Relatia simbiotica este legatura de hranire reciproc avantajoasa ce se
stabileste intre doi sau mai multi indivizi care apartin unor specii diferite (relatii heterotipice matuale). Simbioza este deci o colaborare din care toti partenerii implicatii au de castigat. O astfel de relație este întreținută cu un anumit scop, spre exemplu: pentru igienă, protecție, transportare sau chiar obținerea hranei. Însă, uneori există și o graniță extrem de fragilă între efectele pozitive și negative ale simbiozei. Despre acestea un pic mai târziu, iar până când, să mergem să explorăm relațiile avantajoase, cât pentru organismele mici, atât și pentru cele mari. Voloklyui sau oxpecker Aceste păsări își petrec practic toată viața, stând pe animalele ca elefanții, rinocerii și bivolii africani și hrănindu-se cu căpușe sau alte insecte parazitare de pe pieile acestora. Un astfel de mod de viață oferă păsărilor voloklyui toate elementele nutritive de care au nevoie. Mai mult ca atât, mamiferele par a fi mulțumite de faptul că acestea îi scapă de căpușe și paraziți. Crabii și anemonele Anemonele marine își petrec practic toată viața pe scoicile crabilor hermit, fapt care le permite să cutreiere fundul oceanului în lung și în lat. Anemonele se hrănesc cu rămășițele de hrană rămase de la crabi. Anemonele marine protejează crabul hermit de caracatițele înfometate. Având tentaculele ghimpoase ale anemonelor pe scoică, crabii devin mai puțin atrăgători pentru prădători. Mai mult ca atât, crabii ajută anemona să se protejeze de dușmanii ei.
Coiotul și bursucul
Când coiotul și bursucul lucrează în pereche, ei combină preferințele proprii
de vânătoare și obțin o strategie excelentă care micșorează șansele prăzii de a se salva. Da, a-ți înțeles corect, coiotul și bursucul mai vânează din când în când împreună.