăsati pe ceilalţi să
cunoască ce doriţi, ce aveţi nevoie sau ce aţi prefera.
Caz de Studiu 2
Cazul de studiu ce urmează vă va ajuta să

identificaţi unele exemple de abilitati de
comunicare interpersonală precare. Citiţi cazul

de studiu şi răspundeţi la întrebările in discuţie.
Fiţi pregătiţi să împărtăşiţi şi să discutaţi
Daniela şi Nicolae sunt membri ai clasei dvs. şi

au fost desemnaţi să lucreze împreună in echipă
la un proiect . Discuţiile au devenit aprinse când
s-a dezbatut problema distribuirii
responsabilităţilor. Atât Daniela cât şi Nicolae
sunt pasionaţi de subiect si isi expun părerile din
propria perspectiva . Când vorbeşte Daniela,
Nicolae şi-a formulat deja răspunsul. Răspunsul
lui Nicolae începe cu "Da, dar..." şi asta o
provoacă iar la o discuţie aprinsă pe Daniela,
deoarece ea caută să îşi prezinte iarăşi părerea.
Întrebări
1. În termenii utilizarii abilitatilor de ascultare activă, cum

i-aţi evalua pe Daniela şi pe Nicolae? De ce?
_________________________________________________
_________________________________________________
2. Ce ar putea face Daniela şi Nicolae pentru a ameliora

această situaţie? Oferiţi câteva exemple specifice.
_________________________________________________
_________________________________________________

3. Ce sfaturi aţi avea pentru a-i ajuta pe Daniela şi pe Nicolae
să transforme ascultarea activă intr-o parte integranta,
naturala a abilitatilor lor de comunicare interpersonală?
_________________________________________________
_________________________________________________
Exerciţiul 2
Următoarele tabele au menirea de a vă ajuta să practicaţi
abilitatea de oferire şi de primire de feedback constructiv.
Fiecare tabel are în vedere o anumită abilitate individuală,
cum ar fi descrierea comportamentului, descrierea
sentimentelor şi hotărârea. Pentru fiecare scenariu prezentat,
sunteţi rugaţi să indicaţi un feedback adecvat,utilizând
abilitatea corespunzătoare. Fiţi pregătiţi să discutaţi
Tabel de descriere a comportamentului
Comportament observabil Descrierea comportamentului
Clasa dvs. a fost foarte deschisă în discuţii

în cadrul reuniunilor de clasă. Directorul
executiv al CRFPA decide să participe la
una din orele dvs. În timpul orei, sunt foarte
puţine discuţii pe tema respectivă, din
partea tuturor.
Aţi observat cursanţii dvs. pe parcursul

reuniunilor de clasă. Pe măsură ce se
înaintează în ora de curs, tot mai puţini
cursanţi contribuie la desfăşurarea lecţiei,
iar ceilalţi par plictisiţi. La sfârşitul orei
numai câţiva spuseseră ceva pe tema
respectivă.
La începutul orei, unul dintre cursanţi se dă

înapoi cu scaunul din bancă şi îşi
încrucişează mâinile la piept.

Tabel cu descrierea sentimentelor
Doi cursanţi poartă o conversaţie. Unul

dintre ei nu reuseste să îşi exprime punctul
de vedere din cauza întreruperilor
provocate de ceilalti .
În timpul unei ore de curs în care doriţi să

discutaţi temele de proiecte, un cursant stă
în spatele clasei citind un ziar.
Un cursant a ajuns cu 15 minute mai târziu

la două din ultimele trei cursuri,
determinandu-va astfel sa intarziati
prezentarea elementelor cheie ale lecţiei.

Tabel de feedback hotărât
Gabriela se înţelege bine cu ceilalţi şi pare

să se descurce bine în clasă dar este
foarte dificil sa o abordezi atunci când
doreşti să o orientezi în activitate sau să o
ajuţi.
Victoria pare să aibă dificultăţi în a-şi

organiza timpul pentru finalizarea
proiectelor la termen şi pare să rămână în
urma grupului.
Paul are o voce deosebit de ridicată şi îi

deranjează pe ceilalţi când vorbeşte cu
colegul său în clasă, atunci când ar trebui
să lucreze împreună în linişte.

