UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE DREPT

DREPTUL CONTRACTELOR ADMINISTRATIVE

REFERAT

MODALITĂȚI DE ÎNCETARE A CONTRACTULUI

DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

Coordonator științific: Lector universitar Dinu Cătălina Georgeta

Student: Ilie Cristina-Alexandra

Brașov
2023
 CAPITOLUL I
Introducere în domeniul contractului de achiziție publică

Conform Legii nr.98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice, consolidată la data de 16.10.2022,
contractul de achiziție publică este “contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului
administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe
autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de
servicii”. Deci, cu alte cuvinte, o definiţie generică a achiziţiei publice este dobândirea, definitivă
sau temporară, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse,
lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziţie publică.
Sectorul public şi alte entităţi definite ca „autorităţi contractante” trebuie să obţină produse, servicii
şi lucrări pentru o varietate largă de activităţi pe care le desfăsoară. Majoritatea contractelor pe care
le atribuie trebuie făcute publice atat pe plan naţional cat şi pe plan european, cu respectarea deplină
a tuturor principiilor achiziţiilor publice.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt:

a) libera concurență, respectiv asigurarea condițiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant
de lucrari sau prestator de servicii, indiferent de naționalitate, sa aibă dreptul de a deveni, în
condițiile legii, contractant;

b) eficiența utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurențial și a criteriilor

economice pentru atribuirea contractului de achiziție publică;

c) transparența, respectiv punerea la dispoziție tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la

aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică;

d) tratamentul egal, respectiv aplicarea in mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecție și a

criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, astfel încat orice furnizor de produse,
executant de lucrari sau prestator de servicii sa aibă șanse egale de a i se atribui contractul respectiv;

e) confidențialitatea, respectiv garantarea protejării secretului comercial și a proprietății intelectuale

a ofertantului.
Trăsăturile contractului de achiziție publică sunt urmatoarele:

– este un contract sinalagmatic

– este un contract cu titlu oneros

Astfel, autoritatea publică urmărește achiziționarea unui produs, a unei lucrări sau a unui serviciu,
iar particularul urmărește încasarea contravalorii produselor furnizate, a lucrărilor executate sau a
serviciilor prestate.

– este un contract solemn

– este un contract comutativ

Contractul de achiziții publice poate imbrăca trei forme:

1. Contract de furnizare de produse– este acel contract de achiziție publică care are ca obiect
furnizarea unuia sau mai multor produse, așa cum sunt acestea cuprinse in clasificările statistice
oficiale, pe baza cumpărării, inclusiv în rate, a închirierii sau a leasingului cu sau fără opțiune de
cumpărare;

2. Contract de prestări servicii–reprezintă acel contract de achiziție publică care are ca obiect
prestarea unuia sau mai multor servicii, așa cum sunt acestea cuprinse in clasificările statistice
oficiale, de către un particular in favoarea unei autorități publice.

3. Contract de executare de lucrări– contract de achiziție publică care are ca obiect execuția sau,
după caz, atât proiectarea, cât si execuția uneia sau mai multor lucrări de construcții, așa cum sunt
acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale.

Prin noțiunea de “lucrări publice” se ințelege orice lucrare imobiliara de utilitate publică realizată de
administrația publică direct sau prin împuterniciții săi.
 CAPITOLUL II

Cazuri specifice de încetare a contractului de achiziţie publică

Fără a aduce atingere dispoziţiilor dreptului comun privind încetarea contractelor sau dreptului
autorităţii contractante de a solicita constatarea nulităţii absolute a contractului de achiziţie publică,
în conformitate cu dispoziţiile dreptului comun, autoritatea contractantă are dreptul de a denunţa
unilateral un contract de achiziţie publică în perioada de valabilitate a acestuia în una dintre
următoarele situaţii:

a) contractantul se afla, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situaţiile care ar fi

determinat excluderea sa din procedura de atribuire;

b) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, având în vedere o încălcare

gravă a obligaţiilor care rezultă din legislaţia europeană relevantă şi care a fost constatată printr-o
decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Autoritatea contractantă introduce dreptul de denunţare unilaterală în condiţiile contractuale

cuprinse în documentaţia de atribuire.
 CAPITOLUL III

Modalități de încetare a contractului de achiziție publică

Achizitorul are dreptul de a denunța unilateral contractul în cazul în care prestatorul nu înțelege să
respecte prevederile legale privind modificarea contractelor.
Contractul poate înceta în următoarele situaţii:
a) prin ajungerea la termenul de finalizare;
b) prin acordul părţilor;
c) reziliere
d) caz de forţă majoră
e) impreviziune

Achizitorul îşi rezervă dreptul de a rezilia contractul, în oricare din următoarele situaţii:
a) în cazul în care achizitorul a transmis, prin fax, e-mail sau poştă, cel puţin două notificări cu
privire la neîndeplinirea de către prestator a obligaţiilor asumate, neconformităţile nefiind remediate
în termenul stabilit prin notificare;
b) în situaţia în care prestatorul nu mai are capacitatea de a presta serviciile ce fac obiectul
contractului din culpa sa, caz în care va suporta diferenţa dintre valoarea serviciilor ce urmau a fi
prestate de prestator până la finalizarea contractului şi valoarea acestor servicii pe care achizitorul
va fi obligat să le achiziţioneze de la alt prestator, precum şi orice alt prejudiciu produs
achizitorului.
Achizitorul îşi rezervă dreptul de a solicita denunţarea contractului aflat în derulare prin notificare
transmisă administratorului judiciar în situaţia în care prestatorul a intrat în insolvență, fără ca
denunţarea să prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru achizitor, cu
respectarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016(Legea privind
achizițiile publice).
Încetarea contractului nu va avea nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţi.

Pentru a recurge la rezilierea contractului de achiziţie publică, este necesară o neexecutare a unei
obligaţii însemnate, pe care părţile au considerat-o ca esenţială la data încheierii contractului. De
asemenea, dat fiind caracterul repetat al prestaţiei la care se obligă părţile în temeiul unui contract
de achiziţie publică, potrivit dispoziţiilor legale din dreptul comun, rezilierea poate interveni şi în
situaţia în care suntem în prezenţa unei neexecutări de mică însemnătate, dar care are un caracter
repetat. Aşadar, pentru a ne afla în această ipoteză, neexecutarea ce nu prezintă un caracter însemnat
trebuie să se producă în mod repetat, iar aprecierea asupra incidenţei rezilierii se va face de la caz la
caz, legea neimpunând pentru aplicarea acestei sancţiuni un număr minim de neexecutări repetate
de mică însemnătate.

Un alt impediment, ce se opune recurgerii la rezilierea contractului de achiziţie publică este acela
că, de cele mai multe ori, acest contract a fost executat parţial, iar de la momentul neexecutării, ar fi
necesar ca obligaţiile neexecutate să fie realizate de un alt operator, care să preia lucrarea sau
prestarea serviciilor.

