Etica si deontologie profesionala

DREPTURI SI LIBERTATI
Drepturile omului reprezinta ansambulul de reguli de comprtare in relatiile sociale
care se impune a fi respectat de catre toti membrii societatii.
Ideea potrivita careia oamenii trebuie sa respecte anumite reguli strabate intreaga
istorie a omenirii. Prima mentiune privind declaratia drepturilor omului este Declaratia
Drepturilor Omului si Cetateanului in 1789 in Franta si in 1786 in Virginia.
In 1948 pe 10 decembrie O.N.U. emite Declaratia Universala a Drepturilor Omului
prin Rezolutia 217. In acest document oamenii sunt definiti ca membri ai familiei umane
si primul lor drept este “recunoasterea demnitatii si a drepturilor lor egale ca : gandire,
exprimare libera, cultura, libera circulatie ca fundament pentru ideile cele mai nobile
ale lumii contemporane, libertate, dreptate si pace in lume”.
Nursing-ul, continutul sau a capatat noi orientari dupa aparitia Declaratiei astfel,
grupurile umane care necesita drepturi speciale si ingrijiri diferentiate sunt tot mai
multe : pacientul, grupurile entice, copii, batranii, persoane cu dizabilitati, femeile,
minoritatile religioase, minoritatile sexuale, minoritatile profesionale.
Libertatea poate fi de expresie, de gandire, de a-si manifesta religia, de a alege
libertatea de actiune si realizare, libertatea de asociere.
Libertatea se poate manifesta prin prezenta ei sau non-libertate, prin
comunicarea partiala, initiativa omului da curs tuturor dorintelor sale.

Nerespectarea drepturilor mamei poate determina drame ale individului, neliniste in plan
politic, conflicte, violente.
Valorile pe care sunt fundamentate drepturile omului sunt :
1. Viata – este ragasita in toate drepturile omului, nursing-ului ii revine datoria de a
sprijini activ toate actiunile care promoveaza viata. Sanatatea fizica dar si cea
mentala sunt aspecte ale calitatii vietii. Dileme cu care se confrunta nursing-ul
sunt legate de ingrijiri in caz de avort si contraceptie.
2. Independenta si libertatea art. 1 si 2 din DDO, toti oamenii se nasc liberi, dar
fiecare individ isi alege cum sa se comporte in viata pentru a –si pastra
independenta si viata. Nursing-ul prin interventiile aplicate urmareste sa mentina
independenta si libertatea individului.
3. Egalitatea si non-discriminarea reprezinta principiul fundamental al drepturilor
omului, pentru personalul medical e un concept crucial. In Strategia “Sanatate
21” se mentioneaza conceptul de egalitate si non-discriminare. Formele de
discriminare pot fi legate de : rasa, etnie, culoare, sex, limba vorbita, religie,
apartenenta politica. Personalul medical trebuie sa inlature orice forma de
discriminare.
4. Justitia aceasta trebuie sa asigure integritatea si siguranta fiintei umane, in
cazul nerespectarii legilor persoana respectiva trebuie sa fie asigurata ca
procesul va fi unul drept. In cazul in care persoana este vinovata are dreptul la
 un tratament uman in timpul detentiei care va conduce la schimbarea
comportamentului persoanei si la reintegrarea lui sociala.
5. Solidaritatea reprezinta intelegerea, empatia pentru persoana in suferinta.
Solidaritatea priveste individul, familia, grupurile, comunitatile. Solidaritatea este
promovata in mod deosebit de O.N.G-uri si Crucea Rosie.

DREPTURILE PACIENTULUI

O.M.S. a adoptat in 1994 prin Rezolutia Biroului Regional pentru Europa drepturile
pacientului. Drepturile pacienbtului sunt date sub forma unei declaratii privind drepturile
pacientilor din Europa .
Drepturile omului se impart in doua categorii :
1.Drepturi stipulate de lege
2.Drepturi respectate de etica profesionala.

Drepturi stipulate in lege : autodeterminare

1.Consimatamantul reprezinta dreptul pacientului de a lua decizii personale cu privire
la propria ingrijire “pacientul are dreptul de a accepta sau refuza o ingrijire”, apare
dupa varsta de 18 – 21 de ani.
- pentru a lua cea mai buna decizie in legatura cu sanatatea sa , asistenta trebuie
sa il informeze , pentru ca decizia sa fie cea mai buna.
- nu au acest drept persoanele bolnave psihic, in stare de inconstienta
- pentru copii consimtamantul este dat de catre parinti / tutori.

2. Dreptul la informare informarea pacientului trebuie realizata inaintea fiecarei

interventii sau ingrijiri. Limbajul utilizat de catre personalul medical trebuie sa fie
accesibil fara a folosi in exces termini de specialitate .
Asistenta medicala nu trebuie sa informeze in locul medicului, ea trebuie sa isi respecte
competentele astfel ea va informa pacientul cu tehnica de administrare a tratamentului
medicamentos , cu recoltarea examenelor de laborator, cu supravegherea functiilor
vitale si vegetative.

3.Dreptul la confidentialitate informatiile primite de la pacient cu privire la boala, cu

starea sa, nu se discuta in afara echipei de ingrijire. Notitele, documentele scrise nu se
lasa la indemana pacientului, ele se pastreaza in camera de garda.
Pacientul va fi asigurat ca datele culese sunt confidentiale, ca ele servesc
personalizarii ingrijirilor.
Pentru articole din revista, statistici nu se mentioneaza numele pacientilor in planurile
de ingrijire ale elevilor.

