DETERMINAREA CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII DINTR-UN AN

ÎN 5 REGIUNI SUBCLIMATICE

Scopul lucrării:
Analiza cantităților de precipitați înregistrate în 5 regiuni subclimatice din România.

Precipitațiile
Cantitatea de precipitații prezintă o mare importanță pentru agricultură, fiind principalul factor
care asigură rezerva de umiditate din sol. În general, prin precipitaţii atmosferice se înţelege
totalitatea de apă, sub formă solidă sau lichidă, care ajunge pe pământ. Apa din precipitații rezultă
din condensare, respectiv sublimare, vaporilor de apă existenţi în atmosferă.
Din punct de vedere al locului de condensare se întâlnesc două tipuri de precipitații:
- cele în care apa condensează direct la nivelul pământului, plantelor sau obiectelor. Aceste
precipitații generează o cantitate mică de apă, dar care poate fi foarte important în cazurile în
care umiditatea solului se apropie de punctual de ofilire. În urma condensării apare roua,
bruma, poleiul și chiciura.
- precipitaţii rezultate din condensarea apei în atmosferă și care cad pe pământ sub formă de
ploaie, lapoviţă, zăpadă, măzăriche sau grindină. Acestea sunt principala sursă de alimentare
cu apă a solului.
În staţiile meteorologice, se fac observaţii asupra intensității precipitaţiilor atmosferice,
intervalul de timp în care cad şi cantităţile de apă. În meteorologie, cantitatea de precipitaţii se
măsoară în mm. Un mm de precipitaţii este cantitatea de apă care acoperă suprafaţa solului de 1 m
şi are grosimea de 1 mm, dacă această apă provenită din ploaie sau zăpadă nu s-ar scurge, nu s-ar
evapora şi nici nu s-ar infiltra în pământ.
Un strat de apă de grosime de 1 mm pe o suprafaţă orizontală de 1m2 echivalează cu un litru de
apă pe m2.
În staţiile meteorologice, cantitatea de precipitaţii se măsoară cu pluviometrul, iar ca aparat
înregistrator se utilizează pluviograful.
Pluviometrul tip IM este alcătuit dintr-un cilindru de tablă zincată, cu o suprafaţă receptoare
pentru precipitaţii de 200 cm2. În interiorul cilindrului receptor se află o pâlnie pentru precipitaţii,
care este prevăzută cu un tub de scurgere ce se prelungeşte până în interiorul vasului colector.
Picăturile de apă provenite din precipitaţii cad prin receptor în pâlnia receptoare şi se scurg în vasul
colector.
Determinarea cantității de apă, la ora de observaţie, se face prin măsurarea apei adunate în vasul
colector. Aceasta este gradată în raport cu suprafaţa receptoare a pluviometrului de 200 cm2, adică
un mm al eprubetei pluviometrice echivalează în volum cu 20 cm3.
În staţiile meteorologice sunt instalate două pluviometre, pe acelaşi stâlp și care funcţionează
alternativ. Pluviometrul al doilea fiind de rezervă.
Pluviometrul se fixează în apropierea adăpostului meteorologic la o distanţă egală cel puţin cu
înălţimea lui şi în aşa fel încât gura receptoare să fie la 1,50 m deasupra solului. Măsurătorile de
precipitații se fac de două ori pe zi: la observaţiile de dimineaţa şi seara.
Pluviograful serveşte la înregistrarea cantităţii de precipitaţii lichide în funcţie de timp. Acesta
măsoară atât cantitatea totală de precipitaţii căzute, cât şi durata lor. Cunoscând aceste valori se
poate calcula intensitatea precipitaţiilor.
Punctele de inflexiune, care apar atunci când se modifică intensitatea ploii, se numesc puncte
de schimbare a direcţiei. Pentru fiecare interval dintre două puncte de schimbare a direcţiei,
intensitatea ploii se calculează prin împărţirea cantităţii de precipitaţii la durata intervalului.

Valorile precipitaților
Calcularea precipitaților lunare se face prin însumarea valorilor înregistrate în zilele din luna
respectivă:

1
 30/31
PRlună   PR
i 1
zi (1)

Cantitatea de precipitații din fiecare sezon se calculează prin însumarea valorilor înregistrate în
cele 6 luni:
6
PRsezon   PRi 1
lună (2)

Precipitațiile anuale se face prin însumarea valorilor înregistrate în cele 12 luni:

12 365
PRan  
i 1
PRlună   PR
i 1
zi (3)

Procentul cu care cantitatea de precipitații se modifică într-un sezon este calculat ca raportul
dintre cantitatea de precipitați cazute în acel sezon și valoarea medie sezonieră într-o stație
meteorologică, formula (4):
PRsezon 2014
PRsezon (%)  100 (4)
 PRsezon 
Daca PRsezon (%) este mai mare ca 100(%) înseamnă că în sezonul respectiv au cazut mai multe
precipitații decât în mod normal, iar în caz contrar mai puține.
Procentul de modificare al cantități anuale de precipitații se calculează astfel:
PR2014
PRan (%)  100 (5)
 PRanuală 
În tradiția românească, anul agricol este împărțit în două anotimpuri: sezonul rece, de iarnă, și
cel cald, de vară.

