BAZELE CONTABILITATII (CIG I+FB I+AI I)

CURS nr.3/21.10.2021

II. Datoriile - sunt surse curente, care asigură finanțare din datorii în curs de decontare, având un
termen de scadenta mai mic de un an.
Cuprind: datorii comerciale, datorii salariale, datorii sociale, datorii fiscale, datorii față de
acționari/asociați, datorii financiare etc.
a) Datoriile comerciale – se înregistrează față de furnizori, cu ocazia cumpărării de bunuri și servicii,
reprezentând contravaloarea acestora.
Exemplu: Firma cumpără mărfuri cu factură de la furnizor în valoare de 10.000 lei. Ea va
înregistra o datorie față de furnizor de 10.000 lei, care, întrucât nu este achitată, este în curs de
decontare.
Observație: Datoriile comerciale pot fi și în devize, atunci când cumpărăm bunuri și servicii din
import, furnizorul fiind dintr-o altă țară.
În acest caz, înregistrăm fluctuațiile de curs valutar dintre momentul cumpărării și cel al plății
datoriei.
Exemplu: Se importă materii prime de 1.000 $ la 4,3 lei/$. Cursul în momentul plății datoriei:
- crește la 4,34 lei/$  o cheltuială de 1.000 $ × 0,04 lei/$ = 40 lei
- scade la 4,26 lei/$  un venit de 1.000 $ × 0,04 lei/$ = 40 lei.
b) Datoriile salariale și sociale – reprezintă salariile pe care firma le datorează angajaților în schimbul
activității prestate, pe de o parte, și contribuțiile calculate asupra salariilor, pe care firma le plătește la
Bugetul Asigurărilor Sociale, pe de altă parte.
Fiecare angajat semnează un contract individual de muncă în care este prevăzut salariul de bază
negociat pentru postul pe care-l ocupă (nu mai mic decât salariul minim pe economie care, în prezent
este de 2.300 lei brut).
Lunar, angajatul realizează un salariu mai mare sau mai mic decât cel negociat, în funcție de forma de
salarizare aplicată (în regie = pentru timpul lucrat, în acord = în funcție de gradul de îndeplinire a
normelor de muncă, în cote procentuale = procent din volumul vânzărilor).
La salariul realizat, se adaugă o serie de indemnizații și sporuri precum: indemnizații de conducere, spor
de vechime, spor de noapte, spor de toxicitate etc.
Rezultă venitul brut realizat de angajat.
Din venitul brut se scad următoarele:
- contribuția angajatului la Fondul asigurărilor sociale (25% × venitul brut);
- contribuția angajatului la Fondul asigurărilor sociale de sănătate (10% × venitul brut);
- impozitul pe venitul din salarii (10% din venitul impozabil).
Observație: Venitul impozabil se obține scăzând din venitul brut primele doua contribuții si deducerea
personală de bază (deducerea de bază diferă în funcție de tranșa de venit și de numărul persoanelor
aflate în întreținerea salariatului):
- avansul plătit la data chenzinei I;
- alte rețineri: rate locuință, imputații, garanții materiale, chirii, popriri etc.
Restul de plată reprezintă datoria rămasă de achitat angajaților la data chenzinei a II-a.
Dacă însumăm, la nivel de firmă, veniturile brute ale tuturor angajaților, obținem fondul de salarii brut.
Asupra acestui fond, firma calculează Contributia Asiguratorie de Munca (CAM), de 2,25%.
Toate datoriile aferente salariilor (reținerile angajaților + contribuția firmei) se virează la Bugetul
Asigurărilor Sociale, cu excepția impozitului pe venit care se virează la Bugetul statului și a altor rețineri
care se virează la instituțiile respective (de ex.: garanțiile materiale se virează la CEC).
Plata restului de plata privind salariile se face la data chenzinei a II-a.
Exemplu: La sfârșitul lunii avem un fond de salarii brut de 10.000 lei.
- contribuția firmei:
o CAM: 10.000 lei × 2,25% = 225 lei
- reținerile angajaților:
o contribuție la Fond asigurări sociale:
= 10.000 × 25%=2.500 lei datorii
o contribuție la Fond asigurări de sănătate sociale
= 10.000 × 10% = 1.000 lei