Fişa informativă III
Scopul acestei fişe informative este de a explora diferitele

strategii de creştere a motivaţiei cursanţilor adulţi şi, prin
aceasta, de îmbunătăţire a şanselor de succes ale acestora.
Accentul se va pune, în general, pe integrarea acestor
strategii motivaţionale în planurile dvs. de instruire.

întrebări:
1. De ce este dificil să măsuraţi motivaţia în mod direct?
_________________________________________________
_________________________________________________
2. Cum aţi defini motivaţia de învăţare? Explicaţi importanţa

acesteia in facilitarea procesului de învăţare a adulţilor.
_________________________________________________
_________________________________________________
3. Cum este amplificata motivaţia cursanţilor adulţi cu

ajutorul obiectivelor?

_________________________________________________
4. Care este relaţia dintre relevanţă şi aşteptări in cazul

motivaţiei spre învăţare a unui adult?
_________________________________________________
_________________________________________________
5. Ca rol joacă stimularea şi aplicarea practica imediată în

motivarea adulţilor in procesul de învăţare?
_________________________________________________
_________________________________________________
6. Cum ajută participarea şi repetiţia in transferul de

cunoştinţe?
_________________________________________________
_________________________________________________

Creşterea motivaţiei adulţilor in procesul de învăţare
Câteva principii generale ale motivaţiei
Motivaţia poate fi considerată ca fiind "de ce-ul" comportamentului. Aceasta este

o forţă care declanşează acţiunea, o direcţionează şi o susţine. Există două tipuri
de forţe motivaţionale. Unul dintre acestea împinge o persoană către obiecte,
activităţi sau condiţii care sunt în mod clar atractive, interesante, utile sau de dorit.
De exemplu, directionarea către tipul pozitiv de satisfacţie pe care un adult crede
că il va experimenta dacă se implica într-un program de pregătire in cadrul
CRFPA. Totuşi, chiar daca adultul caută să ia o decizie referitoare la a se implica
in programul de pregatire , acesta s-a gândit probabil şi la anumite dezavantaje.
De exemplu, se poate gandi dacă va putea învăţa materialul respectiv sau la cât
timp i-ar lua, sau că trebuie să renunţe la vreo altă activitate pe care o preferă
datorită suprapuneii orelor de desfăşurare a celor doua activitati. Acestea sunt
forţele de tip negativ (anxietăţi, aversiuni, consecinţe) care îi fac pe oameni să dea
înapoi şi îi fac să evite anumite obiecte, activităţi, persoane sau condiţii.
Următoarele sunt numai câteva principii generale ale motivării care au reieşit din
studiile de motivare:
- motivaţia este psihologică, nu logică
- motivaţia este în mod fundamental un proces inconştient –
motivele noastre de bază sunt ascunse şi intangibile
- motivaţia este de natură individuală
- motivaţiile nu numai că diferă de la persoană la persoană,
dar , de asemenea , variază de la un moment la altul pentu
acelasi individ
- motivaţia este în principal un proces social – trebuie să
depindem de ceilalţi pentru satisfacerea multora dintre
nevoile noastre
- în marea majoritate a acţiunilor noastre zilnice, suntem
dirijaţi de obişnuinţe stabilite prin procese motivaţionale
care s-au activat cu mulţi ani înainte.
Ce este motivaţia de învăţare?
Adesea , adulţii sunt distraşi de la procesul de învăţare de o varietate de probleme. Ca

instructori, trebuie să creăm un mediu în care aceştia să îşi concentreze energia asupra
învăţării. Când acest lucru se realizează, putem spune că adultul este motivat să înveţe.
Motivaţia învăţării este în mod frecvent una interioară, iniţiată de cursant. Cursantul adult
alege în mod liber să acţioneze sau nu - să se implce pentru a dobândi cunoştinţele,
abilitatile sau atitudinile prezentate de dvs. Ca instructor, puteţi crea condiţiile în clasa
sau atelierul dvs. pentru a-l motiva pe cursantul adult. Ca instructor CRFPA, este
important să constientizati faptul că cursanţii adulţi adera la programul dvs. pentru că

