Capcane la E.N.

1. Citirea textelor cu foarte mare atenție.

2. În ceea ce privește subiectele 1, 2, 3, 4, 5 se revine asupra textului
pentru a se da răspunsul corect. Atenție pot exista cuvinte care să vă
încurce. (o simplă prepoziție/conjuncție vă schimbă sensul) sau pot
exista asemănări.
3. Tiparele textuale: Tiparul primul fragment este…. Tiparul celui de-al
fragment este…(se formulează enunț)-narativ, descriptiv, dialogat,
explicativ, monologul liric.
4. La exercițiul cu asemănarea:
O legătură care se stabilește, la nivelul conținutului, celor două texte
este….(tema sau un cuvânt cheie)
În primul text, autorul prezintă…
În al doilea text se evidențiază/se accentuează/se aduce la cunoștință…
5. Exprimarea opiniei.
Consider că…(reiei cerința)
În primul rând, ….(justifici), așa cum reiese și din textul….(dai exemplu
din text, dacă este o secvență sugestivă)
În al doilea rând, …..(justifici)
Așadar, …(reiei ipoteza)-nu e obligatorie concluzia.
6. Compararea textelor:
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera…,de…care pune în
valoare…(care este tema textului ales/ideea acestuia)
Asemănarea o constituie…(tema, o trăsătură de caracter, un eveniment,
un autor, un mod de expunere, un sentiment, acțiunea, ideea.
Deosebirea o reprezintă faptul că…(ipostazierea textuală a eului
creator/perspectiva narativă/tipul de
narator/incipitul/finalul/sentimentele/tipurile diferite ale
personajelor/contextul/indicii de spațiu și de timp)

1 – Capcane la EN
7. Se poate cere interpretarea unei figuri de stil/ a unei imagini
artistice:
Atenție! Întregul limbaj al poeziei frapează prin originalitate, dar de o
expresivitate aparte este…(ce figură de stil/imagine?) ce
sugerează/accentuează/profilează/sensibilizează/creionează…(ideea)
întrucât vocea poetică îl determină pe cititor să își imagineze…(ce?)
Utilizarea II-urilor
FII-Eu am doi fii. Să fii liniștit! Să nu fii îngrijorat! Fii atent la cerință! O să
fii aici la ora 9:00.
FI-Nu fi dezordonat! A fi optimist e bine. Vom fi mulțumiți toți. Ar fi venit și
el cu voi. Ar fi bine și așa. Să fi știut, nu mai luam pachetele.
VII-Erau două plantații de vii. Vii pe la mine? Nu vii acum? Peștii erau
încă vii. Vrei să vii mai devreme?
VI-Vi l-am dat ieri.
VIII-Viii peștișori se zbenguiau în acvariu.
STI-A ști engleză ajută mult. Vom ști/Nu vom ști rezultatul. Eu aș ști/Tu ai
ști/El ar ști…
ȘTII-Tu știi adevărul./Tu nu știi nimic. Să știi că minte! Prefer să nu știi ce
a zis apoi…
VENI-A veni la timp e bine. Dacă ar veni și el, ar fi grozav. Veți veni și
voi? El veni/Ea veni pe la noi.
VENII-Eu venii acasă și luai repede banii. (perfectul simplu)
Obs. Eu sosii, eu citii, eu jumulii VS. el sosi, el citi, el jumuli.
Acordul articolului genitival cu pronumele relativ (acord prin
încrucișare)
Ei sunt elevii AI CĂROR părinți s-au revoltat.
El e băiatul AL CĂRUI telefon s-a pierdut.
Ea e femeia AL CĂREI portofel s-a găsit.
Eu sunt cel AI CĂRUI câini scăpaseră.

