8.

Determinari nedistructive asupra betonului intarit

Ele constau in indentificarea rezistentei la compresiune a betonului fara a deteriora elementul
si au o larga utilizare in cadrul expertizelor tehnice.
Incercarile se pot realiza prin: metoda ultrasonica de impuls, metoda sclerometrului cu recul si
metoda combinata.

In determinarile experimentale de laborator se va utiliza metoda combinata, care foloseste

concomitent datele obtinute la aparatul cu ultrasunete (betonoscop) si cele obtinute la
sclerometrul cu recul (indice de recul).
Metoda combinata se bazeaza pe legatura dintre cele doua marimi fizice (viteza longitudinala
a ultrasunetelor + indicele de recul) si rezistenta la compresiune.

Rezistenta la compresiune prin metoda nedistructiva:

Indicele de recul „n” se determina cu ajutorul sclerometrului (Schmidt) cu recul pentru beton:
-se proiecteaza o masa mobila cu o anumita energie pe suprafata elementului, iar in urma
ciocnirii are loc un recul „n” (inidcator al duritatii superficiale a betonului).
-se prelucreaza datele eliminand valorile corespunzatoare incercarii in dreptul unui por sau a
unei granule de agregat si se fac corectii in functie de unghiul schelerometrului. Valoarea este
obtinuta in urma a 6 masuratori reprezentative pentru aceeasi zona.

l
Viteaza de propagare„v” a ultrasunetelor prin beton: V = [m/s], l – distanta emitator-
t
receptor in linie dreapta [m], t – timpul de propagare a impulsurilor in beton [s].

Betonoscopul are 2 transductori (un emitator E, si un receptor R): ultrasunetele strabat proba
de la emitator la receptor pe distanta cea mai scurta, iar pentru o mai buna transmitere a
ultrasunetelor transductorii se aplica pe beton printr-un mediu cumplant (vaselina).

Rezistenta la compresiune de referinta: fref = F (v;n), v – viteaza ultrasunetelor [m/s], n –

indicele de recul; se stabileste cu ajutorul graficului sau a tabelului de mai jos.

Valori medii ale vitezei de propagare si indicele de recul

Vorga Raul
Grupa 113A
Rezistenta la compresiune fc se obtine cu ajutorul rezistentei de referinta, corectata cu un
coeficient de influenta Ct (stabilit de factorii legati de biografia betonului): fc = fref x Ct, Ct = Cc
x Cd x Ca x C ∅ x Cg.

Influenta tipului de ciment

Tipul cimentului Cc
CEM I 52,5 1,09
CEM I 42,5 1,04
CEM II / A-S32,5R
1,00
CEM SR I 32,5
CEM II / B–S32,5R 0,96
CEM III / A 32,5R 0,90

Influenta dozajului de ciment

Dozaj in Kg/m3 Cd
200 0,88
300 1,00
400 1,13
500 1,25
600 1,31

Influenta dimensiunii maxime a agregatului

Dimensiunea maxima a agregatului in mm C∅
7 1,09
15 1,03
30 1,00
70 - 80 0,96

Influenta fractiunii fine a agregatului

Fractiunea 0 – 1 mm in % Cg
6 0,97
12 1,00
18 1,03
24 1,06
30 1,09
36 1,11
42 1,13
Ca = 1,00 pentru agregat silicos de rau (se determina pentru agregate de alta natura).

Vorga Raul
Grupa 113A
 Determinari experimentale realizate in laborator:

Determinari nedistructive asupra betonului intarit

Fref in
Nr. cub n t in μs V in m/s Ct Fc in N/mm2
N/mm2

Vorga Raul
Grupa 113A