aşteaptă ca acesta să le satisfacă dorinţele şi pentru a atinge obiectivele stabilite prin
participarea la curs; că aceştia au deseori un amestec de sentimente pozitive şi negative
asupra condiţiei de cursant adult; şi că va trebui să aveţi o relaţie cu aceştia care să
satisfacă ambele părţi, dacă persistaţi în a continua drumul catre atingerea , de ambele
parti , a obiectivelor de învăţare .
Integrarea strategiilor motivaţionale
Cursanţii adulţi vin deseori deja foarte motivaţi pentru a învăţa. Nivelul de motivare al
adulţilor este legat direct de nivelul de realizare al acestora. Este rolul dvs., aşadar, să vă
asiguraţi de faptul că mediul de învăţare nu contribuie la alungarea motivaţiei acestora.
Ca instructor, puteţi crea în clasa dvs. conditiile adecvate care să motiveze cursanţii
adulţi prin integrarea următoarelor strategii motivaţionale:
1. Obiective. Obiectivele sunt pietrele de temelie ale oricărui proces de

instruire/învăţare. Acestea sunt rezultatele instruirii; ele descriu ce anume va putea
face (gândi, simţi) cursantul ca rezultat al instruirii. Ca atare, acestea sunt structuri
de organizare foarte importante atat pentru instructor, cat şi pentru cursant. Când
obiectivele sunt bine gândite şi clar comunicate, cursantul adult stie la ce să se
aştepte şi o mare parte din anxietatea situaţiei de învăţare este redusă.
2. Relevanţa. Majoritatea cursanţilor adulţi sunt în programul dvs. dintr-un motiv

anume. De cele mai multe ori, motivul respectiv are legătură cu ocuparea unui loc
de munca. Adulţii reprezinta nucleul problemei. Dacă aceştia nu văd cum subiectul
în cauză îi va ajuta sau le va fi util, aceştia nu vor frecventa, probabil, cursul, nu
vor face temele sau nu vor depune eforturile necesare pentru a învăţa. Prin
urmare, este important ca dvs. să le arătaţi cursanţilor cum pot utiliza materialul pe
care îl învaţă. O modalitate de a păstra cursurile relevante este de a vă asigura că
utilizaţi experienţa cursanţilor,in mod pozitiv, ca sursă de informaţie şi exemple
pentru a da viaţă şi autenticitate materialului pe care îl prezentaţi.
3. Aşteptări. Dacă obiectivele sunt pietrele de temelie ale cursului dvs., aşteptările
clare sunt ca o hartă şi ca un ghid prietenos. Cursanţii adulţi care au lucrat timp de
mai multi ani, sau poate au stat acasa, crescând o familie, pot avea indoieli asupra
faptului ca abilitatile lor sunt adecvate pentru a indeplini conditiile impuse de curs.
- aţi putea dori să rezervaţi timp în prima oră de curs pentru
a ajuta cursanţii să se cunoască între ei şi să vă cunoască
pe dvs. Aceasta va ajuta grupul să se simtă mai unit şi să
reducă teama de a vorbi şi a participa activ la oră
- cursanţii adulţi, ca şi dvs., au un program foarte încărcat.
Uneori aceştia vor ajunge târziu la curs. Uneori vor fi
nepregătiţi. Nu îi puneţi în situaţia de a fi nevoiti să îşi
justifice situaţia.In ultima instanta , aceştia sunt direct
răspunzători de propria activitate de învăţare.

Responsabilitatea dvs. constă în calitatea materialelor de
învăţare şi a mediului – restul intra in responsabilitatea lor.
4. Stimularea. Mintea noastră, ca şi muşchii, devin active atunci când organele

perceptoare ale corpului sunt stimulate. Stimulii externi acţionează ca impuls
pentru a activa procesul de învăţare. Cursanţii adulţi sunt deschişi către noi
informaţii, concepte şi abilitati. Când aceştia sunt stimulaţi, reacţionează. Modul în
care este recompensată reacţia respectivă determină dacă vor mai reacţiona la
fel şi altă dată. Este sarcina dvs., ca instructor, să captaţi şi să păstraţi atenţia
cursantului dintr-un amestec vast de stimuli senzoriali.
Nu există foarte multe ocazii în majoritatea situaţiilor de învăţare de a stimula toate

cele cinci simţuri simultan. Este important de ştiut, totusi, că unele simţuri sunt mai
importante pentru procesul de învăţare decât altele, şi cu o recompensa mult mai
mare pentru eforturile pe care le depuneţi in stimularea lor. De exemplu, când
suntem expusi la stimuli externi, 'învăţăm:
75% prin simţul vizual

