Perspectivă narativă subiectivă

Raportul care se stabilește între narator și evenimentele narate poartă

numele de perspectivă narativă.
Viziunea subiectivă este specifică prozei moderne de tip subiectiv,
pornind de la orientarea tematică și continuând cu structurarea modernă a
conținutului, manifestată prin nerespectarea cronologiei, narațiune la persoana I
și relatarea unor evenimente în mod subiectiv, prin folosirea unor procedee
tipice, precum analiza psihologică, introspecția, retrospecția, etc.
Fragmentul selectat din opera ,,......” de ....... se încarează în perspeciva
narativă subiectivă, întrunind trăsăturile definitorii ale acestuia.
În primul rând, se observă utilizarea verbelor și pronumelor de persoana I
(dăm ex.).
În al doilea rând, naratorul personaj este o ființă problematică ce trăiește o
dramă existențială.
În concluzie, prin cele afirmate, textul se încadrează în perspectiva
narativă subiectivă.
 Perspectivă narativă obiectivă

Raportul care se stabilește între narator și evenimentele narate poartă

numele de perspectivă narativă.
Viziunea obiectivă este specifică prozei realist-obiective și ea pornește de
la orientarea tematică mai ales de natură socială și continuă cu structurarea
tradițională a conținutului, la acțiune participând personaje ce aparțin unor clase
și structuri sociale diverse. Tehnica narativă constă în relatarea cronologică a
faptelor prin înlănțuire, printr-o desfășurare logică a evenimentelor.
Textul/Fragmentul selectat ........... se încarează viziunii narative obiective,
întrunind trăsăturile definitorii(ex:narator omniscient/omniprezent, narațiune la
persoana a III-a).
În concluzie, prin cele afirmate, textul aparține viziunii narative obiective.
 Personajul literar

Un element esențial al structurii operei literare îl constituie personajele

care participă la acțiune și se încadrează unei anumite tipologii, stabilind între
ele anumite relații și fiind purtătoare ale mesajului autorului.
Un astfel de personaj este și ..........., căruia scriitorul îi construiește un
portret complex, ale cărui însușiri sunt puse în evidență printr-o serie de
elemente ale textului(temă, acțiune, construirea conflictului, relațiile cu celelate
personaje, dar și printr-o multitudine de procedee de caracterizare).
Personajul ................. este principal/secundar/episodic surprins într-un
moment reprezentativ: ................. Portretul său este realizat prin îmbinarea
mijloacelor de caracterizare directă(exemple), cu mijloacele de caracterizare
indirectă(exemple).
Portretul moral este complex realizat(caracterizare directă+indirectă).
Trăsătura de caracter dominantă este ................
În concluzie, personajul ............... este caracterizat atât direct, cât și
indirect, reprezentând tipul ................
 Indicații scenice

Indicațiile sceice sau didascaliile sunt instrucțiunile autorului unei piese

de teatru realizate în vederea unei interpretări corespunzătoare a operei pe scenă.
Ele se adresează în primul rând actorilor și regizorului pisei, dar contribuie și la
o mai bună înțelegere a acesteia de către un eventual cititor.
Ele oferă informații privind: mimica actorilor, limbajul personajelor,
intonația acestora, comportamentul lor, vestimentația, elemente de decor, detalii
ale acțiunii(timp și spațiu).
 Arta poetică ,,Ars poetica”

Arta poetică este opera literară în care se exprimă conceptul despre

menirea artei și a artistului.
Trăsăturile artei poetice:
• Limbajul poetic este redat prin expresivitate, ambiguitate și
reflexivitate(folosirea persoanei I)
• Prezintă procesul de naștere al poeziei, este evidențiat rolul poetului
• Estetica urâtului(T. Arghezi)
 Mijloace artistice

Mijloacele artistice reprezinta modalități de sporire a expresivității unui

text literar.
În fragmentul selectat din ,, .......” de .......... , mesajul poetic transmis este
reprezentat de................
La nivel stilistic, se observă utilizarea figurilor de stil și a imaginilor
artistice, care contribuie la reliefarea ideii centrale. Astfel, metafora .......... + ex
+ 2-3 figuri de stil+ 2-3 imagini artistice.
În concluzie, prin cele afirmate, mijloacele artistice contribuie la
evidențierea mesajului transmis.
 Rolul modurilor de expunere într-un text epic

