MIHrut SEBASTTAN

ACCIDINTUL

Mihail Sebastian (pe numele real, Iosif Hechler) s-a nis-

cut la 18 octombrie 1907. A fost unul dintre cei mai impor-
tanli discipoli ai filosofului Nae lonescu. ln 1929 iqi ia licenla
ln drept la Universitatea din Bucuregti, iar lntre 1930 gi 1931
lgi pregitegte doctoratul in drept la Paris, pe care nul va defi-
nitiva insI. Debuteazi in 1932, cu volumul Fragmente dintr-un
carnet gdsit, tot ln 1932 ap[rAndu-i gi volumul de nuvele
Fernei.lt 1934 publici romanul De daud mil de ani..., despre
ce inseamni si fii evreu ln Romdnia, care va stArni un imens
scandal in epoc6, mai ales ln urma prefetei semnate de Nae
Ionescu. Pentru a se explica, publicd ln 1935 Cum am deienit
huligan, o adeviratd istorie a recept1rii rornanului siu. In ace-
laqi an ii apare qi romanul OraSul cu salcdmi.ln 1938 are loc
premiera primei sale piese de lea$rJ, Iocul de-a vacanfa, care
se va bucura de un uriag succe$, iar in 1940 publici roma-
nul Accidentul.ln L943 scrie piesa Steaua fdrd nume, sernnat&
cu pseudonimul Victor Mincu, iar in 1945, piesele Ultima ord
gi Insula (terminati de prietenul s6u, Mircea $tefinescu),
Se stinge din vial[ la 29 mai 1945, tn urma unui accident, **
Jurnalul s6u intim, {inut ln perioada 1935-1944, a fost publi- Bucuresti
2019
cat postum, abia ln 1996.

Accidentul
Mihail Sebastian
,@f
Carte Pentru loli este parte
a Grupului Editorial Litera
O.R 53; C.P. 212, sector 4,
Bucuregti, RomAnia
tel,r 021 319 63 93; 0752 101 777
Copyright O 2019 Grup Media Litera
pentru prezenta editie
Toate dropturile rezervate
Editor: Vidragcu 9i fiii
Copertd: Vladimir Zmeev,
Vlad Panfilov
Tehnoredactare gi prepress:
Bogdan Coscaru
Descrierea CIP a Blbliotecii
Nationale a Romaniei
SEBASTIAN, MIHAIL
Accidentul I lMihail Sebastian;
Bucure$ti: Litera, 201
tsBN 978-606-33-4050-5
821 . 1 35,1
Nu-gi didea seafila c*t timp trecuse. Cdteva se-
cunde? Citeva lungi rninute?
Nu simfea nimic. Auzea in jurul ei voci, pa$i, che-
miri, dar totul surd qi cenuqiu, ca un fel de pastd so-
nori, din care numai uneori s€ desprindea cu o subiti
claritate un clopot de trarr,rvai sau un strigdt' pentru
ca imediat si reintre in aceeaqi rumoare stinsi.
,Va si zici un accident*, g6ndi ea foarte calm,
aproape cu indiferen!{.
Gdndul nu-i degtepta nici o alarmi, nici o grab[.
Avea foarte vag imPresia c6 trebuie s6 fie lungiti pe
jos, lAngi trotuar, ru caPul in zitpadd, dar nu incerc[
sd facd nici o miEcare.
Ii trecu prin minte o intrebare stupid6, frri sens:
,Cdt se fie ceasul?"
Se incordi si aud* tic-tacul ceasornicului de
I mdn6, dar nu-l auzi. ,,S-o fi spart." Pe urmi, intr-un
efort de atenfie, risfrdnti parci in ea insigi, observi
ci de fapt nu aude niroic din propria ei fiinli; nici pul-
sul, nici inima, nici respira{ia-
,,Am stat, reflect$ 8a, anrl stat ca un ceasornic." $i
i se piru ci surdde, dar nu-gi simfea buzele, pe care

6
Mihail Sebastian
cduta inutil si le contureze undeva in acest lucru fa-
miliar gi totugi pierdut, care era corpul ei insensibil.
Igi aminti atunci brusc momentul ciderii, atdt de
brusc, incdt avu impresia ci din nou cade, qi auzi inci
o dati zgomotul scurt, ca de resort spart, pe care-l au-
zise atunci.