13% prin simţul auditiv
6% prin simţul tactil
3% prin simţul gustativ
3% prin simţul olfactiv.
În mod clar, cu cât introduceţi mai mulţi stimuli vizuali în prezentările dvs., cu atât
acestea vor fi mai eficiente. La fel, cu cât un cursant apeleaza la mai multe simţuri
în procesul de învăţare, cu atât va învăţa mai repede şi mai eficient. Iată de ce, de
exemplu, prelegerile, în care cuvintele reprezinta stimulul principal sau singurul, nu
sunt foarte eficiente pentru ca cursanţii să reţină date, deşi pot fi excelente pentru
a oferi o privire de ansamblu conceptuală. Atunci când prelegerea este însoţită de
imagini, grafice sau chiar cuvinte cheie prezentate pe un flip-chart, materialul este
absorbit de cursant de mai mult de 6 ori mai eficient.Mesajul este clar, utilizaţi
stimulii vizuali de câte ori este posibil pentru a vă argumenta mesajul.
5. Participarea. Adulţii, care participa pasiv pentru mai mult timp în sălile de clasă,
rareori invata la fel de eficient ca cei care se implică în mod activ. Fără o
participare activă, cursanţii nu vor gândi şi nu vor aplica in practica, iar acestea
sunt elementele care conduc la un transfer între cunoaştere şi schimbarea
comportamentului. Atunci când aceştia adopta un rol activ- vorbind, întrebând,
generând exemple şi împărtăşindu-şi reciproc cunoştinţele sau afisand un anumit
comportament specific - toate energiile lor sunt canalizate către subiectul în
discutie. Lucrând în grupuri restrânse prin care simulăm anumite activitati,
rezolvand cazuri de studiu sau alte exerciţii practice de învăţare pot reprezenta
modalitati eficiente şi lipsite de ameninţări , de implicare a cursanţilor adulţi.
Determinandu-i pe cursanţi să se implice efectiv fizic, de câte ori este posibil, prin
realizarea sau demonstrarea unei abilitati si nelasandu-I sa priveasca pasiv , vom
consolida eforturile acestora de învăţare. Aduceţi-vă aminte principiul conform

căruia cu cât implicam mai multe perceptii senzoriale, cu atât este mai probabil ca
cursantul adult să înveţe mai eficient şi să se simta recompensat prin participarea
la curs .
6. Interesul. Mintea adultului va fi ocupată de ceea ce îi interesează cel mai mult în

momentul respectiv. Poate fi o problemă de familie sau de serviciu, sau pur şi
simplu ce vor face în seara respectivă. În mod sigur nu puteţi presupune că
aceştia vor fi interesaţi în mod automat de materialul educational oferit de dvs. .
Uneori cursanţii adulţi participă la pregătire din motive care nu sunt tocmai
voluntare. In acest caz, aceştia pot opune rezistenta in a învăţa materialul de la
curs. În orice caz, este o provocare pentru instructor să găsească modalităţi de a
mentine nivelul de interes la cote înalte. Interesul şi motivaţia lucrează deseori
într-o relaţie de tip cauză-efect. Alte elemente, cum ar fi stimulii şi participarea
activă sunt de asemenea elemente importante in ecuaţie. Toate acestea îşi aduc
aportul la realizarea scopului principal care este păstrarea atenţiei cursantului şi
determinarea lui să-si dorească să înveţe. Dacă cursanţii nu sunt interesaţi,
verificaţi unde gresiti dvs. şi nu ei. Acesta este programul dvs. de pregătire, în
domeniul dvs de activitate. Ei sunt cursanţii şi intra in responsabilitatea dvs. de a
le starni interesul prin păstrarea materialul de curs relevant si centrat pe
subiectele in discutie .
7. Repetiţia. Atunci când informaţia pătrunde în mintea noastră prin intermediul

simţurilor, ea este reţinută numai câteva momente , dacă nu este codificata- să îi
confere un înţeles- asa incat sa fie stocată în memorie mai mult timp. O modalitate
de ajutare a procesului de codificare este repetiţia. Desi instructorii doresc sa evite
aspectele iritante ale repetiţiei, aceştia pot utiliza principiul repetitiei în mod eficient
pentru a-i ajuta pe cursanţi să reţină datele si conceptele importante.
8. Aplicarea in practica imediată. Nimic nu consolideaza cunoştinţele nou-dobândite

