Cercul calității în procesul didactic este o metodă folosită pentru a
îmbunătăți procesul de învățare prin identificarea și corectarea problemelor care apar în timpul procesului de predare. Acest lucru se realizează prin implicarea tuturor membrilor echipei de predare în procesul de analiză și rezolvare a problemelor, prin realizarea unor schimbări mici și măsurarea efectelor acestor schimbări. Componența CEAC (Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii) CEAC va fi alcătuită din 8-9 membri, astfel: • Un coordonator desemnat de conducerea şcolii, cadru didactic. • 3 reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi, în urma propunerilor şi a autopropunerilor, prin vot secret de consiliul profesoral şi validaţi de către Consiliul de Administraţie al şcolii; • 1 reprezentant al părinţilor, desemnat în cadrul şedinţei cu părinţii pe şcoală; • 1 reprezentant sindical; • 1 reprezentant al Consiliului Local, desemnat de acesta; • 1 reprezentant al elevilor; • 1 reprezentant al minorităților din școală ( unde este cazul). Atribuțiile CEAC: 1.Elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de organismul de conducere; 2.Elaborează anual, până la data stabilită, prin proceduri interne un raport privind calitatea serviciilor educaţionale şi propune măsuri de ameliorare. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai serviciilor educaţionale prin afişare sau publicare pe site-ul scolii. Raportul anual rezumă autoevaluarea internă şi este pus la dispoziţia unui evaluator extern (ISJ, MEN, ARACIP); 3.Elaborează un plan operaţional anual derivat din strategia aprobată, cuprinzând proceduri şi activităţi de evaluare şi îmbunătăţire a calităţii, plan operaţional pe care îl înaintează Consiliului de Administraţie spre aprobare; 4.Realizează anual sondaje de investigare a opţiunilor elevilor, absolvenţilor, universităţilor şi angajatorilor privind calitatea serviciilor educaţionale; 5.Elaborează propria baza de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale prestate, structurate pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel instituţional şi pe fiecare arie curriculară; 6.Elaborează instrumente de evaluare, descrie metode de urmărire a progresului elevilor; 7.Stabileşte procedura de transmitere către părţi a scrisorilor semestriale care să cuprindă informaţii referitoare la frecvenţa, învăţătura şi conduita, activităţile extraşcolare la care a participat şi gradul de interes pentru anumite materii; 8.Elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii ţinând cont de standardele de referinţă şi ghidul de bune practici elaborate de ARACIP. 9.Culegerea datelor privind activitatea cu elevii a cadrelor didactice se va face prin chestionarea directorilor, a responsabililor de comisii metodice, a elevilor, a părinţilor, prin observare a activităţilor efectuate extraclasă, prin analiza documentelor şcolare şi de proiectare, prin chestionarea cadrelor didactice; Coordonatorul şi membrii CEAC nu efectuează inspecţii la clasă, această responsabilitate revenind directorilor şi şefilor comisiilor metodice. Documentele CEAC: CEAC își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 87 / 2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ preuniversitar și în conformitate cu : • Regulamentul CEAC; • Strategia CEAC; • Proceduri CEAC; • Fișe de atribuții pentru membrii CEAC. Aceste documente trebuie să fie aprobate de Consiliul de Administrație din școală.