o impozit pe venit = 4.970 × 10% = 497 lei – datorie fiscală

o avans plătit la chenzina I-a = 3.000 lei
o alte rețineri (garanții materiale) = 503 lei – alte datorii
o TOTAL rețineri angajați = 7.500 lei
Observație: Pentru calculul impozitului pe venit, am determinat venitul impozabil, considerând
că firma are 3 angajați, cu o deducere personală de baza de 510 lei/angajat. Am calculat astfel:
Venit impozabil = 10.000 – 2.500 – 1.000 – 3 × 510 =4.970 lei
Firma virează din cont la buget toate datoriile, cu excepția avansului chenzinal.
225 lei + 2.500 lei +1.000 + 497 + 503 = 4.725 lei
Scadența este lunară, până pe 25 ale lunii următoare.
Rest plată = Fond salarii–Total rețineri angajați=10.000 – 7.500 = 2.500 lei
c) Datorii fiscale – reprezintă impozitele și taxele datorate de firmă la bugetul statului: impozit pe
venitul din salarii, impozit pe profit, impozit pe venitul microintreprinderilor, impozit pe dividende; taxe
vamale; accize; TVA, impozit pe terenuri, clădiri etc.
Observație: Despre impozitul pe venitul din salarii am vorbit la punctul anterior.
c1) Impozitul pe profit – se calculează aplicând cota legală de 16% asupra profitului impozabil
realizat de firmă (în cazul firmelor mari).
Exemplu: La sfârșitul perioadei avem total venituri 10.000 lei și total cheltuieli = 7.000 lei.
Profit brut contabil = 10.000 – 7.000 = 3.000 lei
Rezervă legală = 3.000 × 5% = 150 lei
Profit impozabil = 3.000–150= 2.850 lei (rezerva legală nu se impozitează)
Impozit pe profit = 2.850 × 16% = 456 lei.
Calculul impozitului pe profit se face trimestrial, iar scadența este pe data de 25 ale lunii următoare
trimestrului.
C2) Impozitul pe venitul microintreprinderilor - se calculează aplicând cota legală de 1 % la
totalul veniturilor trimestriale, daca firma are angajati, respectiv 3%, daca firma nu are angajati.
Exemplu: O microîntreprindere fara angajati, înregistrează la sfârșitul trim. I venituri totale de
10.000 lei.
Impozitul pe venit = 10.000 × 3% = 300 lei
 C3) Impozitul pe dividende se calculează în cotă de 5% asupra dividendelor brute ce se cuvin
acționarilor.
Exemplu: La sfârșitul anului firma datorează acționarilor dividende brute de 5.000 lei.
Impozit pe dividende = 5.000 × 5% = 250 lei
Dividendele nete plătite acționarilor vor fi: 5.000 – 250 = 4.750 lei.
Scadența impozitului pe dividende este data de 25 ianuarie a anului următor.
C4) Taxele vamale se calculează în procente diferențiate în funcție de natura bunurilor
importate, aplicate asupra valorii bunurilor în vamă.
Exemplu: Se importă mărfuri în valoare de 1.000 $ la 4,3 lei/$ =4.300 lei, taxe vamale 10%.
Taxele vamale =4.300 × 10% = 430 lei.
Scadența taxelor vamale este la data întocmirii Declarației Vamale de Import (DVI).
C5) Accizele (taxele de consumație) – se calculează în procente diferențiate asupra următoarelor
categorii de bunuri: țigări, cafea, băuturi, autoturisme, combustibili, arme de vânătoare, blănuri,
bijuterii, parfumuri, aparatură electronică etc. Ele se datorează de către producătorii și importatorii
bunurilor menționate.
a).Producatorii calculează accizele asupra prețului de vânzare al bunurilor și le datoreaza la buget în
momentul vânzării. TVA-ul aferent vanzarii se aplică inclusiv asupra accizelor.
Exemplul 1: Firma vinde produse finite supuse accizelor în valoare de 10.000 lei, accize 25%.
- Valoare produse vandute = 10.000 lei
- Accize = 10.000 lei (preț vânzare) × 25% = 2.500 lei.
- TVA aferenta vanzarii = 19%* (10.000 + 2.500) = 2.375 lei
