TORTURA ȘI TRATAMENTE CU CRUZIME,

INUMANE SAU DEGRADANTE - DE LA

DEFINIȚIE LA CADRU NORMATIVE.

MECANISMUL NAȚIONAL DE PREVENIRE

A TORTURII.

Pascariuc Alexandra
 Generalitați
TORTURĂ
Tortura este o suferință psihică sau fizică

intenționată, sistematică și sălbatică săvârșită de

una sau mai multe persoane acționând în numele

unor ordine, cu scopul de a forța anumite

persoane să dezvăluie informații, să facă

confesiuni sau pentru alte motive. Această

SCOPURI ALE TORTURII:
definiție a fost dată de Asociația medicală
1. obținerea de informații
mondială, în Declarația de la Tokyo privind
2. să obțină o confesiune
tortura și tratamentele degradante, din 1975, la
3. obținerea unei mărturii care să incrimineze alte
care și România este astăzi parte. persoane
4. să se răzbune
5. pentru a răspândi teroare în comunitate
6. pentru distrugerea personalității
INTEROGAREA PENIBILĂ DIN SECOLUL XVII.
 TORTURĂ FIZICĂ;
Metodele fizice ale torturii sunt acele metode care induc

durere, disconfort și disfuncții în diferite părți ale corpului.

Uciderea victimelor nu este scopul torturii. De aceea,

torționarul are grijă ca victima să nu moară în timpul torturii.

De asemenea, o altă preocupare este aceea ca semnele torturii

să nu fie detectabile de către victimă, iar la un control atent să

nu fie ușor vizibile. De aceea, torționarii sunt bine instruiți în

acest sens.

Metode ale

torturii
 TORTURA MENTALA

TEHNICI DE DEPRIVARE

Metode de

Cum sugerează și numele, victimele sunt deprivate de numeroase lucruri care le sunt necesare, astfel încât ei sunt

torturați mental. Victima poate fi deprivată de anumiți stimuli precum lumină, sunet, sau poate fi legată la ochi, ținută

într-o cameră închisă, etc. De asemenea poate fi deprivată de anumite percepții astfel încât să fie dezorientată și

confuză (transferuri frecvente de la un loc la altul, frecvente deranjări ale somnului, lipsa radio-ului, a scrisorilor, a

torturii
ziarelor. O altă deprivare ar fi cea de ordin social, în care victimei nu îi este permis să aibă vizite, sau să îndeplinească

ritualuri religioase, în general deprivări care au ca scop însingurarea victimei. Deprivarea de nevoile de bază este de

asemenea încadrată aici: deprivări de mâncare, apă, de aer, de haine, de facilități medicale etc.o pair data with visual

aids like charts, graphs, or images.

Tehnicile de coerciție:
În aceste tehnici, victima este constrânsă să săvârșească fapte sau să fie martoră la evenimente care au ca scop

torturarea ei mentală. Una din metodele de acest gen este metoda “alegerii imposibile”, în care victima este obligată să

aleagă din două variante care au aceleași consecințe.

Amenințările și umilințele pot să fie îndreptate fie către victimă, fie către familia victimei.
Tehnicile de comunicare :
Victima este torturată mental prin expunerea la o varietate de comunicări false, contradictorii și confuze, precum:

informarea greșită, psihologia inversă etc.

 TORTURA SEXUALĂ
Presentations are communication tools that can be used as

demonstratioTortura sexuală ar putea fi inclusă în tortura de

Metode ale
ordin fizic. Acest tip poate fi împărțit în 3 categorii:

tortura sexuală utilizând instumente,

torturii tortura sexuală neutilizând instrumente,

tortura sexuală utilizând animale.
Este important de reținut că toate metodele de tortură, atât

fizică, psihică și sexuală sunt folosite în același timp în

majoriatea cazurilor.ns, lectures, speeches, reports, and more.

It is mostly presented before an audience.

 CONSECINȚELE TORTURII

CONSECINȚE FIZICE CONSECINȚE PSIHICE; CONSECINȚE SOCIALE.

 FACTORI CARE MODIFICĂ

CONSECINȚELE TORTURII

Scopurile torturii Caracteristici ale

Caracteristici ale
Caracteristici ale
Tratament și

torturii victimei mediului reabilitare

Ce este

Mecanismul
Protocolul Opţional la

Naţional de
Convenţia ONU împotriva

torturii şi altor tratamente

Prevenire a
crude, inumane şi degradante

Torturii? a intrat în vigoare în Republica

Moldova la 24 iulie 2006.

Realizând necesitatea implicării societăţii civile în

procesele naţionale de eradicare a torturii, pe lângă

Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova a fost

instituit un consiliu consultativ, care are menirea de

a acorda consultanţă şi asistenţă în exercitarea

atribuţiilor avocaţilor parlamentari în calitate de

Mecanism Naţional de Prevenire a Torturii, fiind

învestit cu atribuţii directe în monitorizarea

fenomenului torturii şi altor pedepse ori tratamente

crude sau inumane.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului

consultativ a fost aprobat de directorul Centrului pentru

Drepturile Omului la 31 ianuarie 2008. Mandatul de

membru al Consiliului consultativ este de 3 ani. Consiliul

Consultativ este compus din 11 membri, inclusiv avocatul

parlamentar, responsabil pentru implementarea şi

funcţionarea Mecanismului naţional de prevenire a

torturii, exercitând şi funcţia de Preşedinte al Consiliului

consultativ.
Pentru exercitarea independentă a

funcţiei de prevenire a torturii,

- să aibă acces liber la instituţii, organizaţii şi

membrii Consiliului consultativ

întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociaţii

beneficiază de următoarele drepturi: obşteşti, în comisariate de poliţie şi locurile de detenţie

din cadrul acestora, în instituţii penitenciare, în

izolatoare de detenţie provizorie, în unităţi militare, în

centre de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor

de azil, în instituţii care acordă asistenţă socială,

medicală sau psihiatrică, în şcoli speciale pentru minori

cu devieri de comportament şi în alte instituţii similare;

- să solicite şi să primească de la autorităţile publice

centrale şi locale, de la persoanele cu funcţii de

răspundere de toate nivelurile informaţiile, documentele

şi materialele necesare pentru exercitarea atribuţiilor;

- să aibă acces nelimitat la orice informaţie privind

tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor

private de libertate;
Pentru exercitarea independentă a funcţiei

de prevenire a torturii, membrii Consiliului

- să primească explicaţii de la persoanele cu

consultativ beneficiază de următoarele

funcţii de răspundere de toate nivelurile

drepturi: asupra chestiunilor ce urmează a fi elucidate în

procesul evaluării;

- să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri

personale, fără martori, iar în caz de

necesitate, prin intermediul traducătorului, cu

persoana aflată în locurile de detenţie

specificate mai sus, precum şi cu oricare altă

persoană care, în opinia sa, ar putea oferi

informaţiile necesare;

- să atragă, la efectuarea vizitelor preventive în

locurile unde se află sau se pot afla persoane

private de libertate, specialişti şi experţi

independenţi din diferite domenii, inclusiv

jurişti, medici, psihologi, reprezentanţi ai

asociaţiilor obşteşti.
LINIA FIERBINTE A MECANISMULUI NAŢIONAL DE

PREVENIRE A TORTURII 0 8001 2222