Nu-l refnuse pe moment, dar acum ii revenea cu
o precizie absurdi: sunet sec de ligament care se rupe,
de arc ce se sparge, qi intr-adevir i se pdru ci undeva,
in intimitatea acestui trup pe care nu-l mai sim{ea,
ceva trebuie sd se fi rupt din loc.
lncerci si se stribitS pe ea insdqi, cu o scurtd pri-
vire interioari, gi si surprindi, ca pe o placi de radi-
ografie, locul exact al ruperii.
Clavicula? Aorta? Rotula?
Pentru frecare cuvdnt, i se pirea ci trebuie sd gi-
seasci un rispuns in corpul ei inert, pe care il asculta
din nou silindu-se sd-l pitrundi cu auzul, pAni la cele
mai depirtate fibre.
,,Hotirdt, ceva s-a rupt. Dar ce?"
Vocile cregteau gi descreqteau pe stradi, in jurul ei,
cu ribufniri zgomotoase gi indepirtiri subite. Veneau
pani la ea, ca prin ceafi, aburite.
Deodati o strd.punse o senzafie asculiti de frig gi
in acelagi timp igi simfi genunchiul drept gol in zd-
padi, ca gi cum singur din intreg corpul s-ar fi trezit
dintr-o profundi anestezie. Ce depirtat, dar ce intens
il simfea! Un moment il fixe cu gindul gi i se piru
nespus de straniu acest unic punct sensibil, desprins
din leqin ca o micd insuli vie.
Pe urm6, ca un val de sAnge, frigul urci mai sus de
genunchi qi se rispAndi cu o fini relea tactili pe pulpi,
*
-.
Accidentul 7
chemAnd la via{d noi regiuni de epidermi. Zitpada en
pufoas6, mAngAietoare Ei avea o moliciune de agter-
nut rece. lqi afundi cu oarecare lene piciorul drept in
aceastl zitpadl, gi il simfi pe de-a-ntregol gol, cu ciora-
pul cdzut pdnd la gleznd.
In aceeaqi clipi, avu fulgeritor senzalia rupturii
de adineauri. Gindul, care pdni acum ezitase, merse
de asti dati exact spre mica piesi ,,anatomici" rupt6:
jartiera. Liberat, resortul ei metalic se imprima sus pe
pulpi, ca un mic sigiliu rotund.
,,Trebuie sd fiu pe jumdtate goal6", g6ndea ea fard
alarmi. Ridici abia atunci capul, gi in acelaqi timp vo-
cile se limpeziri, ca iegite brusc din ceafi.
- Criminali, striga un domn bitrAn, ristindu-se,
sufocat de violenfd, la un vatman, care ticea incurcat.
Criminali. Nu vd uitali nici inainte, nici inapoi, dali
buzna peste cilitori, peste dame, peste copii,..
Omul de la tramvai incerci si schileze un gest de
explicafie.
- P[i daci dumneaei coboar6...
- Ei Ei ce-i daci coboard? Adici n-are voie?
*N-are voie, c[ aici nu e stafie... zise altcineva, o
voce indiferentd.
De jos, ea incerci si-l vadd pe cel care vorbise, dar
nu distinse in intuneric decAt o privire fard curiozi-
tate.
-Sigur ci nu e sta!ie... relui vatmanul, pufin in-
curajat.
Domnul bdtrdn indignat nu voia si cedeze.
-Foarte riu cd nu e. Si fie. Ci de aia plitim noi.
Bani gtifi si ne luafl, dar stalii nu vi di mdna sd faceli.
Criminali, bandili... V-a!i imbogi{it pe punga noastri.
 Mihail Sebastian
Ea simfi un zdmbet care flutura in lntuneric Ai, ftr6
si ridice bine capul pentru a-l primi din fali, avu cer-
titudinea c[ e zdmbetul vocii indiferente de adineauri.
*...
da, bine ne facefi, aqa ne trebuie, cd suntem
proEti gi nu reacliondm...
Era stupid, desigur, dar igi didu seama cd, tr$n-
titd acolo, in z6padd, ea nu asculta vocea strident$ a
bdtrdnului indignat, ci urmirea ticerea depirtati a
celuilalt.
- ... da, domnilor, nu reacfion[m. Ia si chemim noi
agentul gi si-1i trAntim un proces-verbal, md-n1elegi,..
in sfbrgit, auzi dinnou vocea celuilalt, aceeagi voce
pulin surdd, pufin lenegi. Vorbea probabil cu vatma-
nul,
- Vezi-li de drum, bdiatule. Urci-te in vagon gi
di-i drumul.
- Sigur. S6-gi vadd de drum, qi pe dumneaei s-o
lase aicea, moart5, in ziryadi+.