Valoare factura emisa catre client = 10.000 + 2.500 + 2.375 = 14.875 lei
Observație: Accizele se pot calcula și ca sumă fixă pe unitatea de măsură (lei/t, lei/hl etc.).
b).Importatorii calculează accizele asupra valorii bunurilor în vamă (inclusiv taxa vamală) și le datoreaza
la buget în momentul efectuarii importului (la întocmirea Declarației Vamale de Import). TVA-ul aferent
cumpararii se aplică inclusiv asupra taxelor vamale și accizelor.
Exemplul 2: Firma importă aparatură electronică de 2.000 $ la 4,3 lei/$, taxe vamale 5%, accize
50%.
- datorie externa = 2.000 $ × 4,3 lei/$ = 8.600 lei
- taxe vamale = 8.600 × 5% = 430 lei
- accize = (8.600 + 430) × 50% = 4.515 lei
Valoare marfuri importate = 13.545 lei
- TVA aferenta importului = 19% * 13.545 = 2.574 lei
Observație: Accizele se pot calcula și ca sumă fixă pe unitatea de măsură (lei/t, lei/hl etc.).
C6) Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – se calculează în cota de 19% asupra cumpărărilor și
vânzărilor de bunuri și servicii. TVA aferenta cumpararilor se numeste TVA deductibila, iar TVA aferenta
vanzarilor se numeste TVA colectata.
Observație: Pentru anumite produse şi servicii (de ex.: alimente, proteze medicale, editare si tipărire de
manuale, cazare hotelieră etc) se aplică cotele reduse de 9%, respectiv 5%, iar pentru activităţile de
export şi transport internaţional se aplică cota zero.
Exemplul 1: Firma cumpără mărfuri în valoare de 10.000 lei cu TVA 19% și vinde mărfuri în
valoare de 15.000 lei cu TVA 19%.
- TVA aferent cumpărării = 10.000 × 19% = 1.900 lei (TVA deductibilă)
- TVA aferent vânzării = 15.000 lei × 19% = 2.850 lei (TVA colectată)
- Diferența dintre TVA pentru vânzări mai mare și TVA pentru cumpărări mai mic: 2.850 –
1.900 = 950 lei, constituie datorie față de bugetul statului si se numeste TVA de plata (se va
plăti).
 Exemplul 2: Firma cumpără materii prime în valoare de 10.000 lei cu TVA 19% și vinde produse
finite în valoare de 8.000 lei cu TVA 19%.
- TVA aferent cumpărării = 10.000 × 19% = 1.900 lei (TVA deductibilă)
- TVA aferent vânzării = 8.000 × 19% = 1.520 lei (TVA colectată)
- Diferența dintre TVA pentru cumpărări mai mare și TVA pentru vânzări mai mic: 1.900 –
1.520 = 380 lei, constituie creanță față de bugetul statului si se numeste TVA de recuperat
(se va încasa).
Operațiunea prin care se compară TVA deductibilă cu TVA colectată se numește „Regularizarea TVA” si
se efectueaza la sfarsitul fiecarei luni.
Scadența TVA este lunară (până pe 25 ale lunii următoare), pentru firmele mari și trimestrială (până pe
25 ale lunii următoare trimestrului), pentru firmele mijlocii și mici.
d) Datoriile față de acționari sau asociați – reprezintă dividendele pe care firma le datorează acestora,
din profitul obtinut.
Exemplu: Se repartizează din profit suma de 5.000 lei pentru dividende. După reținerea
impozitului pe dividende de 250 lei (5%), se plătesc acționarilor dividendele nete de 4.750 lei.
Observație: Datoriile față de acționari se pot înregistra și atunci când acționarul acordă firmei un
împrumut, rambursabil la termen și purtător de dobândă.
e) Datoriile financiare – reprezintă creditele bancare cu termen de rambursare sub un an, purtătoare de
dobândă.
Exemplu: Firma primește de la bancă un credit pe termen scurt de 10.000 lei, rata dobânzii 10%
pe an, termen de rambursare 1 an.
Dobanda totala datorata la scadenta este: 10.000 * 10% = 1.000 lei, data la care se restituie
creditul prin contul bancar.

