Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei.

Departamentul pentru invatamantul


primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
"#$EN"$I%" &ED"'O'IC" (ON$ESSOI
"N"#I)" S*O$
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
CU&INS
1 - Sisteme educaionale
2 - Pedagogiile alternative
3 - Alternativa educaionala Montessori
4 - Analiza SWO
! - "i#liogra$ie
+.Sisteme educa,ionale
2
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I

%enomenul educativ &resu&une relatia dintre doi $actori ' elevul si &ro$esorul(
)ducaia tre#uie nu numai s* &regateasc* &e $iecare individ &entru ansam#lul de res&onsa#ilitai &e care
acesta urmeaz* sa +i le asume in cursul vieii sale ca $iina autonoma , dar ea tre#uie , in mod egal , sa
integreze e$orturile $acute simultan sau succesiv , in di$erite conte-te , &rintr-o e-&eriena re.nnoita $ara
.ncetare ( )ducaia tre#uie s* a/ute &e individ s* se cunoasca &e sine +i tre#uie s* evite ca individul s* $ie
su#iectul &asiv al unei sc0im#ari( 1esigur , este evident c* totdeauna au e-istat &olitici ale educaiei ,
de$inite , in general , &rin voina de a $orma un anumit ti& de om ( Acesta era cazul statului s&artan atunci
c2nd urmarea s* $ormeze oameni cura/o+i +i inca&a#ili de a mini 3 al cetaii ateniene , cu idealul
4alo4agat0iei , al statului Ma5a , unde .nvaamantul era conce&ut cu sco&ul de a &regati tineri no#ili
destinai &reoiei , ca o +coala a voinei , in care tre#uiau s* invee s*-+i controleze dorinele , sa .nving*
durerea +i o#oseala , s*-+i $*ureasc* o inima +i un cor& viguroase(Ordinea teocratic* , militara +i
cor&orativ* a evului mediu euro&ean , care &reg*tea &entru sarcinile lor &ro&rii +i com&lementare , &e
viitorul cavaler , &e cleric +i &e #resla+ , +coala /unglei .n societaile 6&oro sau 6toma7nume de tri#uri
a$ricane8 , care asigur* iniierea rituala a tinerilor a$ricani .n valorile tradiionale +i .n transmiterea
regulilor &ractice de via* , au .ntemeiat +i ele un mod de educaie , #azat &e o &olitica im&licita ( 1e $a&t ,
avem de-a $ace cu o &olitic* a educaiei din momentul .n care educaia se ins&ira din o#iectivele con+tiente
+i declarate sau im&licite ale valorilor sociale +i care &romoveaza un consens larg , $ie +i tacit(9n %rana ,
odata cu conce&ia na&oleoniana , mo+tenitoare a unor tradiii ale g2ndirii &edagogice din secolele al
:;<<-lea +i al :;<<<-lea , dar +i a &reocu&*rilor legislatorilor revoluionari , se trece de acum .n $aza de
a&licare de c*tre stat a unei &olitici sistematice +i deli#erate la scar* naionala( =0iar in )uro&a secolului al
:<:-lea , de+i &uternic motivat* de de+te&tarea naionalitailor +i de consideraiile economice legate de
&rogresul industrializarii , noiunea de &olitic* a educaiei , .n sensul de&lin al termenului , nu a&are dec2t
rar(>uvernele au lasat adeseori s* treac* mult tim& &2n* ce noiunea +colarizarii mai e-tinse si
#ine$acerile de care arile lor ar &utea s* se #ucure de &e urma educaiei , s* devina o noiune &olitic* a
educaiei , conce&uta .n $uncie de o#iectivele generale ale dezvoltarii naionale(
( =0iar +i .n zilele noastre , .ntr-un anumit num*r de sisteme educative , care nu sunt totu+i cele
mai &uin e$iciente +i cele mai sla# ata+ate valorii educaiei , nu e-ista .nc* niciun o#iectiv $ormulat
e-&licit sau macar o#iective $oarte generale(Acesta este cazul , de e-em&lu , al arilor anglo-sa-one , unde
tradiia ocu&a un loc mai im&ortant dec2t dre&tul scris +i care , in general , au structuri $ederale +i &ractic*
descentralizarea la nivelul comunitailor locale(otu+i , de c2iva ani , se constat* c* un numar tot mai
mare de state mani$est* tendina de a $ormula o#iective ale educaiei deduse din o#iective generale ce
cores&und o&iunilor naionale &e &lan &olitic , economic , social +i cultural(
( =u c2t o societate o$era mai multe o&iuni cetaenilor s*i cu at2t evolueaza &e un drum al
democraiei(;aloarea democraiei nu este dat* de num*rul &artidelor &olitice , ci de valorile culturale ale
societaii()-ista un ra&ort direct &ro&orional .ntre numarul de o&iuni +i gradul de democraie(1emocraia
.nseamna +i un model social ce o$er* modelul de realizare(
- . &edagogiile alternative
3
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