Regiunile climatologice
Clima României este temperat continentală, însă datorită poziției geografice, fiecare regiune
este caracterizată de elemente climatologice specifice.
Climatul temperat continental (Cfa) sau climatul subtropical umed - cu unele veri excesiv de
calde. Acest tip de climă este specific Podişului Dobrogei şi Bărăganului. Pentru a caracteriza din
punct de vedere al precipitaților această zonă se va analiza datele înregistrate în stația meteorologică
Constanța (STAID: 2062, SOUID 108892, 915480). Trebuie de remarcat că limita de coastă
(aproximativ o banda de 15 km de la țărm) este caracterizată de climatul de litoral spre deosebire de
restul Dobrogei care prezintă un climat semiarid.
Climatul temperat continental cald (Cfb), cu umezeală moderată în tot timpul anului, fără un
sezon excesiv de secetos şi cu veri relativ moderate. Sezonul cald şi cel rece sunt bine delimitate
termic. În România acest tip de climat este reprezentativ pentru jumătatea de vest a Câmpiei
Române şi pentru Câmpia de Vest. Pentru acest tip de climă se va analiza datele înregistrate în stația
meteorologică Arad (STAID: 217, SOUID 100829, 915200).
Climatul mediteranean continental (Csa), cu veri și ierni mai secetoase decât în climatul
oceanic, așa cum se regăsește în Oltenia și sudul Banatului. Stația meteo pentru care se va face
analiza este Craiova (STAID: 2061, SOUID 108893, 915450)
Climate continentale cu veri calde (Dfb), fără un sezon secetos bine individualizat şi cu veri
moderate din punct de vedere termic și precipitații pe tot parcursul anului. Acest tip de climat
defineşte cea mai mare parte a teritoriului ţării. Stația meteorologică de analiză este Iași (STAID:
951, SOUID 108896, 915090)
Climatul montan (EH), răcoros din punct de vedere termic și bogat în precipitații, aproximativ
1200 mm/an. Climat întâlnit în masivele montane din Carpaţii Orientali şi Meridionali.
Precipitațiile montane vor fi analizate pentru stația meteo Vârfu Omul (STAID: 226, SOUID
112327, 915280)

2
 Material necesare:
Anexă cu valorile ale precipitaților zilnice dintr-un an (Anexa 2), calculator, creioane colorate
(5 culori), hârtie milimetrică și riglă.

Modul de lucru:
- Se calculează precipitațiile lunare, utilizând Anexa 2, pentru toate cele 5 regiuni. În anexa 2
timpul este exprimat în formatul lunăzi, iar precipitațiile sunt exprimate în 0,1 mm (Pentru a obține
valoarea în mm se vor împărâi rezultatele la 10.), Tabelul 1;
- Se calculează precipitațiile în cele două sezoane agrare. Sezonul cald se va calcula pentru
intervalul aprilie – septembrie, iar sezonul rece din octombrie până în martie, Tabelul 2;
- Se calculează cantitatea de precipitații pentru întreg anul 2014, în toate cele 5 regiuni;
- Se reprezintă grafic evoluția precipitaților în anul 2014;
- Se determină amplitudinea pentru fiecare regiune. Amplitudinea precipitaților anuale
este diferența dintre cantitatea de precipitații în ziua cea mai ploioasă și cea mai secetoasă
din anul respectiv. Ținând cont ca cea mai secetoasă zi nu va avea precipitații, amplitudinea
precipitaților anuale va fi cantitatea cea mai mare de precipitații căzute într-o zi.

Tabel 1 Precipitații lunare în 2014 în 5 regiuni subclimatice din România

Luna 2014 Arad Constanța Craiova Iași Vârfu Omul
Ianuarie 01
Februarie 02
Martie 03
Aprilie 04
Mai 05
Iunie 06
Iulie 07
August 08
Septembrie 09
Octombrie 10
Noiembrie 11
Decembrie 12

Tabel 2 Precipitații anuale în 5 regiuni subclimatice din România

 PRsezon  PRsezon 2014  PRanuală 
Amplitudinea
Stația PR2014
Sezon PRsezon (%) PRan (%) precipitaților
meteo (mm) (mm) (mm) (mm)
anuală
Sezon rece 227
Arad 573
Sezon cald 346
Sezon rece 197
Constanța 396
Sezon cald 199
Sezon rece 251
Craiova 578
Sezon cald 327
Sezon rece 216
Iași 542
Sezon cald 326
Vârfu Sezon rece 449
1233
Omul Sezon cald 784