4.Dreptul la ingrijiri sigure pacientul asteapta de la cei care il ingrijesc competenta,

buna pregatire pentru a-i reda sanatatea. Aceste ingrijiri vor fi acordate prin
cunoasterea si respectarea protocoalelor de ingrijire; elevii, studentii vor fi
supravegheati de catre personalul calificat.
Drepturi pe care le sustine etica

1.Dreptul la demnitate pacientul trebuie tratat cu deminitate indiferent de varsta,

religie, stare sociala, stare de boala, valorile personale ale pacientului vor fi respectate
de intreaga echipa medicala.
2. Dreptul la ingrijire individualizata fiecare persoana este unica, planurile de ingrijire
sunt facute pentru a satisface nevoile fundamentale pe care pacientul nu le poate
satisface autonom, aceasta satisfacere se realizeaza numai prin ingrijiri individualizate.

3.Independenta toate interventiile au scopul de a-i reda pacientului independenta

maxima posibila, atunci cand starea pacientului permite asistenta ii permite
autoingrijirea legata de satisfacerea unei nevoi fundamentale.

4.Dreptul la plangere pentru a obtine modificarea ingrijirilor atunci cand acestea nu

sunt de calitate.
Drepturile pacientului la noi in tara sunt reglementate prin legea “Drepturile pacientului
din 2002”. In aceasta lege sunt cateva cuvinte cheie. Pacientul este persoana
sanatoasa sau bolnava care utilizeaza servicii de sanatate.

Discriminare reprezinta disctinctia care se face intre persoane aflate in situatii

similare pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei entice, originii nationale sau
sociale, a religiei, a optiunilor politice sau antipatiei personale.

Ingrijiri de sanatate sunt serviciile medicale, serviciile comunitare si serviciile conexe

actului medical. Interventia medicala este reprezentata de orice examinare, tratament,
sau alt act medical in scop de diagnostic preventiv, terapeutic, recuperator.

Ingrijiri terminale sunt acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile

atunci cand nu mai este posibila imbunatatirea starii de boala precum si ingrijirile in
apropierea decesului.

Studiu de caz
Dl I.O. in varsta de 30 de ani, fara ocupatie, de etnie rroma se prezinta la cabinetul de
boli interne a ambulatorului de specialitate pentru dureri abdominale, varsaturi. In
vederea examinarii I se cere biletul de trimitere de la medical de familie. Pacientul nu
este incris la niciun medic de familie. Asistenta medicala nu ii elibereaza bon in
vederea examinarii . pacientul pleaca acasa si dupa 4 h starea generala s-a inrautatit .
S-a chemat de catre familie salvarea care il adduce la serviciul de urgenta cu
diagnosticul de apendicita gangrenoasa fiind operat de urgenta.

Cum a actionat asistenta medicala ?

Care sunt drepturile pacientului care i-au fost inculcate ?
 DREPTURILE COPILULUI

La 20 noiembrie 1989 O.N.U. a aprobat Conventia asupra drepturilor copilului. Statul

roman a ratificat aceasta Conventie in 25 septembrie 1990. Dreptruile copilului au la
baza principii generale :
- Copilul se va bucura de ocrotire si i se vor oferi conditii favorabile care sa-I
ingaduie dezvoltarea sa fizica, morala, spirituala si sociala
- Copilul se va bucura de toate drepturile enumerate in declaratie fara exceptie si
fara discriminare
- Copilul va avea la nastere dreptul la un nume si cetatenie
- Copilul se va bucura de avantajele securitatii sociale , are dreptul la o dezvoltare
fizica inca din viata intrauterina, astfel se va bucura si dupa nastere de hrana, servicii
medicale
- Copilul cu dizabilitati fizice, mentale va beneficia de un tratament si o ingrijire
speciala.
- Pentru dezvoltarea armonioasa si deplina a personalitatii copilului are nevoie
de dragoste si intelegere (copilul nu va fi despartit de mama sa)
- Copilul are dreptul de a primi educatie gratuita si obligatoriu cel putin in stadiul
elementar. Educatia va promova cultura generala, dezvoltarea aptitudinilor, a judecatii
- Copilul va fi printre primi care primeste protectie si asistenta sociala si medicala
- Copilul va fi ferit de orice forma de neglijare, cruzime, exploatare, nu va fi
angajat inainte de varsta corespunzatoare
- Copilul va fi ferit de practicile care fac discriminare rasiala, religioasa sau de
orice fel, va fi ferit de intoleranta si neintelegere.