ermenul de pedagogii alternative este $olosit in multe zone ca $iind sinonim cu pedagogia
reformei(At2t &edagogia o$icial* c2t +i &edagogiile alternative sunt centrate &e ideea de co&il(
( Pedagogiile alternative consider* c* o educaie unic* &une omul .n i&ostaza de a $i .ng0iit de o
lume e-terioar*(9nvaamantul tre#uie s* devin* o &osi#ilitate de diversitate +i s*-i con$ere elevului o a+a zis*
li#ertate(1i$icultaile &edagogiei o$iciale conservatoare sunt de desc0idere , .n sensul c* &erce&e ca atacuri
ideile noi( Pedagogiile alternative sunt &edagogii de autor , care valori$ic* ideile unor autori 7de e-em&lu '
Pedagogia Waldor$ , Pedagogia Montessori , Planul <ena , Planul 1alton etc(8(Ace+ti autori au creat sisteme
noi( At2t in s&aiul rom2nesc , c2t +i .n .ntreaga lume , .n$runtarea dintre tradiional +i alternativ a avut loc
.ntotdeauna(1aca &entru &edagogia tradiionala centrul este .n &ro$esor , .n manual , &entru &edagogiile
alternative acest centru este re&rezentat de co&il(=o&ilul este acce&tat ca $iind autonom , ca&a#il de
autoconducere +i este &us .n situaii concrete de via*(9nvaarea &rin desco&erire , &rin utilizarea unui
contact , ser#area +colara , colurile s&eciale &entru activitai , utilizarea unor te0nici individuale de .nvaare
+i alte asemenea idei consider* co&ilul ca av2nd un s&irit a#sor#ant(1iviziunea activitaii .n mici unitai de
munc* con$irm* $a&tul c* $iecare tre#uie s* urmeze drumul s*u(
Alternativele educaionale au a&*rut la s$2r+itul secolului al :<:-lea +i .nce&utul secolului al
::-lea +i s-au conturat ca o mi+care &edagogica internaionala .n ra&ort de o&ozitie cu &edagogia
tradiionala(
.. "lternativa educa,ionala /(ontessori0
Prima noiune &e care co&iii tre#uie s* o ca&ete &entru a $i discic&linai, .n mod activ, este
aceea de #ine +i de r*u, iar sarcina educatoarei const* .n a .m&iedica &e co&il s* con$unde #inele, mo#ilitatea
+i r*ul cu activitatea, cum se considera &2n* acum( Sco&ul nostru este s* cre*m o disci&lin* a muncii, a
#inelui +i nu a imo#ilit*ii +i &asivit*ii(((co&ilul este constructorul s&iritual al omenirii, iar o#stacolele .n
calea dezvolt*rii sale li#ere sunt &ietrele din zidul .n care a $ost .nc0is su$letul omului( re#uie s* a/ut*m
co&ilul s* acioneze singur, s* voiasc* singur, s* g2ndeasc* singur3 aceast este arta celor ce as&ir* s*
slu/easc* s&iritul(
Maria Montessori ? 1esco&erirea co&ilului
1r( Maria Montessori a accentuat ideea con$orm c*reia $iecare co&il tre#uie v*zut ca un individ cu
&ersonalitate unic* +i &otenial intelectual unic( 9n scrierile sale &une accent &e c2t de im&ortant este &entru
&*rini +i educatori s* admit* nielul de dezvoltare +i rata &rogresului &entru $iecare co&il, .n mod individual,
a+a cum este el( <ndi$erent de naionalitate sau etnie, toi co&iii au acelea+i nevoi de #az*, trec &rin acelea+i
stadii, ea numind aceste stadii perioade senzitive(
1e la na+tere la +ase ani toti micuii no+tri au im&resia unor desco&eriri continue .n lumea care .i
.ncon/oar* +i ei g*sesc .n aceasta o mare #ucurie( )i doresc s* .nvee, sunt asemuii cu ni+te #urei care
a#sor# .n mod constant in$ormaii des&re lumea lor cea nou*(
=o&iii tre#uie o#servai .ndea&roa&e &entru a le &utea o$eri ceea ce au nevoie .n tim&ul $iec*rei
&erioade senzitive, iar accentul tre#uie &us .ntotdeauna &e .nv*are ? &entru co&ii, mai degra#* dec2t &e
&redare ? din &artea adultului( Autoarea metodei s&une c* rolul educatorului este de a o#serva co&ilul +i
4
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
de a &reg*ti mediul, &e #aza o#servaiilor $*cute, de a crea situaii de .nv*are +i nu de a &reda direct, $iind
mai mult un g0id dec2t un lider(
Ast$el, du&* o#servaia co&iilor ea a desco&erit c*'
Motivarea este natural* .n &rocesul de .nv*are3
=o&iii mici sunt ca&a#ili s* se concentreze mai mult dec2t i+i &ot da seama adulii, dac* o
activitate r*s&unde nevoilor lor +i dac* &rocesul &ermite im&licarea $izic*3 co&iii res&ing o
activitate care nu r*s&unde nevoilor lor3
=o&iii sunt ca&a#ili s*-+i dezvolte autodisci&lina dac* au li#ertatea s* aleag*3
)ducatorul nu este sursa tuturor .nv**turilor3
=o&iii &ot inv*a s*-+i rezolve &ro&riile &ro#leme
9n cadrul metodei sale, 1r( