Testament

de Tudor Arghezi
"Intre dintii lui,cuvantul se sfarma,precum samburii tari.Fraza loveste peretii creierului.Sub lovitura de
ciocan a lui Arghezi,bolti vuiesc,se trezesc serpii,suieratul lor il simtii."-Ilarie Voronca

Poezia Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din
perioada interbelica.

Testament este 0 arta poetica deoarece autorul isi exprima propiile convingeri despre arta literara,despre
menirea literaturii,despre rolul artistului in societate.Este o arta poetica moderna pentru ca in cadrul ei
apare o problematica specifica liricii modernei :transfigurarea socialului in estetic,estetica uratului,raportul
dintre inspiratie si tehnica poetica. In Testament poetul este un mestesugar al cuvintelor,poezia
presupunand truda creatorului:Si framantate mii de saptamani,facui din ele muguri si coroane.Pe de alta
parte ,creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine,sugerate de metafora Slova de foc, cat si al
tehnicii poetice ,sugerate de metafora Slova faurita.O alta caracteristica a modernismului este interesul
poetilor de a reflecta creatiei lor,de a si sintetiza conceptia artistica si de a o transmite cititorilor,astfel ca
fiecare volum este deschis de o arta poetica.

Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug,creatie lasata ca mostenire unui fiu
spiritual-posteritatii.Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual ,caruia ii
este lasata drept mostenire cartea.Cele doua ipostaze lirice sunt desemnate de pronumele eu (tatal
spiritual,poetul) si tu (fiul,cititorii,urmasii) iar in finalul poeziei de metonimiile Robul ,Domnul.

Lirismul subiectiv se justifica prin atitudinea poetica transmisa in mod direct prin marcile eului liric : verbe la
persoana 1 singular : eu am ivit,am preschimbat , adjective posesive: cartea mea , care se refera la eul
liric ,dar si pronume si verbe la persoana 1 singular: te ,tine ,urci ,sau substantive in vocativ Fiule care
desemneaza interlocutorul imaginar. Poezia sa este o carte,adica un bun spiritual prin care scriitorul
contribuie la emanciparea poporului sau.

Titlul poeziei are doua sensuri:unul denotativ si altul conotativ.In sens propriu,denotativ,cuvantul-titlu
desemneaza un act juridic prin care o persoana isi exprima dorintele ce urmeaza a i fi indeplinite dupa
moarte,cu privire la transmiterea averii sale.Sensul figurat,conotativ al titlului , Cartea este o mostenire
spirituala lasata de poet urmasilor.

Organizarea ideilor poetice se face in jurul motivului central,metafora carte cu sens de bun spiritual care
asigura legatura dintre generatii si ofera urmasilor o identitate.Textul poetic este structurat in cinci strofe cu
numar inegal de versuri,grupate in trei secvente poetice.

Incipitul,conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual (Nu ti voi lasa drept bunuri dupa
moarte\Decat..),evidentieaza sensul titlului,ideea mostenirii spirituale (Un nume adunat pe o carte).

In prima strofa,secventa Rapi si gropi adanci,suite de batranii mei pe branci sugereaza drumul dificil al
cunoasterii si al acumularilor strabatute de inaintasi. In versul Cartea mea i fiule,o treapta ,formula de
adresare fiule desemneaza un potential cititor,poetul identificandu-se ,in mod simbolic,cu un tata. Cartea
este o treapta in desavarsirea cunoasterii.In strofa a doua, cartea ,creatia elaborata cu truda de poet,este
numita metaforic,hrisovul vostru cel dintai,cartea de capatai a urmasilor.Ideea centrala din cea de a treia
strofa este paralelismul si suprapunerea cu lumea obiectuala.Poetul este un nascocitor si un mestesugar de
cuvinte,care transforma graiul lor cu-nedemnuri pentru vite in cuvinte potrivite,metafora ce desemneaza
poezia ca mestesug.In viziunea lui Arghezi,prin arta,cuvintele se metamorfozeaza,dar isi pastreaza forta
expresiva,idee exprimata prin oximoronul din versurile Veninul strans l am preschimbat in miere -Lasand
intreaga dulcea lui putere.Prin intermediul poeziei,trecutul se sacralizeaza,devinde indreptar moral si
dobandeste vesnicie Am luat cenusa mortilor din vatra -Si am facut o Dumnezeu de piatra.In strofa a patra
apare ideea transfigurarii socialului in estetic prin faptul ca durerea,revolta sociala,sunt concentrate in
poezie simbolizata prin metafora vioara : Durerea noastra surda si amara-O gramadii pe o singura vioara-
Pe care ascultand o a jucat-Stapanul ca un tap injunghiat.Poetul angajat filtreaza prin sufletul sau
suferintele poporului durerea noastra si le transpune artistic in poezia de revolta sociala cu valoare
justitiara.Ultima strofa evidentieaza faptul ca arta contemplativa Domnita pierde in favoarea mestesugului
poetic : Intinsa lenesa pe canapea,domnita sufera in cartea mea.Poezia este atat rezultatul inspiratiei
divine ,sugerate de metafora slova de foc,cat si al tehnicii poetice,sugerat de metafora slova faurita.

Figurile de stil si imaginile artistice sunt puse in relatie cu o conceptie noua.Materialitatea imaginilor
artistice se realizeaza prin asocieri semantice surprinzatoare: comparatia inedita (Imparechiate-n carte se
marita-Ca fierul cald imbratisat in cleste) ,epitetul rar ( seara razvratita, dulcea lui putere,torcand usure) ,
oximoronul (Veninul strans l am preschimbat in miere -Lasand intreaga dulcea lui putere).

Prozodia,imbinand traditie si modernitate,este inedita:poezia cuprinde strofe inegale ca numar de

versuri,cu metrica (9-11 silabe) si ritm variabile,in functie de intensitatea sentimentelor si de ideile
exprimate.Rima tine de vechile conventii,este imperecheata.

In concluzie , Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei
interbelice,traditionalism si modernism.Autorul porneste de la aspectele liricii traditionale si ofera
alternative poetice moderne,intr o opera poetica originala.