Portofoliul CEAC cuprinde: 1.Proceduri 2.Instrumente de lucru elaborate de CEAC pentru implementarea planului de îmbunătățire și pentru colectarea dovezilor: - model raport pentru urmărirea progresului școlar; - model plan remedial pentru disciplinele didactice; - model fișe de progres; - model raport de evaluare pentru activitatea catedrelor; - model fișă de observare a lecției; - graficul de observare a lecțiilor; - model raport pentru pregătire suplimentară, anexe prezență; - model grafic de pregătire suplimentară. 3.Bateria de chestionare: - chestionare pentru elevi; - chestionare pentru părinți; - chestionare pentru cadre didactice; - chestionare pentru personalul auxiliar și didactic-auxiliar; chestionare de nevoi; - chestionare de feed-back; - chestionare pentru agenții economici; - ghiduri de interviu. 4. Registrul pentru procese-verbale 5.Registru intrări-ieșiri 6.Portofoliile dovezilor structurate pe cele 7 cercuri ale calității din cadrul colegiului: • Cercul calității Feed-back, • cercul calității Evaluarea personalului, • cercul calității Progresul școlar, • cercul calității Performanțe, • cercul calității Voluntariat, • cercul calității Absolvenți, • cercul calității Activități extrașcolare. Procesul de cercetare a calității în procesul didactic se bazează pe patru etape: 1. Identificarea problemelor: Primul pas este de a identifica problemele care apar înprocesul de predare. Acest lucru poate fi realizat prin observarea clasei, prin întrebărideschise adresate elevilor sau prin discuții cu profesorii. 2. Generarea de soluții: După ce au fost identificate problemele, este necesar să segenereze posibile soluții pentru acestea. Acest lucru poate fi realizat prinbrainstorming cu întreaga echipă de predare sau prin folosirea unor metode specifice de rezolvare a problemelor. 3. Implementarea soluțiilor: După ce au fost generate soluțiile, acestea trebuieimplementate în procesul de predare. Este important să se ia în considerare atât beneficiile, cât și potențialele efecte negative ale fiecărei soluții propuse. 4. Evaluarea rezultatelor: După implementarea soluțiilor, este necesar să se evalueze dacăacestea au avut efectul dorit sau dacă este necesară o nouă abordare. Acest lucru poatefi realizat prin observarea clasei, prin întrebări deschise adresate elevilor sau prin evaluarea performanțelor acestora. Este important ca fiecare etapă să fie abordată cu atenție și să se acorde o atenție deosebită colectării de date și găsirii de soluții eficiente pentru problemele identificate. De asemenea, este important să se acorde o atenție deosebită implementării și revizuirii soluțiilor pentru a asigura că acestea au un impact pozitiv asupra procesului de învățare. Planificarea este o activitate orientată spre viitor şi reprezintă procesul de stabilire a obiectivelor şi a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective. Prin urmare, cu cât obiectivele stabilite sunt mai clare (SMART - Specifice: să se refere la activitatea pentru care obiectivele se constituie ca ținte; Măsurabile: să existe posibilitatea măsurării realizării lor prin indicatori şi instrumente de evaluare cantitativă şi calitativă; Accesibile: să poată fi atinse cu resursele avute la dispoziție (inclusiv resursa „timp”); Relevante: să aibă semnificație pentru domeniul la care se referă obiectivul – inclusiv politicile, strategiile, contextul în care funcționează organizația; încadrate într-o perioadă clară de timp: să facă referire la un anumit interval de timp, bine precizat, pentru activitățile necesare atingerii obiectivului.), cu atât distanța dintre planificare şi reușită este mai mică. Implementarea reprezintă punerea în aplicare, realizarea activității proiectate. Această etapă necesită mobilizare din partea celor care trebuie să realizeze cele proiectate în etapa anterioară. Esențial este ca în această etapă să existe monitorizarea derulării etapelor în scopul depășirii obstacolelor apărute, care ar putea împiedica derularea în bune condiții a etapelor proiectate şi nerealizarea indicatorilor propuși în etapa de proiectare. Verificarea, evaluarea rezultatelor obținute, raportându-le la indicatorii propuși, la obiectivele stabilite în etapa de proiectare este realizată