mai eficient decat oportunitatea de a pune în practică imediat ce ati învăţat. Acest
concept este evident dacă învăţarea se incadreaza în domeniul abilitatilor. Totuşi,
principiul are aceeaşi valoare şi atunci când învăţarea se deruleaza în domeniul
cunoştinţelor sau atitudinilor. Cheia este de a le oferi cursanţilor o experienţă
imediată- chiar acolo, în sala de clasă sau în atelier- prin care sa experimenteze
noile abilitati, sa-si exprime cunoştinţele, sa demonstreze, sa manipuleze, sa
prezinte, sa discute, etc.
Pe măsură ce încep să aplice ce au învăţat, adulţii sunt ajutati să vadă mai multe
relaţii între diferitele părţi ale cursului. Aceştia au ocazia de a testa şi consolida
înţelegerea lor asupra principiilor utilizate, şi abilitatea de a le pune în practică.
Făcând aceasta, ei îşi dezvoltă motive mai puternice de învăţare.
9. Transferul. Cursanţii adulţi adera la programul dvs. pentru a adăuga noi informatii
la o bază de cunoştinţe pe care deja o au, sau pentru a învăţa ceva complet nou.
Aceştia pot avea deja o înţelegere bună a unor elemente de bază, sau pot să nu

ştie absolut nimic din domeniul respectiv de studiu. Totuşi, este sigur că ei vor
avea foarte multe cunoştinţe şi experienţă ca şi context al noii activităţi de
învăţare. De dvs. depinde să găsiţi elementele de legătură şi să utilizaţi acele
cunoştinţe pentru imbunatatirea noului proces de învăţare. Acesta este principiul
"transferului".
Atunci când cunoştinţele anterioare se imbina cu noile cunoştinţe, se produce

"transferul negativ". Informaţiile care contrasteaza total cu ceea ce deja se
cunoaşte ca fiind adevărat sunt integrate gradat, în special de catre cursanţii
adulţi. Şi se impune astfel o reevaluare a materialului vechi
Să construieşti pe baza a ceea ce cursantul deja cunoaşte, să construieşti de la ce

este cunoscut la ce nu este cunoscut se numeşte "transfer pozitiv". Transferul
pozitiv poate fi realizat prin stabilirea de legături între informaţiile cunoscute şi
ideile noi. Corelati ideile noi cu datele deja familiare prin analogii şi comparaţii.
Atunci când este posibil, implicaţi-i pe cursanţi în aplicarea principiilor pe baza
utilizand experienţa lor anterioara. Actionati cu grijă şi cu respect atunci când
contestaţi idei apărate fervent de cursanţii adulţi. Ţineţi minte că nu trebuie să
"aveţi dreptate" pentru a le prezenta o nouă modalitate de gândire sau de acţiune.
Programele de pregătire pentru adulţi trebuie să fie concepute astfel încât să
accepte puncte de vedere ale unor persoane aflate în diferite stadii ale vieţii şi cu
diferite "seturi de valori".
Exerciţiul 3
Acum, probabil cunoasteti deja o varietate de strategii de motivare a

cursanţilor adulţi în cadrul programului dvs. de pregătire. Următorul
exerciţiu vă va da ocazia de a vă evalua in termenii utilizarii
strategiilor motivaţionale.
Partea A
Evaluati-va pe baza întrebărilor de mai jos şi aflaţi-vă punctajul pe
baza instrucţiunilor oferite.
Partea B
Când aţi terminat, comparaţi-vă scorul dvs. total cu scala de
evaluare.
Partea C
Reflectaţi timp de câteva minute asupra punctajului dvs. Dacă aveţi
întrebări sau preocupări, aţi putea aranja să discutaţi cu mediatorul.

Sunteţi un instructor motivant?
Frecvent Uneori Niciodată

(2 puncte) (1 punct) (0 puncte)
1. Le comunic cursanţilor aşteptările mele

cele mai mari ____ ____ ____
2. Evit sarcasmul şi ironia ____ ____ ____
3. Ascult "printre rânduri" preocupările cursantului ____ ____ ____
4. Atunci când cursanţii au absentat, le comunic

ce au ratat ____ ____ ____
5. Încurajez cursanţii să îşi împărtăşească

cunoştinţele şi experienţa în clasă ____ ____ ____
6. Rog cursantii să lucreze împreună la

proiecte pentru a încuraja lucrul în echipă ____ ____ ____
7. Fac legătura între cunoştinţele şi abilitatile

curente şi cele noi ____ ____ ____
8. Îi tratez pe toţi cursanţii în mod egal şi corect ____ ____ ____
9. Comentez pozitiv atunci când apreciez

activitatea unui cursant ____ ____ ____
10. Le comunic cursanţilor , în mod clar obiectivele ____ ____ ____
11. Utilizez elemente vizuale pentru a stimula interesul ____ ____ ____
12. Încurajez cursanţii să aplice în afara clasei ce ____ ____ ____

au învăţat
13. Utilizez repetiţia pentru a consolida elementele

Învăţate ____ ____ ____
14. Caut să îi implic pe cursanţi în activităţile din
clasa ____ ____ ____
15. Ofer oportunităţi cursanţilor de a aplica
noile cunoştinţe şi abilitati în clasă _____ ____ ____
TOTAL ____ ____ ____
Total general _______________

Punctaj
30 de puncte WOW!
25 de puncte Foarte bine!
20 de puncte E loc şi de mai bine.
15 puncte E nevoie de multe îmbunătăţiri.
10 puncte
5 puncte
Caz de Studiu 3
Cazul de studiu ce urmeaza vă va ajuta să înţelegeţi ce impact are

nivelul motivarii corelat cu dificultatea sarcinii asupra adultului si a
performantei obtinute de acesta . Citiţi cazul de studiu şi răspundeţi
la întrebările in discuţie. Fiţi pregătiţi să împărtăşiţi şi discutaţi
În timp ce instructorul său priveşte, Harry repară frâna pentru prima

dată. În timp ce repară, instructorul îl încurajează şi îl ajuta pe Harry
şi acesta învaţă repede etapele implicate. Odată ce Harry este pe
deplin familiarizat cu rutina de înlocuire a plăcuţei de frână, i se cere
să repare frânele la un alt automobil. În timp ce Harry lucrează,
instructorul adoptă o poziţie mai critică, mai autoritară şi obţine o mai
mare eficacitate de la Harry. Mai târziu, când Harry lucrează la
identificarea unei probleme necunoscute legate de sistemul de
frânare, instructorul va adopta din nou o pozitie mai blândă. Harry
poate să se relaxeze şi să vadă toate opţiunile posibile.
Întrebări
1. Cum l-a ajutat instructorul pe Harry să obţină un nivel mai
înalt de performanţă în efectuarea reparaţiilor frânelor?
_________________________________________________
_________________________________________________

2. Ce alte strategii ar fi putut utiliza instructorul pentru a spori
motivaţia de învăţare a lui Harry?
_________________________________________________
_________________________________________________
3. Cum aţi putea integra unele dintre aceste idei în propria

dvs. activitate de furnizare a instruirii?
_________________________________________________
_________________________________________________
LISTĂ DE EVALUARE
A PERFORMANŢELOR
Acestea sunt principalele abilitati pe care
modulul îşi propune să vă ajute să le dobândiţi.
Verificaţi-vă pentru a vedea cât aţi progresat.
Da Nu Cunosc
sursa
informatiilor
1. Pot descrie un climat de
învăţare pozitiv? ___ ___ ___
2. Pot discuta despre stabilirea

şi menţinerea unui climat
pozitiv de învăţare? ___ ___ ___

3. Pot utiliza abilitatile
de ascultare activă? ___ ___ ___
4. Pot oferi şi primi feedback

constructiv? ___ ___ ___
5. Pot utiliza strategii

motivaţionale pentru a
amplifica învăţarea în cazul
adulţilor? ____ ____ ____
6. Pot demonstra ca am inteles

importanţa unui
climat pozitiv de învăţare
pentru şansele de succes
ale unui adult? ____ ____ ____
Puteţi utiliza, de asemenea, această activitate pentru a

reflecta asupra a ce puteţi învăţa în viitor. Întrebaţi-vă: "Ce
mai am nevoie să ştiu?", "Ce mai trebuie să învăţ acum
pentru a-mi îmbunătăţi activitatea de predare în viitor?".