În practică, rezilierea contractelor de achiziţie publică nu intervine de foarte multe ori, pentru că
efectele acestei sancţiuni nu sunt pozitive pentru nici una dintre părţi: pentru autoritatea
contractantă, pentru că trebuie să reia sau să iniţieze o nouă procedură sau să identifice, şi, de cele
mai multe ori, într-un deadline presant, operatorul apt să execute partea rămasă neexecutată din
contract, de data aceasta, cu alte rigori bugetare, iar pentru operatorul economic, atunci când
rezilierea se produce din culpa sa, până se tranşează pe cale judiciară sarcina culpei în raport de
părţile contractului, apare grevat de „stigma” neexecutării, concretizată într-un document
constatator, ce are efect negativ, mergând până la excluderea sa, asupra participărilor sale la alte
proceduri ulterioare de atribuire a unor contracte de achiziţii publice.
Analiza raportului cost-beneficii din perspectiva tuturor contractanţilor duce preponderent la
evitarea recurgerii la sancţiunea rezilierii contractului de achiziţie publică, dar în anumite situaţii, în
condiţiile în care neexecutarea obligaţiilor face imposibilă sau greu fezabilă continuarea
contractului, rezilierea apare ca un remediu – în principal, în cazul neexecutării obligaţiilor esenţiale
pentru ajungerea la îndeplinirea scopului contractului, scopul general fiind satisfacerea interesului
public, iar cel specific privind conformarea la necesităţile concrete în vederea cărora se contractează
lucrarea, prestarea de servicii sau se achiziţionează bunul (bunurile).
Oricum, oricare dintre părţile contractuale are posibilitatea să recurgă la iniţierea procedurii ce se
finalizează cu aplicarea acestei sancţiuni – rezilierea – principiul egalităţii contractuale subzistând şi
în ceea ce priveşte posibilitatea pentru oricare dintre părţi de a solicita sau a aplica direct (în situaţia
existenţei unui pact comisoriu corespunzător inserat în contract) sancţiunea rezilierii contractului de
achiziţie publică.
În ceea ce priveşte acest principiu al egalităţii părţilor contractante, chiar şi în contractul de achiziţie
publică, unde rolul autorităţii publice, ca iniţiator şi creator al cadrului contractului, este atât de
pronunţat, iar în faza de atribuire a contractului este supraunitar celui al operatorilor economici,
regula egalităţii contractuale subzistă şi poate avea ca efect atragerea răspunderii contractuale chiar
a autorităţii publice, cu stabilirea în sarcina acesteia, drept consecinţă a rezilierii, a daunelor
aferente prejudiciului cauzat operatorului economic aflat în imposibilitatea executării contractului
din cauza conduitei autorităţii/instituţiei publice, autoritate contractantă potrivit reglementării din
materia achiziţiilor.

Spre exemplu, potrivit cadrului legal belgian - art.56 din Legea privind achiziţiile publice şi anumite
achiziţii de lucrări, furnituri şi servicii din 2006, autoritatea decizională tratează prestatorii de
servicii în respectul egalităţii, într-o manieră nediscriminatorie şi transparentă din care rezultă faptul
că achiziţiile (şi implicit atribuirea concesiunii) sunt atribuite după ce sunt supuse concurenţei.
 CAPITOL IV

Contracte de achiziții publice efectuate de Ministerul Finanțelor Publice

CONTRACTE DE ACHIZIŢII PUBLICE ÎNCHEIATE ÎN PERIOADA 01.08.2014 – 31.08.2014

Valoare contract
Nr. Obiectul contractului de achiziţie Furnizor / Prestator / Durata (angajament
Nr. contract Observaţii
crt. publică Executant contractului bugetar) - lei, TVA
inclus -
Lucrări de automatizare pentru punctul
termic, staţia de hidrofor, staţia de ape
1 uzate şi staţia de incendiu precum şi SC Consix Construcții SRL 598449/11.08.2014 13.11.2014 1.086.735,02
lucrările de reparaţii şi de întreţinere a
acestora.
Contract subsecvent nr.1 la
Servicii de prelucrare și inventariere SC ȘTEFADINA COMSERV
2 599425/29.08.2014 29.08.- 31.12.2014 279.000,00 Contractul-cadru
dcumente ce conțin informații clasificate SRL
nr.588167/18.03.2014
3 Servicii de revizii tehnice anuale auto SC DACOSERV SA 598115/04.08.2014 pana la 31.12.2014 11.160,00
Contract subsecvent nr.1 la
Servicii de intretinere si reparatii sistem SC ROLF CARD INDUSTRIAL
4 598501/12.08.2014 pana la 31.12.2014 32.085,00 Contractul-cadru
control acces srl
nr.594100/01.07.2014
 CAPITOL V

CONCLUZII

În concluzie, trebuie precizat că după apariția COVID-19, o bună parte din prestatorii de servicii au
fost nevoiți să indisponibilizeze cel puțin o parte din personal( fie prin transformarea contractelor de
muncă în contracte de telemuncă, fie prin suspendarea contractelor de muncă, sau chiar prin
acordarea concediilor medicale unor angajați care se află în carantină sau în autoizolare).