Toate privirile se indreptari din nou spre ea. ln
focul disculiei fusese uitat6, dar acum redeveni per-
sonajul principal al scenei.
Se simli ridiculi, trAntitd culn era * cine gtie de
cAnd? - in plini stradi, intr-un grup de trecd:tori cu-
riogi. Ar fi wut si se ridice, dar singuri gtia bine ci
nu va putea.
Arunci o privire circular6., ciutdnd parc6 o figurd
cunoscutl printre acele fege cenuqii, gi se opri la bir-
batul a cirui voce lenegi o refinuse. I recunoscu dup6
privirea lui indiferenti, care,i semina foarte bine cu
vocea.
- DecAt si te cerli, mai bine m-ai ajuta si mb ridic.
Accidentul
Omul nu piru deloc surprins. Ficu fdri grabd
un pas spre ea, ingenunche cu oarecare intArziere, ii
trecu o mdni pe sub bralul drept gi o ridicd fbrd prea
mare indemAnare, dar cu o miqcare fermd.
Ea nu-gi putu opri un mic strigit de durere, cdnd,
pentru ca si se ridice, se lisi cu toatd greutatea pe
piciorul drept.
- Doare?
* Nu qtiu. O si vdd mai tirziu.
$i acurn ce si fac6? Cercul curioqilor se strdnse gi
mai tare ln jurul ei. Piliria ii cidea pe ceafr, ciorapul
drept ii curgea de-a lungul piciorului, mantoul era
plin.de-zipad6, minugile erau ude. ..
Ii pdru rdu ci se ridicase: fusese mult mai comod
pe jos, ln zipad6. Un moment, o ispiti g6ndul absurd
de a se trAnti la loc, ceea ce o ficu sd surAdi Ei s6-qi
recapete pufin calm. ,,Trebuie sI scap de dgtia", igi zise
ea, lnfruntdnd cu bravuri curiozitatea grupului.
Se intorsese din nou spre omul ei, care gi el pirea
acum pufin stAnjenit de spectacol. i
* Nu vrei s[ faci cu mine cAliva paqi?
Propunerea plrea cd-l plictisegte. Ea se gribi si-l
liniqteasc6.
- Numai c61iva, pAni la o maqin6.
Nu aqteptd rispunsul, ii lud bralul qi porni lingi
el, cilcAnd cu bigare de seami, ca si nu redeqtepte
durerea de adineauri.
Nu se vedea nici o magini, nici o tresur6. Tdnirul
domn nu se silea deloc s6-qi ascundi plictiseala. Ti-
cea cu lncipi[inare, absent,
L-ar fi lisat bucuroasd gi qi-ar fi continuat singuri
drumul, dar nu avea incredere in piciorul ei drept. De
 10 Mihail Sebastian
doui ori incercase sI calce pufin mai apesat, qi dure-
rea o strdpunsese de la glezni, ca o lamd.
,,E prost-crescut, dar am nevoie de e1... ll lue gi mai
,
bine de bra!, ca 9i cum ar fi vrut sd-i arate cd nu se lasi
intimidatd de proasta lui cregtere 9i ci nu renunte.
Mergea pulin in urma lui, cici nu indrdznea si_i
spul-a cdface pagii prea mari. il putea privi piezig, din
profil, firi ca el sI observe. Un tip gters, cu trdsituri
nesigure, tAnir parcd, dar firi vArsti precisi, blond
parc6,, dar filrd culoare certi. ,,parci l-am mai v[zut
undeva."
E inalt? E scund? N-ar fi putut spune. in palto-
nul acela pdrea inalt, un palton gri, laig, cu buzunare
mari, in care mAinile se infundau cu un aer de secu-
ritate.
Continua sd taci, o tdcere de drum lung, inchisi,
rezistentd, flri expresie.
,,Parcd ar fi singur. Parci n-aq fi lAngd el. parc6 ar fi
uitat ci sunt lAngi el. $i dac{ intr-adevir a uitat? Dacd
se va trezi cu mine de bra! qi mi va intreba ce caut
aici, atdrnati de bralul lui?"
Se hotiri
sd rupd ea tdcerea.
-Nu in{eleg cum s-a intAmplat. Am alunecat, se
vede, de pe treapta tramvaiului. Voiam si cobor.
- Din mers?
Semiri auzindu-i glasul. Credea ci n-o aude, ci
nu-i va rispunde. Surpriza o insuflefi.
