TEMA 4

Metodă activ-participativă de predare-învă țare ca reper practic de inovare a metodologiei

didactice.

În cadrul metodelor activ-participative sunt incluse toate metodele care presupun forme
active de învă țare: conversația didactică , învă țarea prin rezolvare de probleme, learning by doing,
învă țarea creativă . Toate acestea reprezintă metode care antrenează elevii în efectuarea unor
activită ți de studiu independent, de învă țare prin descoperire, exerciții creative.
Metoda Exercițiului se referă la executarea conştientă , sistematică şi repetată a unei acţiuni.
În principal, prin această metodă se urmă reşte învă ţarea unor deprinderi, dar mai pot fi atinse şi
alte obiective, cum ar fi consolidarea cunoştinţelor sau stimularea unor capacită ţi sau aptitudini.
«Întreaga activitate şcolară are semnificaţia unui îndelungat şi asiduu exerciţiu». Cuvâ ntul provine
din lat. exercitium, însemnâ nd « efort repetat ». Exerciţiul didactic «constituie o modalitate de
efectuare a unei operaţii şi acţiuni mintale sau motrice, în chip independent şi repetat, în vederea
achiziţionă rii sau consolidă rii unor cunoştinţe şi abilită ţi» (C. Cucoş, 2004).
Metoda presupune utilizarea unor exerciţii câ t mai variate, evitarea monotoniei, plictiselii,
captarea atenţiei elevilor. O astfel de cerinţă implică alternarea conţinutului şi formei exerciţiilor,
gradarea lor de la simplu la complex, stâ rnirea curiozită ţii, a interesului. 
Avantajele metodei sunt concretizate în rezultatele aplică rii ei:
 formează o gâ ndire productivă ;
 oferă posibilitatea muncii independente;
 oferă posibilitatea analizei diverselor metode şi soluţii de rezolvare a problemelor;
 activează simţul critic şi autocritic şi îi învaţă pe elevi să -şi aprecieze rezultatele şi metodele de
lucru;
 oferă posibilitatea depistă rii şi elimină rii erorilor.
Această metodă nu contribuie numai la formarea priceperilor şi deprinderilor de lucru, ci
aduce un aport substanţial la dezvoltarea unui raţionament flexibil şi operant.