CLASA A3-A

1.
ZIUA INTERNATIONALA A NONVIOLENTEI – 2 OCTOMBRIE
DESENE , EXPOZITIE- 18 ELEVI

2.
INFORMARE A ALTOR PROFESIONISTI CARE INTERACTIONEAZA CU COPII
-D-NA ASISTENTA MEDICALA
- D-L BIBLIOTECAR

3.
SCOALA GIMNAZIALA NR.1 BELCIUGATELE /CALARASI

PROIECT EDUCAŢIONAL
DE PREVENIRE A VIOLENȚEI

”STOP VIOLENȚEI!”

MOTTO:
„Educaţia este un vaccin contra violenţei” E.J.Olmos

18 - ELEVI

Pe 2 octombrie sarbatorim Ziua Internationala a Non-Violentei

Anual, pe 2 octombrie, in toata lumea se sarbatoreste Ziua Internationala a Non-Violentei, ocazie prin
care suntem invitati cu totii sa contribuim la crearea unei culturi a pacii, a tolerantei si a intelegerii, asa cum
putem, in modurile noastre unice.
„Non-violenta este cea mai mare forta la dispozitia omenirii, mai puternica decat cea mai puternica arma de
distrugere, conceputa de ingeniozitatea omului”, a spus Mahatma Gandhi.
Organizatia Natiunilor Unite a adoptat, prin Rezolutia 61/271, la 15 iunie 2007, ca Ziua Internationala a Non-
Violentei sa fie sarbatorita pe 2 octombrie, in data de nastere a lui Mahatma Gandhi, părintele miscarii de
independenta a Indiei si pionier al filosofiei si al strategiei non-violentei.
In aceasta zi, incurajam orice metoda de a opri violenta, pornind de la exemple personale, pana la educatia celor
mai mici dintre noi si campanii publice de constientizare.
CLASA A 3 A -de Ziua Internationala a Non-Violentei
De Ziua Internationala a Non-Violentei, colectivul clase a 3-a , reaminteste de sloganul  „Clasa fara Bullying”,
prin care isi propune sa ii ajute pe copii sa isi constientizeze si gestioneze emotiile, astfel incat sa fie prevenite
comportamentele de tip bullying.

Informarea a altor profesionisti care interactioneaza cu copii

Din pacate, invatam de la cele mai mici varste sa fim mereu in competitie cu cei din jur, sa punem etichete, sa
gandim si sa judecam in functie de ce este “corect” si “gresit”. Iar copiii , la randul lor, invata de la noi acelasi
mod de comunicare si raportare la ceilalti.

Ne exprimam sentimentele in termeni de “cum s-a comportat celalalt cu noi”, dar “ceea ce fac altii poate fi un
stimulent pentru emotiile noastre, insa nu si cauza”, sustine expertul in comunicare nonviolenta, Marshall
Rosenberg. Ideea de la baza comunicarii non-violente este aceea ca avem control asupra cuvintelor si actiunilor
noastre, care nu sunt determinate direct de actiunile celor din jur. Cu alte cuvinte, fiecare adult este responsabil
de reactiile proprii la comportamentul copilului, acesta din urma neputand fi considerat “vinovat” pentru felul in
care adultul comunica cu el.

Modul in care gandim si comunicam poate crea neintelegeri si frustrare si ne poate tine departe de ceea ce ne
dorim. De asemenea, poate duce la furie, tristete sau chiar la violenta emotionala.
Cum poti sa comunici nonviolent cu copilul cu care interactionezi sau cu elevii tai?
Comunicarea nonviolenta presupune formularea mesajelor astfel:
Spui ce observi, fara sa fii agres,
Cadru didactic: “Este a doua oara cand nu iti faci tema pentru acasa.”
Continui mesajul cu ceea ce simti fata de situatie:
Cadru didactic: “Acest lucru ma ingrijoreaza.”
Apoi spui ce nevoie ai:
Cadru didactic: “Vreau ca toti elevii mei sa inteleaga lectia si sa depuna efort pentru temele lor pentru ca astfel
vor retine mai bine ce au invatat.”
Iar la final ceri din partea copilului o actiune care poate fi realizata in prezent, poate fi negociata si este precisa
si formulata in termeni pozitivi:
Cadru didactic: “Vreau sa vedem impreuna daca ai inteles lectia si cum se rezolva tema. Apoi vorbim despre
motivele pentru care nu ai scris tema. De acord?”
De ce ne este greu sa comunicam nonviolent?
Suntem obisnuiti sa formulam judecati la adresa celorlalti si la adresa noastra: 
Pedepsim copiii atunci cand nu ne asculta, insa pedeapsa este sursa violentei. Copiii vor simti nevoia sa se
apere de pedepsele adultilor, refuzand comunicarea, razbunandu-se in diverse feluri.
Gandim in termeni de “trebuie” raportat la ceilalti si la noi insine:“Eu trebuie sa fiu cel mai bun parinte.”,
“Elevul trebuie sa faca asa cum ii spun eu.”
Nu am invatat sa gestionam propriile emotii. De aceea atribuim responsabilitatea propriilor emotii altor
persoane: “Copilul ma infurie de fiecare data cand face mizerie.“Elevii ma scot din sarite cand nu fac liniste.”
Nu stim sa gasim nevoia care sta in spatele furiei. Marshall Rosenberg afirma ca furia si, implicit, violenta
indica faptul ca o nevoie nu este indeplinita. Nevoia de a fi un parinte bun sau de a fi un cadru didactic eficient
sta de multe ori la baza furiei adultilor care interactioneaza cu copiii.
Nu vrem sa fim vulnerabili in fata celorlalti. Pentru ca nu vrem ca propriii copii sau elevi sa ne perceapa ca
neputinciosi, apelam la autoritate, fortand copiii sa se comporte in functie de propriile noastre nevoi. Parintii
tipa la copii pentru ca simt nevoia sa le controleze comportamentul, cadrele didactice pedepsesc elevii
neastamparati pentru ca au nevoie de liniste in clasa pentru a fi profesori eficienti. Comunicarea nonviolenta
propune insa adultilor sa apeleze la cooperare: eu iti spun care e nevoia mea, tu imi spui ce poti face pentru a o
indeplini, fara sa te oblig.
Comunicarea nonviolenta cu copiii nu inseamna ca le dai voie sa faca tot ce vor: le poti transmite ca nu au voie
sa faca anumite lucruri sau ca nu pot face anumite lucruri intr-un mod nonviolent: “Vad ca iti doresti foarte mult
jucaria si mi-as dori sa ti-o cumpar, dar acum nu pot. Imi pare rau ca te intristez. O putem cumpara in alta zi,
daca ti-o vei mai dori sau putem cauta alta mai ieftina.” Nu este garantat ca la 4 ani copilul se va calma imediat
ce te aude comunicand nonviolent:). Dar acest lucru nu inseamna ca ai comunicat gresit, ci ca la varste mici,
copiii nu isi pot gestiona emotiile si nu se pot calma foarte usor. Afla cum poti gestiona crizele de plans ale
copilului.

Cel mai important este ca observand aceasta modalitate de comunicare, copiii o vor prelua in timp, reusind sa
comunice ce isi doresc fara sa apeleze la violenta.
Tu reusesti sa comunici nonviolent cu copilul sau cu elevii tai?