Boala Buerger

Trombangeita obliterantă sau boala Burger implică prezența unei inflamații

obstructive venoasă și/sau arterială pe vasele mijlocii și mici. Aceasta poate fi acompaniată
de ischemie cronică și de tromboflebite superficiale. Se poate localiza la orice nivel, însă este
mai des întâlnită la nivelul mâinilor și a picioarelor. Trombangeita obliterantă se întâlnește
mai des la bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani fumători și, într-un procent mai mic
la femei.

Epidemiologie.Etiogenie

Este mai frecventă la bărbați decât la femei. Prevalența este crescută în Israel,
Japonia, India și redusă în SUA și Europa. Boala apare frecvent la tineri sub 35 de ani, mari
fumători.

Etiologia nu a fost pe deplin elucidată, însă tutunul poate avea un rol definitoriu.
Totodată, s-a dovedit că, renunțarea la fumat duce la stoparea evoluției bolii. A fost luat în
considerare și ipoteza unui proces infecțios-rickettsioze.

Patologie

Morfopatologic, se observă inflamație acută și tromboză la nivelul arterelor și

venelor. Mecanismul bolii este considerat a fi unul imunologic.
Factori de risc

 Exclusiv la persoanele cu antecedente de expunere la tutun de orice fel, inclusiv

fumat, mestecat sau tabâc;

 Vârsta (predominant 20 – 40 de ani);

 Mai frecvent la bărbați;

 Colesterol ridicat, hipertensiune arterială sau diabet.

Simptome

 Inflamarea unei vene de la suprafață, prin existența unui cheag de sânge;

 Dureri intermitente la nivelul membrelor superioare și inferioare;

 Degetele de la mâini și de la picioare se albesc de la frig;

 Ulcerații la nivelul degetelor de la mâini și de la picioare.

Debutul este progresiv, începând cu vasele localizate cel mai distal și progresând
proximal; în final se produce cangrena distală și apare durere persistentă în zonele afectate.
Înaintea semnelor obiective de boală, pacienții pot resimți răceala, amorțeală, parestezii sau
senzație de arsură. Fenomenul Raynaud este întâlnit frecvent. La nivelul extremității afectate
(de obicei la arcada plantară sau gambă; rareori la mână, braț sau coapsă) poate apărea
claudicație intermitentă, care evoluează uneori spre durere prezentă în repaus.
Adesea, durerea este severă și persistentă, membrul este rece, cu sudorație excesivă,
devine cianotic, probabil din cauza hiperactivității simpatice. La majoritatea pacienților apar
ulcerații care evoluează spre gangrenă.
 Pulsurile sunt diminuate sau chiar absente la arterele perioase și adeseori la
încheieturile mâinilor.
 La bărbații tineri care fumează și prezintă ulcerații ale extremităților, testul
Allnen pozitiv sugerează diagnosticul (mâna rămâne palidă după ce examinatorul comprimă
simultan arterele radială și ulnară, după care le eliberează alternativ). La nivelul mâinilor,
picioarelor sau degetelor afectate se constată de obicei paloare în momentul ridicării și
congestie la coborârea segmentului respectiv.
Ulcerația ischemică și gangrena, de obicei la unul sau mai multe degete, poate apărea
devreme în evoluția bolii, însă nu în mod acut.
Stabilirea diagnosticului

 Analize de sânge pentru a elimina suspiciunea de alte afecțiuni, cum ar

fi lupus sau diabet;

 Testul allen prin care se verifică viteza fluxului de sânge prin arterele de la mâini;

 Angriogramă: se realizează cu ajutorul unui cateter, cu substanță de contrast sau prin

tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță computerizată (MRI).

Complicații

Dacă boala Buerger se agravează, fluxul sanguin scade, din cauza blocajelor din artere
care fac dificil ca sângele să ajungă până la vârful degetelor. Țesuturile care nu primesc sânge
nu primesc oxigenul și substanțele nutritive de care au nevoie pentru a supraviețui și mor,
instalându-se gangrena.

Semnele gangrenei includ pielea neagră sau albastră, pierderea sensibilității la

atingere și un miros neplăcut din zona afectată. Gangrena este o afecțiune gravă, care necesită
de obicei amputație.
Tratament

Oprirea fumatului este prima recomandare făcută unui pacient diagnosticat cu

trombangeită obliterantă. Diminuarea expunerii la frig precum, evitarea medicației
vasoconstrictoare, prevenția traumelor dar, și a infecțiilor fungice au ca scop creșterea
aportului de sânge. În absența ulcerațiilor și a gangrenei se recomandă exercițiu fizic minim
30 de minute pe zi. Dacă nu sunt respectate aceste recomandări, în special oprirea fumatului,
amputația membrului afectat este necesară.

Tratamentul medicamentos

Se utilizează un vasodilatator (Iloprost) alături de un antiagregant (Aspirina). În cazul

asocierii fenomenelor vasospastice, se pot administra vasodilatatoare precum Pentoxifilina în
combinație cu o doză mică de mineralo-corticoizi. În puseu acut, se administrează un
anticoagulant.

Chirurgical:

 Simpatectomia lombară, toracică.

Dietă:

 Consumul de legume cu frunze verzi (spanac, kale), de legume și fructe care au un

conținut ridicat de vitamine și de pește.

Ceai verde:

 Cel puțin 2 cești de ceai verde pe zi.