totodată valorizând persoanele implicate care au avut un comportament adecvat pe parcurgerea derulării activității. Acest aspect este foarte important întrucât are rol de motivare şi duce la dezvoltarea personală a celui în cauză. Îmbunătăţirea reprezintă motorul întregii activități întrucât stabilește pe baza experienței anterioare punctele slabe şi măsurile de îmbunătățire. Identificarea cu exactitate a acestora creează posibilitatea stabilirii măsurilor de îmbunătățire adecvate ameliorării situației, în aşa fel încât următorul ciclu al calităţii să se bazeze pe acestea şi să nu înregistreze din nou aceleaşi rezultate, ci unele îmbunătăţite. De aceea este etapa în care e nevoi de reflecţie, de analiza efectelor şi identificarea cauzelor în scopul nerepetării aceloraşi greşeli şi a stabilirii direcţiei corecte obţinerii unor rezultate mai bune. Îmbunătățirea calității presupune implementarea soluțiilor identificate prin analiza calității pentru a îmbunătăți procesul de învățare. Acest lucru poate include schimbarea metodelor de predare, a materialelor de învățare sau a structurii programului de studiu. Standardele calității reprezintă criteriile prin care se determina dacă nivelul de învățare atins de elevi este satisfăcător sau nu. Aceste standarde pot fi stabilite de către școală, de către guvern sau de către asociații profesionale. Măsurarea calității implică colectarea și analizarea datelor care reflecta nivelul de învățare al elevilor și modul în care procesul de învățare este condus. Acest lucru poate include evaluarea performanțelor elevilor prin intermediul testelor, observarea claselor și a activităților de învățare, precum și colectarea feedback-ului de la elevi, părinți și profesori. Analiza calității implică examinarea datelor colectate prin măsurarea calității pentru a identifica punctele forte și punctele slabe ale procesului de învățare. Acest lucru poate ajuta la identificarea problemelor și la găsirea soluțiilor pentru a le rezolva. Cercurile calității sunt formate din grupuri mici de profesori și elevi care se întâlnesc săptămânal sau lunar pentru a discută problemele și pentru a găsi soluții pentru îmbunătățirea procesului de învățare. Acestea sunt conduse de un facilitator care ajută grupul să identifice problemele, să colecteze date și să găsească soluții. Pentru a începe un cerc al calității, facilitatorul poate întreba membrii grupului ce probleme au întâmpinat în procesul de învățare și încurajează participarea tuturor pentru a identifica problemele și pentru a găsi soluții. Apoi, grupul poate colecta date prin observații, chestionare sau interviuri pentru a măsura efectul soluțiilor propuse. Cercul calității în procesul didactic este un proces continuu de analiză, măsurare și îmbunătățire a calității învățământului. Acest lucru poate ajuta la asigurarea ca elevii primesc cele mai bune oportunități de învățare posibile și la dezvoltarea lor într-un mod eficient și eficace. Oferta educațională a școlii reprezintă ”pachetul” de resurse şi servicii pe care școala le pune la dispoziția beneficiarilor educației (elevi, părinți, membrii ai comunității) în vederea realizării scopurilor şi obiectivelor propuse. În acest context, calitatea procesului didactic este doar un mecanism în angrenajul asigurării calității în educație. Modul în care acesta se integrează în ansamblul numit ”oferta educațională a școlii” reprezintă cheia succesului. Când discutăm despre oferta educațională a școlii ne raportăm la două aspecte, deopotrivă importante: 1. discutăm despre componentele acesteia: nivelurile şi formele de învăţământ, programul şcolii, infrastructura şcolară (laboratoare, cabinete, centre de informare şi documentare, bibliotecă, spaţii de cazare şi masă etc), curriculum- ul, activităţile extracurriculare, serviciile de suport educaţional (servicii de logopedie, consiliere şcolară, servicii de sprijin pentru copiii cu dificultăţi de adaptare şcolară etc). 2. ne referim la toate activităţile şi procesele care contribuie la implementarea acesteia, de la o lecţie concretă până la decizii cu privire la acţiunile desfăşurate la nivelul comisiilor metodice, de la o vizită împreună cu elevii la muzeu până la cele mai importante decizii manageriale.