Atenție!

 Nu folosiți această plantă dacă aveți intoleranță la preparatele pe bază de

untul pământului și nu ingerați sub nicio formă această plantă, fiind extrem
de toxică. Nu exagerați expunerea pielii la cataplasmele cu untul pământului
pentru a evita eventualele iritații sau probleme.

Indicații terapeutice pentru untul pământului

 Cercetările sunt abia la început în ceea ce privește această plantă
miraculoasă, însă se știe cu exactitate că untul pământului îmbunătățește
mobilitatea articulară și combate reumatismul.

Durerile reumatice sunt ameliorate cu ajutorul cremei și tincturii de untul

pământului sau prin aplicarea plantei proaspete (a rădăcinii mai ales) pe zona
afectată. Untul pământului se folosește :

sub formă de cataplasme cu rădăcină proaspătă,

sub formă de comprese locale cu infuzie din rădăcină,

sub formă de comprese locale cu tinctură sau sub formă de masaj ori
aplicații externe cu unguent din untul pământului.

Durerile de spate și-au găsit leacul cu ajutorul tincturii de untul pământului,

ce se aplică local sub formă de compresă, vreme de jumătate de oră.

Untul pământului tratează sinuzita cu ajutorul rădăcinii .Aceasta se dă pe

răzătoare, alături de o rădăcină de hrean. Se pun într-o bucată de tifon curat
și se pune cataplasma pe frunte vreme de câteva minute, iar în urma acestui
tratament se elimină secrețiile foarte rapid în cantitate mare.

Untul pământului ușurează și respirația, fiind un leac naturist pentru nasul

înfundat în vreme de răceală și gripă.

Untul pământului tratează și cârceii, contuziile, ciocurile osoase,

degerăturile, vânătăile, Zona Zoster, varicele, spondiloza cervicală și
bronșitele ori pneumoniile.
Scurt istoric al plantei untul-pământului

 Untul pământului este o plantă pe care mulți o neglijează, o plantă despre

care s-a scris puțin, s-a studiat și mai puțin, dar care are proprietăți de
neegalat, cunoscute mai ales din leacurile din bătrâni.

Tinctura de untul-pământului, era folosită din bătrâni și încă este folosită de

către cunoscători pentru tratarea artrozelor, a spondilozei, însă rădăcina și
fructele acestei plante sunt foarte toxice.

De-a lungul timpului, untul pământului a fost folosit de mai multe popoare.
Spre exemplu, maurii foloseau untul pământului pentru a prepara salate
delicioase prin fierberea lăstarilor tineri. Acești lăstari au fost foarte apreciați
și de către greci, români și spartani și au fost consumați ca aliment,
folosindu-se adesea frunzele plantei la prepararea omletelor.

Rădăcina este toxică, așadar nu poate fi consumată, ci aplicată mai

ales extern.
Se folosește rădăcina proaspătă de untul pământului pentru a prepara tinctura
sau crema, ce va alina durerile reumatice. Untul pământului conține
substanțe importante, printre care alcaloizi, taninuri ce au un efect astringent
deosebit, substanțe saponozide, cu un efect antiinflamator deosebit și oxalat
de calciu, ce irită mucoasele. Acțiunile terapeutice ale plantei untul
pământului includ acțiunea antiinflamatoare, ruberiantă, revulsivă, purgativă
și diuretică.