III. Pasivele de regularizare – sunt elemente de pasiv de natura veniturilor înregistrate în

avans, operațiunilor în curs de clarificare – pasiv și subvențiilor pentru investiții. Ele se înregistrează în
cadrul operațiunilor de regularizare, în vederea întocmirii bilanțului.
a). Veniturile în avans sunt venituri înregistrate în perioada curentă, dar care se referă la perioade
următoare.
Exemplu: Firma facturează clienților chirie în valoare de 3.000 lei, anticipată pe 3 luni. Pentru a
nu denatura profitul perioadei curente, ea va înregistra venituri în avans de 3.000 lei urmând ca, lunar,
să înregistreze la venituri câte 1.000 lei. Astfel, profitul va fi calculat corect, ținându-se cont doar de
veniturile reale ale lunii.
b). Operatiunile in curs de clarificare-pasiv sunt operatiuni pentru care nu avem documente justificative
sau nu cunoastem modalitatea de inregistrare, fiind neclare. Conform legii, aceste operatiuni trebuie
clarificate in termen de 2 luni.
c). Subvențiile pentru investiții – sunt surse primite de la bugetul statului în scopul realizării unor
obiective de investiții (de regula, imobilizari corporale).
Având caracter nerambursabil, subvențiile se înregistrează ca venituri în mod eșalonat (lunar și anual),
pe măsura amortizării investiției.
Exemplu: Se încasează prin cont de la bugetul statului o subvenție pentru investiții de 1.000.000
lei. Suma se utilizează pentru realizarea unui obiectiv de investiții amortizabil pe o durată D = 10 ani. Prin
1.000.000 lei
=100 .000 lei/an
urmare, subvenția pentru investiții se înregistrează anual ca venit cu câte: 10 ani
(lunar, se împarte cota anuală la 12 luni).
Observație: Se includ în categoria subvențiilor pentru investiții și imobilizarile primite prin donatie de la
terti, dar si cele constatate plus la inventar.
 Exemplu: Se constată plus la inventar, un aparat de măsură în valoare de 20.000 lei, amortizabil
în D = 4 ani. Subvenția pentru investiții de 20.000 lei trece la venituri cu câte 20.000 lei/4 ani = 5.000
lei/an.

Avand in vedere elementele ce reflecta sursele de finantare a activitatii firmei, asa cum le-am
prezentat pana acum, schema Pasivului patrimonial este următoarea:

CHELTUIELILE SI VENITURILE FIRMEI

Pe parcursul desfășurării activității, în firmă au loc în permanență operațiuni economico-financiare care
determină modificarea patrimoniului, prin majorarea sau diminuarea elementelor de activ și de pasiv
prezentate anterior.
Modificările elementelor patrimoniale într-un sens sau altul sunt posibile cu ajutorul proceselor
economice.
Acestea sunt veniturile și cheltuielile pe care firma le înregistrează și care conduc, în final, la
determinarea rezultatului activității, sub formă de profit sau pierdere.
Veniturile si cheltuielile nu sunt elemente patrimoniale.
Exemplu:
 - Diminuarea stocului de materii prime cu 3.000 lei prin consum în producție se înregistrează
ca o cheltuială cu materii prime de 3.000 lei.
- Creșterea creanței față de un client căruia i-am vândut mărfuri de 10.000 lei, se înregistrează
ca un venit din vânzări de mărfuri de 10.000 lei.
Veniturile și cheltuielile se clasifică în contabilitate după natura lor, în funcţie de cele două activităţi
principale ale firmei, astfel:
-venituri şi cheltuieli din activitatea de exploatare;
-venituri şi cheltuieli din activitatea financiară.
Activitatea din exploatare este activitatea curentă ce generează operațiuni obișnuite (consumuri,
vânzări, amortizări, salarii etc), iar activitatea financiară este activitatea strict legată de partea
financiară, ce generează operațiuni privind diferențe de curs valutar, tranzacții cu plasamente financiare,
încasări și plăți de dobânzi etc).