-Da, din mers. Totdeauna cobor din mers. Nici
nu se poate altfel. Eu locuiesc aici aproape, in bule_
vardul Dacia, Ei tramvaiul 16 nu opiegte decAt ori la
Donici, ori la Vasile Lascir. E prea departe. De asta
cobor la cotituri, unde tramvaiul o ia pe Orientului.
Acc.identul 11
Nu numai eu. Toatd lumea care std prin apropiere. $i
nu se intdmpli niciodati nimic. Numai astizi... Nu
qtiu cum s-a intdmplat...
Treceau tocmai sub bitaia unui felinar. in lumin6,
figura lui i se piru din nou absent6.
,Ce tip urAcios!" Totuqi, indrizni sd se opreasci.
-Nu te supdra. Vreau si-mi ridic ciorapul. Am in-
ghelat de tot.
" Se apleci, dar abia acum bdgi de seami ci sAn-
gercazd: genunchiul drept era rogu, iar mai jos, spre
gleznd, unde se zgdriase probabil mai tare, tesdtura
ciorapului se lipise de rana cu sdnge inghelat.
- E grav?
-Nu gtiu. Deocamdati nu mi doare. Ar trebui sd
trec pe la o farmacie. Vrei?
El nu rispunse, dar a lud de braf qi o intrebd din
ochi:,,Unde?"
-Nu e departe. Uite, pe trotuarul celdlalt.
Trecuri drumul. De departe, ea amr oarecare greu-
tate si se recunoasci ln oglinzile farmaciei, la dreapta
acestui domn, care i se pdrea gi mai strdin in imagi-
nea depdrtati din oglinda. Cind se apropie, surdse
cu compasiune propriei ei figuri. ,,Deplorabil6 sunt,
sdraca de mine!"
Igi scoase cu un gest scurt pildria gi rimase cu ea
in mAnd, consternatd.
- Nu pot sd intru ln halul ista. Farmacista mi cu-
noagte, o sd mi intrebe, va trebui si-i explic.,. Nu vrei
dumneata?...
El accepti fard entuznsm, cu o aprobare lncrun-
tatd din sprAncene.
- Ce-ti trebuie?
 12 Mihail Sebastian
-Pulini tincturi de iod gi... Etiu eu? pulini api
oxigenat4.
Voi si-qi deschidd pogeta, ca si-i dea bani, dar el,
frrd si agtepte, lmpinse uqa farmaciei gi intri.
De afari, ea il urmiri prin geamul vitrinei, cum
intri, cum se descoperi, cum spune bun6 seara, cum
se apropie de farmacista in halat alb. I se pdru curios
sd-l vadi deschizAnd gura gi rostind cuvinte pe care
ea nu le auzea. Ciudatd voce are! pu{in acoperiti, pu-
lin stinsi, gi totuEi avAnd un accent aspru. Farmacista
turna tinctura de iod in sticli.
De ce dureazd aqa d.e mult? Trebuie si fie induntru
o cildurd dulce de ser6. Balanfele de metal stau ne-
miqcate. Lichiduri grele, somnoroase, dorm in rafturi,
in sticle solemne de cristal.
Farmacista il intreabd ceva, qi el rispunde cu des-
tuli voie bund. E mai vorbire{ induntru la cdlduri
decdt afard, in frig. Daci l-ar ldsa? Daci s-ar duce
acum, fbri s6-l mai aqtepte? Ce cap uimit ar face ne-
maigdsind-o, dar qi ce sentiment de ugurare ar avea,
impertinentul!
, Genunchiul incepu s-o doari. Mai mult s-o in[epe
decdt s-o doard. Se mai gdndi inci o dati la cildura
buni de dincolo de vitrini gi lnchise ochii. I se pdrea
ci aluneci intr-un fel de somn...
-Am stat prea mult?
Era vocea lui. Aceeaqi voce nesigurd, care nu apasd
pe cuvinte qi-fi face impresia ci trece pe ldng[ ele din
neatenfie.
Nu-i rispunse qi nu deschise ochii.
- Ji-e r5u?
Accidentul 13
-Nu, nu mi-e riu. Dar aq vrea si ajung acasi. Am
inghe!at.
- Spuneai ci nu e departe...
- Fii liniqtit: nu e. Mai avem douizeci de paqi, Ei
ai scipat,
Nu aqtepta nici o protestare politicoasi din partea
lui. il lua de bra1, decisd si nu-i mai vorbeascd Ei ne-
ribditoare si poati in sfhrqit rlminea singuri. Se si-
lea si faci qi ea pagii cdt mai mari, degi piciorul drept
o durea mereu.
Pentru prima oari de c0nd i se intAmplase acci-
dentul ista stupid, ar fi vrut si plingd.