2 – Capcane la EN
Ana ALE CĂREI note sunt mari, ne uimește!
Copacul ALE CĂRUI frunze au căzut, s-a uscat.
Animalele A CĂROR blană se caută, sunt victime.
Băieții AL CĂROR joc se derulează acum, sunt colegii mei.
Azi bunicul era bine dispus/binedispus.
Era al optelea/optălea/optulea absent.
Vrei să afli/să aflii adevărul?
Săru-mâna/Sărut mâna/Sărut-mâna!
Urmările certei/cerții lor s-au văzut.
Balonul s-a desumflat/dezumflat.
Mi-e dor de vremurile deodată/de o dată/de odată…
Dacă te vei pripii/pripi să răspunzi, vei greșii/vei greși.
Nu mai fi/Nu mai fii așa indiferent! Fii/Fi mai responsabil!
Haiducii se ascundeau în codri/codrii.
În codri/codrii deși de brad, nu-i găsea nimeni.
Desfaceți/Desface-ți cu grijă cutiile!
Nu-mi zi/Nu-mi zice că ai uitat!
Nu-l desfă/Nu-l desface fără mine!
Nu te duce/Nu te du acolo iar!
Cred c-ar găsi/c-ar găsii răspunsul și singur.
A plecat dintr-o-dată/dintr-odată/dintr o dată/dintrodată.
Dintotdeauna/ Din totdeauna mi-au plăcut caii.
Nu le pot știi/ști pe toate, dar mă voi strădui/străduii mai mult.
Eu mă ferii/mă feri să-i văd privirea, dar și ea se feri/se ferii să-mi
răspundă la întrebare.
La fel/Lafel a procedat și el, din nou/din-nou/dinou/dinnou.
Se repezi/se repezii ca un uliu.
Să ști/Să știi, mamă, că nu-i simplu a ști/a știi adevărul aici…
Se acceptă formele:

3 – Capcane la EN
Tăieței/tăiței jersee/jerseuri
Așază businessul
Spaghete, nu are singular (spaghetă-NU) Te aștept la METROU!
Erbicid voiaje/voiajuri
Hangiii aceia trendul
Pioneză/piuneză ev/evi/evuri
Ce-i cu astea? Râpă/râpi/râpe
Rucsacuri weekend/weekendul
tontălău maiou
votcă/vodcă festivaluri
milieu confortabil
prim-ministru crenvurști
hobby-ul crenvurst
show-ul sindroame
bleu-ul ultimele
aragaze bărbați chei
știa pe dinafară știa pe de rost
Frază
Atenție la AT intercalată în regentă: Domnul/ care a venit/(AT) m-a
lămurit/. Tot/ ce spune el/(AT) este fals.
Atenție la CD intercalată: Văzând/ că nu-l cred/ a renunțat/. Desenând/
ce i-au dat/ nu s-a plictisit./ (Verbele la gerunziu nu sunt predicate, dar
pot fi elemente regente pentru C.D.)
Atenție la FALSELE C.D., care-s de fapt C.P.:
Mă gândeam/ că-l sun/. (la ce mă gândeam?)-la ceva
Mi-am dat seama/ că nu știe/. (de ce mi-am dat seama?)-de ceva
Nu era capabil/ să participe/.(de ce nu era capabil?)-de ceva
Atenție la verbele la infinitiv/gerunziu/ participiu și supin-NU le subliniem
ca predicate în frază.

4 – Capcane la EN
Am mers pentru a-i arăta locul/ unde am copilărit/. (care loc?-AT)-
copilăriei-At
Citind mult, spre a pătrunde tainele universului meu, am simțit/ că prind
aripi/. (ce am simțit?-CD)-prinsul –Cd
Ce trebuie să încercuim ca elemente de relație în frază?
-la elementele coordonatoare:
CONJUNCȚIILE COORDONATOARE: copulative-și, nici;
-adversative-dar, iar, însă, ci (înaintea lor punem virgulă);
-disjunctive: sau, ba, ori, fie;
-concluzive: deci, așadar.
-VIRGULA cea de la juxtapunere/enumerarea de propoziții. (Vreau/ să
cânt, să dansez, să alerg/C.D.) (Cânt, dansez, alerg)
-la elementele subordonatoare:
CONJUNCȚIILE SUBORDONATOARE: că, să, dacă, ca să, ca…să,
căci, fiindcă, deoarece, încât;
LOCUȚIUNI CONJUNCȚIONALE SUBORDONATOARE: cum că, măcar
să, de parcă, pentru că, pentru ca să, fără să, ca și cum, în vreme ce
PRONUME RELATIVE-care, cine, ce, ceea ce, câți, câte, cui
PRONUME NEHOTĂRÂTE: oricare, orice, oricâți, oricui, oricine
ADVERBE RELATIVE-unde, când, cum, cât
ADVERBE NEHOTĂRÂTE-oriunde, oricând, oricum
Atenție la pronumele reflexive/personale: mă, te, ne, vă, îmi, îți
Mă îmbrac. (reflexiv, atât pronumele, cât și verbul sunt la persoane și
numere identice) Mă îmbracă. (personal)
Pronumele personale, de politețe, reflexive, nu devin adjective
pronominale, niciodată.
Copilul lui a venit. Cartea dumnealui e frumoasă. (pronume, A.P.G.)
Pronumele demonstrative, posesive, nehotărâte, relative, interogative,
negative și de întărire devin adjective pronominale, dacă stau pe lângă

