Bunatatea – esența vieții

Motto: "Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi şi orbul îl poate vedea"
 (Mark Twain)
Bunătatea este acel grăunte care încă din copilarie este sădit în sufletele noastre. Acte

de bunatate întâlnim peste tot în societatea în care traim ,ele sunt făcute de persoanele care ne

sunt alături: bunici ,părinți ,rude și chiar de noi însuși. În mediul în care traim observăm zilnic

persoane care, prin faptele lor ne demonstrează cum sa fim buni și cum să oferim bunătatea

celora care sunt în preajma noastră. Având zi de zi modele de bunătate ne motivează să devenim

și noi un pic altfel să ne modelăm puțin caracterul, manierea de a trai, de a ne autoperfecționa.

Fiind cadru didactic în ciclul primar am încercat din totdeauna să insuflu elevilor mei că

bunătatea este o valoare cu care trebuie mereu sa mergi la braț ,să răspândim bunătatea atunci

vom fi rasplatiți la fel și lumea se va schimba spre bine. În zilele noastre viața este dură ,oamenii

sunt răutacioși exista o categorie de persoane care nu au descoperit încă frumusețea și

sentimentul de implicare pe care ți-l poate oferi o faptă bună.

De fiecare dată încerc să-i aduc pe învățaceii mei pe calea potrivită oferindu-le exemple

proprii sau chiar realizând împreună fapte bune. Spre exemplu fiind în prag de sărbători pascale

am organizat cu elevii clasei a-III-a un act de caritate pe care l-am numit „Cutiuța de pantofi”.

Fiecare elev își selecta o cutiuță de sub pantofi în care au pus lucruri necesare pentru un copil

care este puțin mai fericit ca noi. Toți copii s-au implicat foarte activ în acest act de bunatate

înțelegând faptul că a face bine nimic nu costă și nu necesită mare efort.Copii se simțiau

importanți și au înțeles faptul că „cu cât faci mai mult bine pentru alți ,cu atât faci mai mult bine

pentru tine”. S-a dovedit că bunatatea ne-a facut mai fericiți, a redus stresu și ne-a îmbogățit

emoțional. În același timp răspândirea bunătații ne-a oferit oportunitatea de a interacționa cu alți

copii de aceeiași vârstă fiind puțin mai fericiți decât noi și cu alte probleme.

Este necesar să promovăm bunătatea ca valoare morală pentru o lume echilibrată, în care

viitorul să fie unul cât mai sigur. lucru.

 E rar să întâlnești un om bun și e și mai rar să primești un gest de bunătate fără scopuri

ascunse.

Unii zic că nu se merită să fii bun, pentru că așa, lumea te calcă în picioare. O fi adevărat. Prea

multă bunătate strică, pentru că unii profită de bunătatea pe care o oferi și se obișnuiesc prea

mult cu ea, așa încât după aceea, le lipsește acest confort și te învinovățesc tot pe tine cum că ai

fi o persoană rea atunci când ai încetat să le mai hrănești așteptările. Bunătatea înseamnă un

zâmbet sincer, o privire plină de afecțiune, o vorbă caldă spusă la locul potrivit și la momentul

potrivit. Bunătatea vine din dragoste, din milă, din blândețe și toate acestea ne fac viața mai

bună, mai ușor de suportat, mai senină și mai frumoasă. Degeaba avem funcții înalte, degeaba

suntem investiți în funcții care ne fac superiori și autoritari, degeaba suntem inteligenți sau

bogați… Toate astea fără bunătate nu înseamnă nimic.

De mici suntem învățați la grădiniță, la școală și acasă să fim buni, să oferim bunătate și păcat că

aceste învățături se cam pierd pe undeva și ajungem să realizăm uneori că oamenii nu știu să fie

buni, ori, această calitate ar trebui să fie nelipsită.