1. Cheltuielile și Veniturile din Exploatare

a) Cheltuielile din exploatare cuprind următoarele categorii:
a1) Cheltuieli privind stocurile – reflectă consumul stocurilor de: materii prime, materiale
consumabile, obiecte de inventar, materiale nestocate (rechizite de birou), energie și apă, animale,
mărfuri, ambalaje.
Observație: În cazul stocurilor care se vând, cum ar fi: animalele, mărfurile și ambalajele – aceste
cheltuieli se înregistrează în urma vânzării, reflectând prețul la care stocurile au fost cumpărate anterior.
a2) Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți – reflectă cheltuieli cu întreținerea și
reparația utilajelor, cu chiriile, cu asigurările și cu studii și cercetări – facturate de către furnizorii care au
prestat firmei aceste servicii.
a3) Cheltuieli cu alte servicii executate de terți – cuprind: cheltuieli cu indemnizații datorate
colaboratorilor, cu diverse comisioane, cu protocol, reclamă și publicitate, cu transportul de bunuri și
personal, cu deplasările delegaților, cheltuieli cu telefonul și cu comisioanele bancare.
a4) Cheltuieli cu impozite și taxe – cuprind cheltuieli cu impozite și fonduri speciale datorate la
bugetul statului sau la bugetele locale.
a5) Cheltuieli cu personalul – cuprind cheltuieli cu salariile datorate angajaților și cu cotele
aferente salariilor, datorate la Bugetul Asigurărilor Sociale (CAM, CAS, fond sănătate etc).
a6) Cheltuieli privind protecţia mediului
a7) Cheltuieli privind reevaluarea imobilizărilor corporale
a8) Alte cheltuieli din exploatare – cuprind cheltuieli generate de neîncasarea unor creanțe de
la clienți, cheltuieli cu amenzi și penalități, cheltuieli cu donații și subvenții acordate, cheltuieli
ocazionate de vânzarea imobilizărilor, cheltuieli privind evenimente deosebite etc.
A9) Cheltuieli din exploatare privind amortizări și provizioane – cuprind cheltuieli cu
amortizarea imobilizărilor și constituirea provizioanelor pentru activitatea de exploatare.

b) Veniturile din Exploatare cuprind următoarele categorii:

b1) Venituri din vânzări (cifra de afaceri a firmei) cuprind veniturile ocazionate de vânzarea
bunurilor și serviciilor: produse finite, semifabricate, produse reziduale, servicii prestate, studii și
cercetări, chirii, mărfuri, alte activități.
Ele reflectă prețul de vânzare al bunurilor, respectiv tariful serviciilor.
b2) Venituri aferente costurilor producției - cuprind veniturile din producția de stocuri (produse
finite, semifabricate, produse reziduale) și producție neterminată.
 Reflectă costurile la care aceste stocuri au fost obținute în producție proprie.
b3) Venituri din producția de imobilizări cuprind veniturile din producția de imobilizări
necorporale și corporale, respectiv valoarea acestor imobilizări realizate în producție proprie.
b4) Venituri din subvenții de exploatare – cuprind subvențiile încasate de la bugetul statului în
scopul de a sprijini activitatea curentă a firmei (pentru seminţe, pentru combustibili, pentru salarii,
pentru impozite, pentru situaţii deosebite etc).
b5) Venituri privind reevaluarea imobilizărilor corporale
b6) Alte venituri din exploatare cuprind: venituri din amenzi și penalități pretinse terților,
venituri din donații și subvenții acordate, venituri din vânzări de imobilizări, venituri din subvenții pentru
investiții etc.
b7) Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare – cuprind veniturile ocazionate de
anularea provizioanelor pentru activitatea de exploatare