5 – Capcane la EN
un substantiv și se acordă în gen, număr și caz, având funcția sintactică
de atribut adjectival.
Cartea aceasta este frumoasă.(adjectiv pronominal demonstrativ de
apropiere, A.A.)
Cartea acestuia este frumoasă. (cartea-N, acestuia-G, A.P.G.)
A văzut/ ce carte a citit/. (adjectiv pronominal relativ, atribut adjectival)
Adjectivele pronominale au funcția sintactică de atribut
adjectival!!!!
PENTRU-prepoziție simplă
PENTRU CĂ-locuțiune conjuncțională subordonatoare
LUI, EI, LOR-pronume personale, chiar dacă arată posesia!!!!!-funcția
sintactică de atribut pronominal genitival/N.P.,C.I., C.P. Cartea lui este
frumoasă. (A.P.G.) Cartea este a lui. (N.P.)
NU CONFUNDĂM DATIVUL CU GENITIVUL!!!!!!!
G-a, ai, al, ale cui? (determină un substantiv!) Cartea mamei este
frumoasă.
D-cui? (determină un verb)-Îi dau lui Andrei un cadou.
Nu confundăm enunțul exclamativ cu cel imperativ (ordin, poruncă,
îndemn, ENUNȚUL TREBUIE SĂ AIBĂ UN VERB LA IMPERATIV)
Ce frumos ai scris! (exclamativ)
Stai potolit, nepoate! (imperativ)
Nu confundăm imperativul (mod personal al verbului) cu vocativul
(cazul substantivului)!!!
Vino aici! (verb la imperativ!)
Ioane, șterge tabla! (substantiv în cazul vocativ!)
Nu confundăm substantivul în Nominativ cu substantivul în vocativ (fiind
delimitat prin virgulă!)
Ion a cântat frumos. (Subst în N). Ioane, ai cântat frumos! (Substantiv în
vocativ!)

6 – Capcane la EN
La fonetică, falsele grupuri de sunete: diftong, triftong, hiat!
Ceai-ai-diftong
Grupurile CE, CI, GE, GI, GHE, GHI, CHE, CHI nu formează diftong,
triftong, hiat!!!!!!
Ce-i cu tine? (nu avem grup de sunet!)
Mi-ai-i-ai-triftong
Eu-ieu-triftong
El-iel-diftong
Ești-iești-diftong
Eram-ieram-diftong
Doua-do-ua (diftong)
Erai-ierai-dublu diftong
La transcrierea literelor și a sunetelor:
x-cs/gz (două sunete) examen-6 l, 7 sunete, xerox-5 litere, 7 sunete
chiar-5 litere, 3 sunete; China-5 litere, 4 sunete, munceau-7 litere, 6
sunete (diftongul AU)
Conjugările: I-a, II-ea, III-e, IV-i, V-î-SE TRECE VERBUL LA INFINITIV.
A fi-fui,fuși, fu, furăm, furăți, fură (perfectul simplu)
Fusesem, fuseseși, fusese, fuseserăm, fuseserăți, fuseseră (m.m.c.p.)
Am dat-perfectul compus; am da-condițional-optativ, prezent, am să dau-
indicativ, viitor standard, am fi dat-condițional-optativ-, perfect.
Să zici- conjunctiv prezent, o să zici-indicativ viitor standard, să fi zis-
conjunctiv perfect, ai să zici-indicativ viitor standard, Să zici tot!-
conjunctiv prezent (cu valoare de imperativ!)
Ai avut-indicativ, perfect compus, ai avea-conditional-optativ, prezent; ai
să ai-indicativ, viitor standard, ai fi avut-condițional-optativ, perfect
Maxim/minim-adjective. Sonorul maxim m-a deranjat. Tonul minim
m-a enervat.