CARTA DREPTURILOR PACIENTELOR GRAVIDE

Intocmita de Asociatia Internationala de Educatie a Nasterii, cuprinde urmatoarele
obiective :
1. Pacienta are dreptul sa fie informata asupra medicamentelor care pot dauna
copiilor;
2. Are dreptul sa fie informata despre orice tratament posibil, despre avantaje,
riscuri si alternative (pentru a lua o hotarare corespunzatoare)
3. Are dreptul sa stie ca nu este niciun medicament care sa fi fost dovedit sigur
pentru copilul nenascut;
4. Are dreptul, sa se prevada o cezariana, sa beneficieze pentru copil de
medicamente preoperatorii in cantitate maxima;
5. Are dreptul ca, inainte de a i se da orice medicament sau de a fi supusa unei
proceduri, atunci cand exista incertitudini, desi au fost facute toate cercetarile
necesare, sa i se dovedeasca siguranta tratamentului;
6. Are dreptul sa i se comunice denumirea tratamentului la care va fi supusa, pentru
a spune daca a avut reactii negative anterior;
7. Are dreptul sa refuze orice medicament sau procedura, fara a fi fortata pentru
autodeterminare;
8. Are dreptul sa stie numele persoanei si calificarea celei ce-i acorda ingrijirea;
 9. Are dreptul sa stie ca orice procedura este efectuata numai in avantajul ei sau al
copilului, in scopuri didactice sau de cercetare;
10. Are dreptul sa fie insotita de cineva la care tine si la care cauta sprijin
emotional;
11. Are dreptul, dupa ce a primit sfaturi avizate, sa aleaga o pozitie pentru travaliu si
nastere care sa fie cel mai putin strasanta pentru ea si copil;
12. Pacienta asistata are dreptul de a avea copilul alaturi pentru ingrijire si alaptare,
conform nevoilor copilului si nu regimului din spital;
13. Pacienta sub observatie are dreptul sa stie cine a asistat-o la nastere, care este
calificarea persoanelor respective;
14. Pacienta sub observatie are dreptul sa stie daca exista aspecte cunoscute sau
posibile ale ingrijirii copilului, care pot crea probleme mai tarziu;
15. Pacienta sub observatie are dreptul sa i se dea fisa personala completa, corecta
si lizibila, precum si insemnarile asistentei;
16. Foaia de observatie sa fie pastrata in spital pana la majoratul copilului sau sa I se
ofere la cerere inainte de a fi distrusa;
17. Are dreptul de acces la insemnarile din spital, atat ale doctorilor, cat si ale
asistentei medicale si poate solicita copia acestora fara serviciile unui avocat.

DREPTURILE PERSOANELOR VARSTNICE

Orice nursa care se consacra nursingului geriatric se impune sa cunoasca si sa
respecte drepturile persoanelor varstnice, ea urmand sa devina si o aparatoare a
acestor drepturi, in afara carora este greu de conceput un nursing de calitate care sa
confere persoanei varstnice o calitate a vietii cat mai inalta.
Drepturile persoanelor varstnice asa cum sunt concepute astazi porninde de la
dezavantajele pe care le creaza imbatranirea, include principii generale ca :
- Nediscriminarea pe criterii de varsta (inaintata);
- Securitate economica;
- Dreptul la respect si la apararea demnitatii;
- Dreptul la expunerea dorintei si alegerea activitatii;
- Dreptul la alegerea locului de viata;
- Dreptul la sanatate si accesul la institutiile acesteia;
- Dreptul la ajutor.

Aceste principii au fost difuzate printr-un document al O.N.U., continut in rezolutia 46 /

1991: “Principiile Natiunilor Unite pentru persoanele in varsta destinate a le permite sa
traiasca mai bine in anii de viata castigati”. Statale membre sunt incurajate sa
incorporeze aceste principii in programele lor nationale.
Natiunile Unite, prin organismele sale specializate, Comisia Drepturilor Omului, O.M.S.,
si alte organisme regionale, au elaborat cadrul etic si legislativ care sa serveasca
guvernelor in a-si elabora programa in domeniul drepturilor batranilor, adaptata
particularitatilor, realitatilor si resurselor fiecarei tari.
Aceasta, a fost necesar fiindca persoanele varstnice dependente devin in mod special
vulnerabile, se constituie intr-un grup cu inalt risc, nu numai in planul sanatatii ci si din
punct de vedere al drepturilor si libertatilor esentiale.

DREPTURILE MURIBUNDULUI

Daca este imposibil sa evitam moartea, este insa posibil sa-i asiguram muribundului o
existanta cat mai confortabila. Muribundul are dreptul sa traiasca pana la sfarasit.
Necesitatea satisfacerii nevoilor persoanelor muribunde au determinat elaborarea unei
carte ale drepturilor persoanelor muribunde.

Drepturile muribundului sunt :

- Dreptul sa fie tratat ca o persoana in viata, pana la sfarsit;
- Dreptul sa-si pastreze speranta (in mantuire, intr-o viata viitoare etc.);
- Dreptul sa fie ingrijit de persoane capabile sa-i intretina speranta;
- Dreptul sa-si exprime sentimentele si emotiile legate de moarte;
- Dreptul sa participe la decizii;
- Sa beneficieze de ingrijiri, chiar daca vindecarea nu mai este posibila;
- Sa nu moara singur;
- Dreptul sa nu sufere;
- Sa primeasca raspunsuri sincere la intrebari;
- Sa nu fie mintit;
- Sa moara in pace si demnitate;
- Dreptul sa-si mentina si sa-si exprime conceptiile si credintele religioase, fara a fi
judecat, indiferent de conceptiile altora;
- Sa fie ingrijit de persoane apte sa ii inteleaga nevoile; sa aiba satisfactia ca l-au
ajutat sa traverseze aceasta ultima etapa a vietii;
- Sanctitatea omului sa fie respectata si dupa moarte.
 JURAMANTUL PE CARE IL
PROPUNE ASISTENTELOR MEDICALE /
NURSELOR, CA SA-L CUNOASCA SI
SA-L ROSTEASCA LA INCEPUTUL
CARIEREI
(FLORANCE NIGHTINGALE )