2) Cheltuielile și Veniturile Financiare

a) Cheltuielile financiare cuprind următoarele categorii:
- pierderi din creanțe legate de participații (ocazionate de neîncasarea unor creanțe imobilizate);
- cheltuieli ocazionate de vânzarea titlurilor imobilizate și a plasamentelor financiare pe termen scurt
(reflectă prețul la care acestea au fost cumpărate anterior);
- cheltuieli din diferențe de curs valutar (ocazionate de plata datoriilor la un curs mai mare și încasarea
creanțelor la un curs mai mic);
- cheltuieli cu dobânzi plătite;
- cheltuieli cu amortizări și provizioane privind activitatea financiară (cuprind cheltuieli cu amortizarea
primelor de rambursare a obligațiunilor și cheltuieli cu constituirea provizioanelor pentru activitatea
financiară);
- alte cheltuieli financiare.
b) Veniturile financiare – cuprind următoarele categorii:

- venituri din imobilizări financiare (reflectă dividende încasate de la alte firme în schimbul titlurilor
imobilizate deținute în cadrul acestora);

- venituri din vânzarea titlurilor imobilizate și a investițiilor financiare pe termen scurt (reflectă prețul
de vânzare al acestora);

- venituri din diferențe de curs valutar (ocazionate de plata datoriilor la un curs mai mic și încasarea
creanțelor la un curs mai mare);
- venituri din dobânzi încasate;
- venituri din provizioane pentru activitatea financiară (cuprind veniturile ocazionate de anularea
provizioanelor pentru activitatea financiară);
- alte venituri financiare.

Avand in vedere procesele economice prezentate pe cele 2 tipuri de activitati, de exploatare si

financiara, structura veniturilor si cheltuielilor firmei este urmatoarea:
Asa cum rezulta si din schema de mai sus, rezultatul activitatii firmei se calculeaza cu ajutorul
veniturilor si cheltuielilor, atat pe fiecare activitate cat si pe total, astfel:
Comparând veniturile din exploatare cu cheltuielile din exploatare, obținem rezultatul din exploatare,
respectiv:
 Profit din exploatare (+) = când veniturile din exploatare > cheltuielile din exploatare
 Pierdere din exploatare (-) = când cheltuielile din exploatare > veniturile din exploatare.

Comparând veniturile financiare cu cheltuielile financiare obținem rezultatul financiar, respectiv:

 Profit financiar (+) = când veniturile financiare > cheltuielile financiare
 Pierdere financiară (-) = când cheltuielile financiare > veniturile financiare.

Cumulând rezultatul din exploatare (profit +, pierdere -) cu rezultatul financiar (profit +, pierdere -)
obținem Rezultatul brut al exercițiului, respectiv:
a). Profit brut contabil (+), când total Venituri > total Cheltuieli
Profitul brut contabil se supune impozitării. Prin urmare, cheltuiala cu impozitul pe profit apare distinct
de cele două grupe de cheltuieli prezentate.
Vom calcula: Profit net = Profit brut contabil – Impozit pe profit. Profitul net se va repartiza pe
destinatiile legale: constituire de rezerve, acordare de dividende actionarilor, majorare de capital social,
acoperire de pierderi din anii precedent etc. Profitul ramas nerepartizat se va reporta in anul urmator ca
rezultat reportat.
b). Pierdere (-), când total Cheltuieli > total Venituri
Pierderea neacoperita se reporteaza in anul urmator ca rezultat reportat, cand se va acoperi din sursele
legale: rezerva legala, profitul anului respectiv, sau prin diminuarea capitalului social.
 SEMINAR nr.3
1. Se cumpara din import materii prime in valoare de 1.000 euro la cursul valutar de 4,8 lei/euro. Cursul
în momentul plății datoriei este de:
a) 4,70 lei/euro
b) 4,85 lei/euro
Pentru fiecare caz, sa se calculeze: valoarea datoriei fata de furnizorul extern; suma platita efectiv;
diferentele de curs valutar, precum si natura acestora.