Ce aţi învăţat?
Aici reflectaţi asupra a ceea ce aţi învăţat. Este posibil să fi
învăţat anumite informaţii noi; abilitati noi; sau să fi învăţat de
la alţi participanţi. Indiferent de situatie, puneţi-vă pe hârtie
ideile şi gândurile.
Acesta este spaţiul lăsat liber pentru dvs. Scrieţi cât de mult,
sau cât de puţin doriţi.
În acest modul, am descoperit că...
_________________________________________________
________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
În acest an, am de gând să...
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
________________________________________________
_________________________________________________


Modul 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROGRAMUL DE PREGATIRE A

Programul de pregatire a formatorului 1

Bine aţi venit in Programul de Pregatire a formatorului!

Formatorii sunt responsabili sa se asigure ca in cadrul

Programul de pregatire a instructorilor este elaborat cu scopul

- să elaborati pe baza informaţiilor din modul

În afară de faptul că veţi învăţa şi pune in practica cele mai

Programul de pregatire a formatorului 2

Programul de pregatire a formatorului 3

În cea mai mare parte, acest modul constă în a citi despre şi a

Scopul acestui modul este de a vă prezenta acele strategii

OBIECTIVE După finalizarea acestui modul, veţi fi în măsură să:

1. descrieţi un climat pozitiv de învăţare

Programul de pregatire a formatorului 4

Scopul acestei fişe informative este de a explora

Pe măsură ce citiţi fişa informativă, răspundeţi la următoarele

1. În ce măsură este afectat climatul de învăţare de modul în

2. Ce importanţă au mediul fizic, mediul socio-emoţional si

Programul de pregatire a formatorului 5

4. Ca formator, care sunt principalele dvs. responsabilităţi în

Programul de pregatire a formatorului 6

Două modalităţi de a privi modul în care învaţă oamenii

O descriere a unui climat pozitiv de învăţare

Stabilirea şi menţinerea unui climat pozitiv de învăţare

Climatul de învăţare include mediul fizic, mediul socio-emoţional (adică relaţiile

Programul de pregatire a formatorului 7

1. Inter-relaţionarea. Este foarte important ajutorul acordat cursantului pentru ca

2. Recunoaşterea pozitivă. Instructorul dă tonul activităţii de învăţare prin modul în

4. Metoda de instruire. Orice abordare a procesului de instruire care este folosită

5. Monitorizare. Aceasta are în vedere procesul de verificare sau evaluare a ceea ce

Programul de pregatire a formatorului 8

Următorul exerciţiu de completare a propoziţiilor privind

Completaţi următoarele propoziţii.

Când aţi terminat, reflectaţi timp de câteva minute

1. Cred că adulţii sunt, în general,______________________________________

2. Când adulţii întrerup activitatea din clase, aceasta se intampla probabil

3. Mentalitatea unui adult ______________________________________

4. Când cursanţii adulţi se plâng, simt că ___________________________________

5. Cursanţii adulţi nu trebuie să fie ________________________________________

Programul de pregatire a formatorului 9

7. Toţi adulţii sunt _____________________________________________________

8. Mă enervez când cursanţii ____________________________________________

9. Lucrul care ar face un cursant adult cel mai fericit este

10. Îmi place când cursanţii _______________________________________

1. În ce măsură răspunsurile dvs. reflectă viziunea dvs.

2. Ce fel de climat de învăţare aţi crea, cel mai probabil,

Programul de pregatire a formatorului 10

Cazul de studiu care urmează vă va ajuta să identificaţi unele

Ca instructor nou, aţi fost invitat să observaţi o activitate de

Programul de pregatire a formatorului 11

2. Cum a încercat instructorul să creeze şi să menţină un climat

3. De ce credeţi că atât instructorul cât şi cursanţii par a fi

Programul de pregatire a formatorului 12

Scopul acestei fişe informative este de a explora rolul jucat de

Pe măsură ce citiţi fişa informativă, răspundeţi la următoarele

1. Ce este ascultarea activă şi de ce este atât de importantă?

2. Cum aţi defini abilitatile de "recunoaştere" şi de

3. Ce reprezintă abilitatea de "deschizător de drumuri" şi

Programul de pregatire a formatorului 13

4. Cum influenteaza utilizarea tehnicilor cu intrebari si

5. Care este diferenţa dintre abilitatile de parafrazare si

6. Ce reprezintă un feedback constructiv şi de ce trebuie să

Programul de pregatire a formatorului 14

8. De ce este atât de dificil să descriem în mod clar