“Ma angajez solemn in fata lui

Dumnezeu si in prezenta acestei
adunari, sa duc o viata integra si sa-mi
indeplinesc cu credinta indatoririle
profesiei mele. Nu voi lua si nu voi
administra niciun remediu periculos.
Voi face totul pentru cresterea
nivelului profesiunii mele si voi pastra cu
o totala discretie lucrurile private care-
mi vor fi incredintate.
Voi ajuta din toate puterile mele si in
mod cinstit medicul in munca sa si ma
voi dedica bunastarii celor care sunt
lasati in grija mea.”
 JURAMANTUL PROFESIONAL
PENTRU ASISTENTII MEDICALI
(Florence Nightingale )

Ma angajez solemn, inaintea lui

Dumnezeu si in fata celor prezenti, sa duc o
viata integra si sa indeplinesc fidel obligatiile
profesiei mele!
Ma voi abtine de la toate practicile
delictuale si raufacatoare!
Nu voi lua si nu voi administra voluntar,
nici un remediu periculos!
Voi face totul pentru ridicarea nivelului
meu profesional si voi apara cu discretie
totala, lucrurile private ce mi-au fost
incredintate si toate secretele de familie pe
care eventual le pot cunoaste in timpul
practicarii serviciului!
Voi ajuta cat mai bine si loial medicul, in
munca sa si ma voi devota spre binele celor
ce –mi sunt increditati sa-i
ingrijesc!
COMPETENTA II

RASPUNDERE SI RESPONSABILITATE PROFESIONALA

De la inceputurile constituirii profesiei medicale au existat preocupari ca ea sa fie

asezata pe legi, principii, norme.
Asemenea norme intalnim in India antica, Egiptul antic, Grecia antica, Mesopotamia
codul lui Hamurabi. Hipocrate formuleaza cu rigurozitate cerintele profesiei medicale.
Dimensiunea morala a profesiei graviteaza in jurul a doi poli : boala-bolnav si medic.

In secolul XX in primele decenii un profesor spaniol Masci formuleaza un decalog al

personalului medical.
In 1948 la Geneva Asociatia medicala mondiala a adoptat un legamant profesional
pentru medici pe care la inceputul profesiei il depune fiecare absolvent al facultatii de
medicina.
Cel mai vechi juramant pentru asistentul medical este formulat de Forance Nightigale .
Virginia Henderson a elaborat un juramant de credinta al profesiunii de asistent
medical.

In 1953 Consiliul International al Nurselor (I.C.N.) a adoptat un cod de etica pentru

nurse, acesta a fost revizuit in 1965 apoi in 1973. In 1990 acest cod a fost tradus in
limba romana. In 1998 un grup national de etica a elaborat cu ajutorul nurselor
daneze sub coordonarea I.C.N., un cod de etica pentru asistentii medicali, este prima
lucrare de acest gen din Romania . Acest cod cuprinde patru capitole.

Capitolul I
Asistenta medicala si persoana ingrijita
- Acorda ingrijiri intr-un mediu securizant;
- Planifica ingrijiri fiecarei persoane;
- Stabileste relatii de colaborare, respect cu familia , cu apartinatori;
- Respecta drepturile si libertatile persoanei ingrijite.

Capitolul II
Asistentul medical si profesiunea
- In executarea profesiunii asistentul medical are raspunderi legale si morale;
- Aplica cunsotinte si deprinderi insusite in scoala si dupa absolvire ;
- Progreseaza profesional;
- Comportament adecvat fata de pacient.

Capitolul III
Asistentul medical si societatea
- Efectueaza EPS in randul populatiei;
- Colaboreaza cu alti profesionisti;
 - Asistentul medical participa la actiuni de interes social, isi exprima parerile;
- Asistentul medical nu trebuie sa participe la actiuni publicitare comerciale.

Capitolul IV
Asistentul medical si colegii
- Lucreaza in echipa;
- Isi asuma raspunderi si responsabilitati;
- Raspunde pentru propriile greseli sau ale altor persoane (nu trebuie sa le
ascunda)
- Asistentul medical nu va comenta, discuta fata de pacient ingrijirile acordate de
alti profesionisti.

Ordinul Asistentilor medicali generalist si al moaselor din Romania a adoptat in 2005 un

cod de etica si deontologie profesionala care curpinde noua capitole :
1 dispozitii generale;
2 despre integritate, independenta profesionala si responsabilitati;
3 raporturi profesionale cu alti profesionisti din domeniul sanitar si alte institutii;
4 obligatii etice si deontologia;
5 sitautii speciale in exercitarea profesiunii in sistem institutionalizat : psihiatrie,
domeniul consumului de droguri, pacient privat de libertate si SIDA;
6 practicarea profesiunii in sistemul privat;
7 probleme ale ingrijirii minorilor;
8 probleme ale experimentarii pe om;
9 jurisdictia profesionala.

RAPUNDERE SI RESPONSABILITATE IN NURSING

Raspunedrea si responsabilitatea in nursing sunt doua atribute umane si sociale

obligatorii in desfasurarea activitatii de ingrijire.
Raspunderea este obligatia de a indeplinii sarcini si atributii. Responsabilitatea este
obligatia de a face un lucru, de a raspunde pentru ceea ce faci si de a da socoteala
pentru ceea ce ai facut. Este un concept etic important.
Raspunderea profesionala sta la baza ingrijrii bolnavului conform standardelor morale si
profesionale.
Asistenta medicala raspunde fata de pacient, de profesie, de societate.
Raspunderea poate fi :
- Raspundere legala : in fata legilor in cazul in care nu s-au respectat drepturile
pacientului;
- Raspundere morala : nerespectarea normelor morale existente in codul de
etica.
Responsabilitatea, ca si libertatea fac parte din nobletea profesiei. Conform ICN
responsabilitatea asistentei medicale este :
- Promovarea sanatatii;
 - Prevenirea imbolnavirilor;
- Restabilirea sanatatii;
- Alinarea suferintei.

Responsabilitatea este influentata de sistemul de valori. Responsabilitatea profesionala

este obligatia asistentei medicale de a asigura ingrijiri autonome si delegate.
Ingrijirile acordate se bazeaza pe dreptul la viata al persoanei, pe demnitatea
persoanei, in general pe respectarea drepturilor omului. In acordarea ingrijirilor
asistenta medicala respecta confidentialitatea pacientului, respecta standardele de
ingrijire, accepta si deleaga responsabilitati. Evalueaza critic propria sa activitate
precum si activitatea colegilor sai.
In cadrul echipei de ingrijire trebuie sa existe relatii de parteneriat , complementaritate si
solidaritate profesionala.
Responsabilitatea civila : asistenta medicala poate fi chemata in fata instantei de
judecata pentru ceea ce a facut sau nu a facut, pentru neglijenta, culpa medicala.
Responsabilitatea juridical- a.m. poate fi chemata in fata instantei de judecata pentru
ceea ce a facut sau nu , din neglijenta sau culpa, luandu-se masurile in consecinta.

CULPA MEDICALA

Este privarea bolnavului de ingrijiri competente, constiente si atente.

Culpa medicala este de mai multe feluri :
- Culpa in agendo (comisiva) – aplicarea unor actiuni inadecvate (stangacie,
lipsa de pricepere, indemanare, cunostinte insuficiente, imprudenta, nepasare,
folosirea necorespunzatoare a conditiilor de munca);
- Culpa in omitendo - rezulta din pierderea de catre bolnav a unei sanse de
supravietuire sau vindecare cauzata de omosiunea profesionistului manifestata
prin neglijenta, nebagare de seama, indiferenta.
- Culpa in eligendo – dintr-o alegere gresita a procedurilor tehnice sau
intelegerea obligatiilor proprii unor alte persoane si astfel incalcarea principiului
ca atributiile delegate nu se deleaga.
- Culpa in vigilendo – consta in incalcarea unei datorii de confraternitate prin
solicitarea si obligatia la un interconsult, prin solicitarea unui ajutor, a informarii
despre soarta bolnavului ca si in suprevegherea adecvata si corecta a
subalternilor.
- Culpa imediata - cand intre greseala si prejudiciu nu se interpune nici un factor
cu caracter de conditie sau nu mediaza o terta persoana.

Eroarea medicala este actiunea neintentionata , o flasa reprezentare a unei situatii.

Este cauzata de reactivitatea particulara a bolnavului sau particularitatile
intelectuale ale celui care acorda ingrijirile.
Greseala este o fapta, o actiune care consta intr-o abatere constienta. Greseala poate
atrage dupa sine un rau neplacut.
Intre eroare si greseala diferentierea se face in urma unei analize aprofundate a
conditiilor de lucru, tratament, stabilirea diagnosticului.

MALPRAXISUL MEDICAL

Legea 95 / 2006 privind reforma in domeniul sanatatii defineste malpraxisul ca fiind

eroarea profesionala savrarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic,
generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a
personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si
farmaceutice.
Personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care
include si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insificiente in exercitarea
profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau
tratament.
Pacientii care considera ca au suferit un astfel de prejudiciu se pot adresa Comisiilor
de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis, organizate la
nivelul directiilor de sanatate publica din fiecare judet si Bucuresti.
Aceasta comisie poate fi sesizata de : persoane care se considera victima unui
act de malpraxis savarsit in exercitarea unei activitati de preventie, diagnostic si
tratament sau succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis
imputabil unei activitati de preventie, diagnostic si tratament.
Expertii intocmesc in termen de 30 de zile un raport asupra cazului pe care il
inainteaza Comisiei. Comisia adopta o decizie asupra cazului, in maximum trei luni de
la data sesizarii. Comisia stabileste, prin decizie, daca a fost sau nu o situatie de
malpraxis. Decizia se comunica tuturor peroanelor implicate, inclusiv asiguratorului, in
termen de cinci zile calendaristice.
O alta cale la care pacientii pot recurge este judecatoria. Instant competenta sa
solutioneze litigiile prevazute in lege este judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala
a avut loc actul de malpraxis reclamat.
Pacientii platesc taxele de expertiza pe care nu si le recupereaza , iar decizia nu are
putere executorie si poate constitui in cazul in care societatile de asigurari nu recunosc
decizia o proba extrajudiciara in cazul procesului.

DREPTUL MEDICAL

Este reprezentat de particularizarea notiunilor de drept general la profesia medicala.

Dreptul medical realizeaza sistematizarea normelor cuprinse in codurile deontologice
si legile sanitare. Dreptul precizeaza statutul socio-profesional al asistentei medicale
si normele de pierdere a dreptului de a profesa.