2. La sfârșitul lunii, firma inregistreaza un fond de salarii brut de 25.000 lei, datorat celor 10 angajati ai
sai. Sa se calculeze: contributia asiguratorie de munca (CAM) datorata de firma la buget, precum si
retinerile angajatilor, respectiv contributia la asigurarile sociale, contributia la asigurarile de sanatate si
impozitul pe venitul din salarii (consideram ca deducerea personala de baza este de 510 lei/persoana).
Sa se determine suma totala platita la buget, reprezentand contributiile aferente salariilor.
De asemenea, sa se determine restul de plata datorat angajatilor, stiind ca avansul chenzinal primit in
timpul lunii a fost de 5.000 lei, iar celelalte retineri din venitul acestora (chirii, rate etc), au fost in suma
de 800 lei.

3. La sfarsitul perioadei, firma a inregistrat venituri totale in valoare de 20.000 lei si cheltuieli totale in
valoare de 15.000 lei. Sa se calculeze: profitul brut contabil; rezerva legala; profitul impozabil; impozitul
pe profit si profitul net.

4. O microintreprindere cu angajati, a realizat pe trimestrul IV al anului 2020, venituri totale in valoare

de 8.000 lei. Sa se calculeze impozitul pe venit datorat la buget.

5. La sfarsitul anului, firma repartizeaza din profitul net obtinut, suma de 6.000 lei pentru dividende
brute datorate actionarilor sai. Sa se calculeze impozitul pe dividende datorat la buget si dividendele
nete ce urmeaza a fi platite actionarilor.

6. Un producator vinde produse finite accizabile în valoare de 5.000 lei, accize 15%. Sa se calculeze:
valoarea accizelor datorate la buget; TVA colectata inscrisa in factura si valoarea totala a facturii emise
catre client.

7. Se importa marfuri accizabile in valoare de 1.000 $, la cursul de 4,3 lei/$, taxe vamale 10%, accize
25%.
Sa se calculeze: datoria fata de furnizorul extern; taxele vamale si accizele datorate la buget; valoarea
marfurilor importate; TVA deductibila aferenta importului, datorata la buget.

8. In timpul lunii, firma cumpara materie prima de la furnizori in valoare de 5.000 lei, TVA deductibila
19% si vinde produse finite clientilor in valoare de 8.000 lei, TVA colectata 19%. La sfarsitul lunii se
regularizeaza TVA. Sa se calculeze: TVA deductibila si valoarea facturii primite de la furnizor; TVA
colectata si valoarea facturii emise catre client; TVA de plata/de recuperat, obtinuta in urma
regularizarii.

9. In timpul lunii, firma cumpara piese de schimb de la furnizori in valoare de 7.000 lei, TVA deductibila
19% si vinde servicii clientilor in valoare de 6.000 lei, TVA colectata 19%. La sfarsitul lunii se regularizeaza
TVA. Sa se calculeze: TVA deductibila si valoarea facturii primite de la furnizor; TVA colectata si valoarea
facturii emise catre client; TVA de plata/de recuperat, obtinut in urma regularizarii.

10. Firma primește de la bancă un credit pe termen scurt de 5.000 lei, rata dobânzii 6% pe an, termen de
rambursare 8 luni. Sa se calculeze dobanda totala datorata bancii la scadenta finala.

11. Se încasează prin cont de la bugetul statului o subvenție pentru investiții de 200.000 lei. Suma se
utilizează pentru realizarea unui obiectiv de investiții amortizabil pe o durată D = 20 ani. Sa se calculeze
suma lunara cu care se inregistreaza trecerea subventiei la venituri, pe durata amortizarii investitiei.

12. Se dau urmatoarele venituri si cheltuieli: venituri din vanzari de marfuri 10.000 lei; venituri aferente
costurilor productiei 2.000 lei; venituri din dobanzi 3.000 lei; venituri din prestari de servicii 5.000 lei;
cheltuieli din diferente de curs valutar 4.000 lei; cheltuieli cu marfurile 3.500 lei; cheltuieli cu salariile
2.000 lei; cheltuieli cu dobanzile 1.000 lei; cheltuieli cu reparatiile 1.500 lei si cheltuieli cu transportul
2.500 lei. Sa se determine: rezultatul exploatarii; rezultatul financiar si rezultatul brut al exercitiului.