În acest sens, trebuie verificate care sunt clauzele privind modul de gestionare a riscurilor pe
întreaga durată a contractului inserate în cuprinsul contractelor de achiziție publică și în
documentația inițial. Astfel de clauze cu certitudine există în contractele de achiziție publică, fiind
obligatorii conform normelor medodologice ale Legii nr. 98/2016.

Este posibil chiar și o corelare a mai multor factori de risc, cum este de pildă situația în care din
cauza apariției COVID-19 și a indisponibilizării personalului, prestatorul/executantul să aibă o lipsă
a capacității forței de muncă și chiar o reducere a capacității financiare( nemaiavând încasări în
această perioadă), însă în acest caz primează o anumită cauză de risc cum este de pildă forța majoră
sau cazul fortuit, bineînțeles în măsura în care sunt îndeplinite condițiile pentru a invoca o atare
situație.

Încetarea contractelor poate fi dispusă în ipoteza în care imposibilitatea fortuită de executare a

contractelor nu este doar una temporară, ci definitivă. De pildă, în situația în care au fost încheiate
contracte de execuție lucrări pentru un spital într-un anumit termen, iar executantul nu mai are
posibilitatea finalizării proiectului la termen, neavând capacitatea de muncă necesară. În acest caz,
va fi necesară organizarea unei noi proceduri de achiziție publică, și identificarea unui nou
executant, respectiv încetat contractul anterior.
În ceea ce privește rezilierea contractului de achiziție publică, se poate concluziona că,
preponderent, în cazul acestuia, rezilierea contractului aflat în faza de executare succesivă este o
soluţie preferabil de evitat, ceea ce în practică se şi întâmplă, părţile contractante apelând ca ultima
ratio la această soluţie.
Consider că această soluție poate fi invocată în situaţii în care nu mai poate fi evitată, fie pentru că
situaţia executării contractului este fără ieşire, fie prevederile legale imperative o cer, atunci când
este vorba de încălcarea principiilor fundamentale pe care trebuie să le respecte contractul de
achiziţie publică, principii enunţate de directivele europene din materia achiziţiilor publice,
transpuse şi în legislaţia naţională.
 Bibliografie

1. Cătălina Georgeta Dinu, Contractul de concesiune, Ediția 2, Editura C.H, Beck, 2016

2. http://abcjuridic.ro/contractul-de-achizitie-publica-reguli-generale-de-negociere-si-incheiere-
partea-i/ accesat în data de 09.11.2022

3. http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/09/LEGE-nr.-98-din-19-mai-2016-oct-2022.pdf
accesat în data de 10.11.2022

4. https://www.onrc.ro/pdf accesat în data de 11.11.2022

5. https://www.juridice.ro/713891/mai-bine-nu-rezilierea-contractului-de-achizitie-publica.html
Opinia judecătororului Mihai Drăguțescu -Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios
Administrativ şi Fiscal, Opinie susținută în legătură cu dezbaterea "Mai bine nu: rezilierea
contractului de achiziție publică” accesat în data de 13.11.2022

6. https://next.juridice.ro/1457/contractul-de-achizitie-publica/ accesat în data de 13.11.2022

7. https://mfinante.gov.ro/contracte-de-achizitii-publice accesat în dat de 13.11.2022

8. https://www.chirita-law.com/contracte-de-achizitie-publica-imposibilitatea-fortuita-de-
executare-a-contractelor-efectele-covid-19-asupra-contractelor-aflate-in-curs/ accesat în data de
14.11.2022