Dreptul medical studiaza incidenta legilor asupra actului medical, de asemenea in

dreptul medical sunt reglementate modalitatile de lucru; climatul de lucru al
conducatorilor din unitatile sanitare. Conducatorul unei unitati sanitare trebuie sa
lucreze cu subordonatii sai dupa princpiul OSCAR :
O – obiectivitate
S – specilaizare pentru munca in echipa
C – coordonare
A – autonomie
R – responsabilitate.

Legea care reglementeaza profesia de asistent medical si moasa este legea 307 /
28.06.2004, in aceasta lege este reglementata si activitatea ordinului asistentilor
medicali generalisti si Moaselor din Romania .
Conform acestei legi profesia de asistent medical se realizeaza prin doua forme de
invatamant : superior si postliceal.
Invatamantul superior poate fi de scurta durata 2 – 3 ani colegii; de lunga durata pentru
asistent medical si moasa (diploma este de asistent medical licentiat).
Invatamantul postliceal cu durata de 3 ani (4. 600 de ore), absolventul este
asistent medical generalist cu studii postliceale; titlul de asistent medical obtinut in
Romania este recunoscut in UE.
Organizatia profesionala a asistentului medical neguvernamentala este ordinul care prin
codul de etica si deontologie a stabilit obligatiile si sanctiunile care se pot aplica.
Perfectionarea asistentului medical se realizeaza prin specializari in diferite
domenii si prin crearea de competente comform reglementarii ministerului.
Pierderea dreptului de a practica profesia este reglementata de legea 307 ca
urmare a aplicarii unor sanctiuni.
- Mustrare;
- Avertisment;
- Suspendarea temporara a calitatii de a fi membru al ordinului;
- Retragerea calitatii de a fi membru si autorizatia de libera practica.

AUTORIZATIA DE LIBERA PRACTICA (A.L.P.)

A autoriza inseaman a imputernici pe cineva cu o autoritate sau ai da dreptul de a

face ceva. A.L.P. pentru profesia de asistent medical da dreptul absolventilor de scoala
postliceala de a practica profesia in unitati sanitare de stat sau private.
Pentru obtinerea autorizatiei se depun la Filiala Judeteana a Ordinului Asistentilor
Medicali urmatoarele documente :
- Diploma de absolvire copie legalizata;
- Diploma de bac copie legalizata;
- Cerere tip;
- Cazier judiciar;
- Asigurare de malpraxis;
- Certificate de sanatate fizica si mentala ;
- Adeverinta de incadarare in munca.
A.L.P.-ul este valabil 5 ani si trebuie vizata anual. Autorizatia trebuie sa cuprinda si
numarul politei de asigurare eliberata de o societate de asigurari.
Dupa eliberarea autorizatiei fiecare persoana este inregistrata in registrul unic national
al asistentilor medicali.

FISA POSTULUI

Este un document care se intocmeste la angajarea asistentului medical in care sunt

mentionate atributiile, sarcinile specifice locului de munca, limitele de competenta,
responsabilitatile si atibutiile legate de protectia muncii specifice locului de munca.
Aceasta fisa are la baza legea 307/2004 in care sunt mentionate continutul si
caracteristicile activitatilor prestate de asistenta medicala sau moasa. Fisa este
semnata de catre conducatorul unitatii, conducatorul grupului, si asistentul a carui fisa
este.

DEONTOLOGIA RISCULUI MEDICAL

Din punct de vedere filosofic riscul se situeaza la limita dintre certitudine si

incertitudine. Acceptarea riscurilor in domeniul medical este un act legitim. Riscul
medical este legitim daca salveaza pacientul de la un pericol mai mare printr-un risc mai
mic acceptat sau daca pericolul este real si nu poate fi evitat.

Riscul medical este de asemenea legal, daca, se fundamenteaza etape stiintifice.

Riscul este ilegal in cazul incercarii in propriile forte prin depasirea atributiilor.
Tipuri de risc :
- previzibile : reactiile postvaccinale; manifestari legate de administrarea
citostaticelor (greata, varsaturi, caderea parului)
- imprevizibile : moarte subita a nou-nascutului; paralizia flasca dupa vaccinarea
antipolimielitica.

EDUCATIA MEDICALA CONTINUA

Pregatirea profesionala a asistentului medical cuprinde doua etape :

- pregatirea de baza
- educatia medicala continua.
Ambele procese sunt obligatorii pentru a asigura ingrijiri medicale de calitate pentru ca
populatia sa fie sanatoasa sis a aiba un stil de viata sanatos.

Pregatirea de baza consta in absolvirea unei scolii postliceale sanitare, colegiul sanitar,
facultatea de asistent medical si moasa. Educatia medicala este reprezentata de
totalitatea activitatilor educationale planificate cu scopul de a mentine si dezvolta
aptitudini necesare ingrijirii de calitate pentru educatia populatiei.
Educatia medicala continua este organizata de institutii in care functioneaza aceasta
activitate si sunt recunoscute de Ordinul Asistentilor Medicali.
Cerintele educatiei medicale continue :
- sa aiba continu stiintific sau professional cu impact asupra calitatii serviciilor
furnizate pacientilor
- sa fie orientate spre asigurarea calitatii actului medical , spre cresterea
performantei sau spre actualizarea permanenta a cunostintelor
- sa asigure notiuni de management al serviciilor de sanatate, de management al
calitatii si al riscului professional
- E.M.C. trebuie sa vizeze imbunatatirea reala dintre asistenta medicala, moasa,
pacient si familia acestuia.