7 – Capcane la EN
Maximum-minimum-adverbe. M-am enervat la maximum. Dă la
minimum sonorul.
Substantivele epicene: girafă, balenă, furnică, libelulă, albină, bursuc.
Substantivele mobile: leu-leoaică, rege-regină, profesor-profesoară.
Pădure-A.S.G. Copacul pădurii este frumos.(care copac?)
C.I. I-am dat un cadou pădurii.(cui am dat?)
Toți-A.P.G.-Creionul tuturor mi-a plăcut. (al cui creion?)
C.I.-Le-am mulțumit tuturor. (cui am mulțumit?)
Alții-A.P.G.-Stiloul altora mi-a plăcut. (al cui stilou?)
C.I. –Altora nu le spun. (cui nu le spun?)
NU CONFUNDĂM: altul/alta/alții/altele-pronume nehotărâte; celălalt,
cealaltă, ceilalți, celelalte-pronume demonstrative de diferențiere.
Pronume demonstrative de identitate-același, aceiași, aceeași.
O altă ciudățenie a pronumelui relativ este aceea că poate fi subiect în
ACUZATIV, DATIV și GENITIV.
Vorbesc/cu cine mă ascultă. (el mă ascultă-Ac)
Vorbesc/cui mă ascultă. (ei/Ana mă ascultă-D)
Banul este/ al cui îl muncește. (Omul îl muncește-G)
Care-pronume relativ-Știu care vine.
Adjectiv pronominal relativ-Știu care băiat vine.
Pronume interogativ-Care este pe bancă?
Adjectiv pronominal interogativ-Care fată este pe bancă?
Substantiv comun-Bunicul are cinci care.
Verb predicativ-Vrea să care lemne.
DE-prepoziție-Fața de masă s-a rupt.
-pronume relativ, formă populară-Omul/ de a venit/ e tata/.
-conjuncție- De pleci, mă supăr! (dacă)
Ambii, ambele, amândoi, amândouă, ambilor, ambelor, amândurora,
tustrei, tustrele, câteșitrei, câteșitrele-pronume nehotărâte

8 – Capcane la EN
A.T- care? ce fel de? a, ai, al, ale cui?
Elemente regente (determină) substantiv-Copilul/ pe care l-am văzut/ e
fratele meu/. (care copil?)
Pronume-Acesta/ care a venit/ e tata/. (care acesta?)
Numeral-Cei doi/ care au venit/ sunt frații mei/. (care cei doi?)
C.D. (pe cine?, ce?)
Elemente regente-verb la mod personal/nepersonal: Văd/ ce a făcut/. (ce
văd?) Vâzând/ ce a făcut/, a plecat/. (ce văzând?)
-locuțiune verbală-A băgat de seamă/ ce a făcut. (ce a băgat de seamă)
-interjecție predicativă-Uite/ ce a făcut/. (ce uite?)
C.I. cui?
Elemente regente: Dau/ cui vreau/.(cui dau?)
C.P. de ce? la ce? pentru ce? pentru cine? despre ce? despre cine? etc.
Și-a dat seama că a greșit. (de ce și-a dat seama?)
Cum transcriem o subordonată?
,,că a greșit’’-propoziție subordonată completivă prepozițională
,,ce a făcut’’-propoziție subordonată completivă directă
,,pe care l-am văzut’’-propoziție subordonată atributivă
Atenție la DERIVARE: formele de plural și articolele hotărâte nu
sunt sufixe.
Derivare parasintetică: (PREFIX+RADICAL+SUFIX)-reîncepere-prefixul
RE+sufixul RE
Numeralele sunt formate prin compunere prin subordonare: treizeci și
șase, șaptezeci și trei.
Conversiune: în general căutăm pronume care stau pe lângă un
substantiv și care au devenit adjective pronominale. (Casa mea este
frumoasă) sau adjective provenite din verb la participiu (Copacul tăiat m-
a întristat)

9 – Capcane la EN