• Narațiunea are rol de a dezvolta firul epic, de a relata și prezenta

întâmplările.
Caracteristici:
• Prezența unui narator, a personajelor și a acțiunii
• Prezentarea acțiunii pe momentele subiectului
• Acțiunea este plasată într-un context spațio-temporal
• Există conflicte care pun în mișcare acțiunea
• Acțiunea este relatată prin predominanța verbelor
• Narațiunea alternează cu descrierea și dialogul
• Relatarea se face la persoana I sau a III-a
• Descrierea este utilizată în expozițiune, în prezentarea cadrului acțiunii,
dar și în descrierea atmosferei (timp și spațiu), precum și în caracterizarea
personajelor.
Caracteristici:
• Frecvența substantivelor, a adjectivelor(epitet), cu accent pe verbele
statice la modul indicativ
• Prezența imaginilor artistice șii figurilor de stil
• Dialogul are rol în caracterizarea indirectă a personajelor, conferind de
asemenea dinamism povestirii prin schimbul de replici dintre personaje
Caracteristici:
• Marca genului dramatic, prezent și în genul epic
• Dinamizează acțiunea, este o sursă a comicului
• Monologul interior este o modalitate specifică prozei de analiză
psihologică în care un personaj intrespectează(=analizează) propriile stări
sufletești.
Caracteristici:
• Nu are replici și nici destinatar
• Are dimensiuni variate
• Sunt specifice exclamațiile
• Se face la persoana I
 Romantism

Romantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al XIX-

lea, opus rationalismului, specific clasicismului.

Trasaturi:
• Cultiva sensibilitatea, imaginatiei si fanteziei creatoare
• Promoveaza ispiratia din traditie, folclor si din trecutul istoric
• Evadarea din lumea reala
• Anti-teza
• Teme specifice: iubirea, natura, folcloru, si motive specifice: geniul,
noaptea, luna , stelele, spatiul , demonul, ingerul etc.
• Contemplarea naturii

Realism
Realismul este un curent literar manifestat pe plan european la mijlocul
secolului al XIX-lea, caracterizat prin verosimiltate, tematica sociala, tipologiile
umane etc.

Trasaturi:
• Verosimilitatea
• Tematica sociala (teme abordate: averea, familia si societatea)
• Obiectivatea
• Tipologiile umane
• Stil sobru impersonal(Nu se folosesc multe mijloace artistice)

Simbolism
Simbolismul este un curent literar aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-
lea, impotriva romantismul si a parnasianismului, dar si din dorinta de a
reintegra in poezie sensibilitatea si visul.

Trasaturi:
• Prezenta simbolului
• Muzicalitatea versurilor
• Folosirea versului liber
• Asimetria strofelor
• Teme şi motive specifice : condiţia poetului şi a poeziei, natura, iubirea,
starea de nevroză, citadinul, moartea, evadarea, claustrarea ( teme ),
singurătatea, melancolia, spleen-ul, misterul, ploaia, toamna, culorile,
muzica, parcul, cimitirul ( motive ).

Modernism
Modernismul reprezinta tendinta de innoire in arta si literatura a secolului al
XX-lea caracterizat prin negarea traditiei si impunerea unor noi principii de
creatie.

Trasaturi:
Poezie
• Subiectivarea lirismului
• Se impune estetica uratului
• Versul liber
• Strofe si versuri inegale
• Intelectualizarea poeziei
• Preferinta pentru arta poetica

Proza
• Tematica citadina
• Obiectivarea prozei
• Preferinta pentru analiza pshilogica
• Crearea intelectualului ca personaj
• Intelectualizarea prozei

Expresionismul
Termenul de expresionism probine din limba franceza si reprezinta o miscare de
factura moderinsta , manifestata in arta si in literatura germanica intre anii 1911-
1925.

Trasaturi:
• Spirit creator
• Raportare la absolut
• Vizionalism sau tensiune vizionara
• Intensitatea violenta a trairii
• Constiinta apocaliptica
• Limbaj violent si spontan

Tradiționalismul
Traditionalismul este o miscare literara manifestata in perioada interbelica, apara
si promoveaza traditia , aflandu-se in opozitie cu modernismul.

Trasaturi:
• Promovarea traditiei
• Idealizarea si conservarea in mit a trecutului national
• Sustine specificul national
• Infatisarea lumii taranesti ca spatiu ideal

Neomodernismul
Neomodernismul este un curent literar apărut in secolul al XX-lea ca o
prelungire a modernismului.

Trasaturi;
• Reinterpretarea miturilor, creația, arta etc,
• Aparitia unor imagini insolite intr-un univers poetic original, cu un
imaginar poetic si inedit
• Discurs subiectiv(Persoana I)
• Limbaj ambiguu, metaforizat( prezenta unor metafore subtile, diverse si
ample
• Versul alb

Postmodernism
Postmodernismul este o orientare culturala manifestata in a doua jumătate a
secolului al XX-lea, accentuata in anii 80

Trăsături:
• Tradiția este asumata in mod critic si ironic
• Poezia reprezintă o noua deschidere către real
• Extinderea narativității asuprea poeziei(scrierea sub forma de jurnal)
• Apelarea la citat, colaj, parodie, ironie si alte forme de intertextualitate
• Desolemnizare discursului, valorificarea prozaismului, refuzul stilului
înalt, ermetic si impersonal