Evaluarea participarii la formele de educatie medicala continua :

Asistenta medicala primeste un numar de credite in functie de specificul activitatii.
Creditul reprezinta o unitate de evaluare a elementului educational. Totalitatea
punctajului se realizeaza o data la trei ani, in fiecare an sunt obligatorii 30 de credite. In
cazul in care punctajul nu se poate realiza dintr-un motiv obiectiv se poate realiza in
anul urmator.
Nerealizarea punctajului pe parcursul celor 3 ani duce la suspendarea dreptului de
libera practica.
Este obligatoriu pentru fiecare asistent medical sa urmeze cursuri cu urmatoarele
teme :
- Prevenirea infectiilor noisocomiale
- Resuscitarea cardio-respiratorie.

Forme ale E.M.C.

- Forme de invatamant postuniversitar sunt valabile pentru absolventii facultatii de
asistenti medicali si moase.
- Cursuri de invatamant postuniversitar la distanta; forme de invatamant postbaza
pentru obtinerea unei specializari
- Forme de educatie permanenta pentru toti asistenti medicali
- Pragrame de educatie medicala permanenta
- Ateliere de formare in care se utilizeaza metode complexe de educatie a
adultului
- Stagiile practice.

MANIFESTARI SI ACTIVITATI CU CARACTER STIINTIFIC

1 Congresele se pot organiza la nivel international, national; participarea se face pe

baza de inscriere, se pot organiza de catre Ordinul asistentilor medicali si moaselor si
asociatia de nursing.
Conferinte stiintifice in care se fac expuneri, prelegeri pe diferite teme.
Simpozioane se pot organiza pe diferite teme in care sunt de la 1 pana la 3 vorbitori.
Mesele rotunde reprezinta dezbateri pe diferite teme, lucrarile sunt conduse de un
moderator.
Atelierele de lucru : la aceste ateliere profesionistii au invitati persoane cu experineta
in domeniul respectiv, lucrarile sunt conduse de un moderator.
Sesiuni stiintifice : se dezbat lucrari stiintifice sau problem stiintifice sau profesionale
de interes comun.
Seminarii stiintifice sunt cercuri de studiila care participa grupuri de profesionisti,
conducerea acestor cercuri sunt facute de catre cadre didactice, se pot face si lucrari
practice in cadrul acestor seminarii.
2 Publicatiile
In diferite publicatii de specialitate asistentii medicali pot publica articole de specialitate
pe o tema aleasa sau data. Ca publicatii mai pot fi punctate capitol din manual sau chiar
manualul in intregime sau monografii.

Modalitatea de creditare a formelor de E.M.C. se face de catre Comisia Nationala

Continua care stabileste numarul de credite pentru fiecare forma de manifestare
stiintifica. Participantii primesc un certificate cu numarul de credite obtinute si adeverinta
de participare.
Criteriile generale se stabilesc in functie de forma de manifestare : exemplu pentru
participarea la o masa rotunda se obtin 0.5 credite X cu numarul de ore de educatie.
Ca autor de lucrare se obtin 0.75 credite X 0.5 X numarul de ore.
Se obtin credite si pentru abonamentele la reviste nationale de specialitate : 12 credite
pentru revosta ARSMEDICA.

COMPETENTA III

ACORDAREA INGRIJIRILOR INTR-UN MEDIU TERAPEUTIC SECURIZAT

1 Calitatea ingrijirilor de nursing

Ingrijiri de calitate inseamna o concordanta intre nevoile de ingrijire ale pacientului,
intre asteptarile sale si serviciile de ingrijire de sanatate.

Calitate inseamna satisfacerea pacientului. Pentru a obtine calitate in nursing se

impune preocuparea permanenta a asistentului medical de a acumula, de a mentine
si a perfectiona abilitatile, competentele necesare exercitarii profesiei. De asemeni
calitatea se promoveaza prin remedierea deficientelor si prin recunoasterea
responsabilitatilor nursei.
Calitate = asistenta medicala sa nu delege sarcinile sale persoanelor necalificate ci sa
isi assume responsabilitatea pentru acestea.
Pentru a respecta calitatea ingrijirilor, toate interventiile proprii sau delegate vor urma
protocolul de ingrijire conform standardelor ocupationale.
Munca in echipa determina succesul activitatii de ingrijire, stabilirea realatiilor
interpersonale si de colaborare, comunicare eficienta in cadrul echipei conduce la
servicii de calitate.

2 Pacient informat
Drepturile pacientului mentioneaza dreptul la informative. Informarea pacientului este un
process complex prin care acesta acumuleaza cunostinte legate de pastrarea
sanatatii, isi schimba comportamentele defavorabile, il determina sa aiba o anumita
atitudine fata de stilul sau de viata.
Informarea pacientului se poate realiza verbal folosind un limbaj accesibil venind cu
exemple legate de alimentatie, stil de viata, de miscare, de continuare a tratamentului
medical.
Ghidul pacientului este un document scurt care contine informatii despre boala,
alimentatie, stil de viata, evitarea obiceiurilor daunatoare, dar si masuri prin care se
poate preveni boala. Ghidurile sunt illustrate sugestiv.