Se opri in sfirgit in fala unei case cu multe etaje, se
rczemd de portalul de sticli qi ii intinse mAna...
-Aici. Acum, te pofi duce. lli mullumesc.
El ii strdnse mina o clipd, fbri sd i-o refini, $i pe
urmi duse degetul la pil6rie, schil$nd vag o jumitate
de salut.
Ar fi vrut si-i spund: ,,Egti cel mai urdcios om din
lume", dar era prea obositl ca si-i spund ceva. il lesi
acolo, in fala casei, gi intrb in holul luminos, unde o
primi un val de cdlduri moleqitoare.
... Era singur6 in ascensor. Apisi pe butonul ul-
timului etaj, al gaselea, gi apoi cdza pe bancheti, cu
un suspin de salvare. igi promise si plangn din toati
inima cAnd va ajunge sus in camera ei. Simgea ci ni-
mic nu iar fi putut face mai bine: un pldns bun gi pe
urmi o baie fierbinte.
Undeva intre doui etaje, ascensorul se opri cu o
scurti zguduituri. Crezuse intAi ci a ajuns, dar igi
dete seama ci de fapt a rimas suspendati in drum.
 14 Mihail Sebastian Accidentul 15

,,E zitta accidentelor", incerci sd glumeasci in
gAnd. Sund lung pe butonul de alarmi.
igi aduse aminte ci vara trecuti cucoana bitrdni
de la al treilea rdmdsese o dimineald inchisi in as-
censor, intre doui etaje, GAndul o ingrozi. Apis6 din
nou, cu o tresdrire de panici, lung, nervos, ristit, pe
butonul roEu. Era in tot imobilul o tdcere adAnci: nu-
mai undeva, departe, slab ca o chemare din altd lume,
soneria de alarmi suna fbrd rdspuns.
Nu mai putea si reziste lacrimilor. Se privea in
oglinda dreptunghiulari din ascensor gi i se ficu mili
de starea in care se afla, ciufulitd, rupti, murdari, in-
ghefatl. Lacrimi calde, bune o podidird, gi ea le primi
cu o subitd plicere, de parci s-ar fi apropiat de o sobi
cald5.
De jos, cineva, portarul probabil, striga: ,,Hei, uqa
,,Ce tip curios!" gAndi ea privindu-l un moment,
intrigati inci o dati de lipsa lui de expresie. Avea qi
acum aceeagi privire depirtatd, neintrebitoare, pe
care i:o intdlnise prima dati, ridicind capul de jos,
din zlpadi.
iEi aduse aminte ci a pldns qi cobori jenati ochii,
dar era preatdtziu, cici el observase.
-Ai plAns?
-Nu... Adici da. Pufin. Dar n-are nici o impor-
tanf6! Niciodati cAnd pldng nu are importanfd...
iqi scoase cheia din pogeti,
- Vrei si intri un moment?
El rispunse cu o ridicare din umeri.
-Asta lnsemneazi ,,da", sau insemneazi ,,nu"?
- Nu gtiu bine ce insemneazi. E un gest familiar.
Sd zicem, ,,da".

de la al treilea. Cine a deschis uEa de la al treilea?" -Atunci, si intrim.

Pe ug[ era o micd placi metalicir Nora Munteanu.
,,Uga de la al treilea" fu inchisi: ascensorul porni
El intrebi din ochi, gi ea confirmil ,,Eu".
mai departe, frrd zgomot. Ea ar f, vrut si nu se mai
opreascd, si meargd mereu aga Ei si poati plAnge li-
Apa era fierbinte. Aruncase in cadi un pumn de
niqtiti, in migcarea lent5, tdcuti a ascensorului.
lavandi, gi toati odaia era plini acum de aburi calzi,
Sus o agtepta tAnlrul domn in palton gri. il privi
aromitori.
uluitd, neinlelegAnd ce se intAmpli.
- Se simte qi dincolo?
-Dumneata? -Ce?
- Eu. Am uitat tinctura de iod qi apa oxigenatd. in- -Lavanda.
ff-adevir, scoase din buzunar doud sticlule lnvelite in
- Lavandi e? Da, se simte.
hArtie multicolori de farmacie. Glasul lui venea gi mai gters, din odaia aliturati,
- $i cum te-ai urcat? prin uEa pe care Nora o lisase intr-adins pulin des-
- Pe scari. chisi, ca sd poati vorbi cu el, in timp ce ea igi lua baia.
- $ase etaje? - Nu te plictisegti?
- $ase. -Nu.