3 Consimtamantul informal
Reprezinta o metoda legala si morala de a respecta autonomia si drepturile pacientului.
Daca pacientul este informat el ia o decizie voluntara fara constrangere bazata pe
informatie pentru a accepta sau a refuza o ingrijire, o interventie medicala, la interventii
de nursing, la alte interventii care pot avea ca efecte cum ar fi : vaccinarile, metodele
contraceptive, transplantul de organe si cercetarea in scop medical.
Exceptie de la informare reprezinta pacientul in urgenta, pacientul care nu doreste sa
cunoasca prognoza sau riscurile tratamentului si cazurile grave.
In cazurile de uregnta sau grave se presupune ca s-a obtinut consimtamantul
pacientului daca nu exista un document scris din partea pacientului dat anterior ca
refuza.
Consimtamantul informal se noteaza printr-un formular existent in sectia respectiva,
pentru ca sa-si dea acest consimtamant trebuie sa aiba anumite capacitati :
- Sa detina informatii relevante de la personalul medical cu un limbaj accesibil
- Pacientul trebuie sa dovedesca, sa comunice intelegerea informatiilor sis a
aleaga in cunostinta de cauza
Decizia luata de pacient se va lua mai usor daca el prezinta o experienta
asemanatoare, daca este matur in gandire si responsabil.
Incompetent este dificultatea de a lua decizii din ratiuni intelectuale :
- Copii
- Bolnavii psihici
- Pacientii in stare de inconstienta; pentru toate aceste persoane o alta persoana
ia decizia :sot, sotie, parinte, copil, tutore legal sau un apartinator.

Consimtamantul informal :
- Despre natura procedurii
- Interesul pentru asigurarea starii de sanatate
- Ce se intampla daca nu se face nimic?
 - Beneficii, riscuri
- Alte optiuni de tratament.

Rolul asistentei medicale :

- Verifica daca a inteles pacientul, il sustine pentru a lua decizii autonome
- Furnizeaza orice informative cu respect
- Sa nu faca judecati de valoare
- Sa recunoasca dreptul pacientului de a aplica si alte terapii
- De a asigura confidentialitatea privind sanatatea pacientului, alegerea sa
- Exceptie fac situatiile in care exista riscul de transmitere a bolii altor persoane.

4 Ingrijirea pacientilor in stadii terminale :

In aceste stadii asistenta are un rol bine definit care consta in :

- Satisfacerea nevoilor fundamentale legate de confort, igiena, alimentatie, odihna
- Eliminarea sau atenuarea durerilor folosind mijloace nefarmacologice si
farmacologice (morfina, opiacee)
- Satisfacerea nevoilor spirituale, prezenta umana permanenta, comunicarea cu
pacientul, respect, consideratie, prezenta unui preot.
Stadiul terminal poate fi in spital : personalul medical asigura continuitate ingrijirilor, sau
poate fi la domiciliu, si in acest caz asistenta din comunitate invata familia aceste
ingrijiri.

DECIZIA ETICA

Decizia etica apare atunci cand trebuie adoptata o solutie dintre mai multe posibile.
Adoptarea deciziei cele mai bune este determinate de experienta, intentia, imaginatia si
de valoarea morala a persoanei care ia decizia.

Definitie
In dex dilemma este definite ca rationament care pune doua alternative, dintre care se
alege una.

Definitie
Incurcatura in care se afla o persoana cand este obligata sa aleaga dintre doua
alternative aproximativ egale.
In domeniul nursing-ului dilemma apare atunci cand doua valori intra in conflict
declarand o problema in luarea deciziei.
Dimensiunile valorice in nursing legate de dilema sunt :
- Raspundere profesionala
- Cooperare
- Afectiune si intelegere
- Capacitatea de evaluare si autoevaluare.
In rezolvarea unei dileme in nursing apare in ingrijirea unei fiinte umane si parcurge
cinci etape :
- Definirea, identificarea si analiza problemei
- Formularea alternativelor de decizie
- Alegerea alternativei cea mai buna
- Implementarea deciziei
- Evaluarea rezultatelor.

1 Identificarea si analiza problemei

- Se cerceteaza care sunt elementele care ne arata existent unei dileme
- Se analizeaza care sunt valorile implicate ale asistentei si ale pacientului; este un
conflict intre ele?
- Se identififca ce trebuie facut si ce nu, datele trebuie sa fie relevante, obiective.

2 Formularea alternativelor de decizie

Se formuleaza toate alternativele posibile, asistenta se bazeaza pe experienta sa si a
colegelor, se pun in balanta avantajele si dezavantajele fiecarei solutii, ce se intampla
daca?

3 Alegerea alternativei
Timpul poate fi scurt, situatia poate fi o urgenta, alternative trebuie luata de urgenta
pentru a nu pune in pericol viata persoanei sau timpul nu ne preseaza si alegerea se
face intr-un timp mai indelungat. Valoarea laternativei scade daca nu se face la timp.

4 Implementarea deciziei
Decizia luata va fi pusa in practica, se vor respecta valorile pacientului atunci cand
exista un conflict intre valorile pacientului si ale asistentei.

5 Evaluarea
Problema poate fi rezolvata corect sau incoret, in rezolvarea problemei se cere parerea
mai multor persoane cu pareri si principii diferite.

Studiu de caz
Ioana are 17 ani si este eleva in clasa a – 11- a, este insarcinata in 2 luni, locuieste cu
bunica si doi frati mai mici. Parintii s-au separate in urma cu 5 ani copii ramanand cu
masa.
De trei ani mama a plecat la munca in strainatate si din cand in cand trimite bani
copiilor, in rest bunica are grija de copii din pensia sa de urmas. Ioana nu indrazneste
sa ii spuna buncii in ce situatie este crezand ca bunica nu ar accepta comportamentul
ei.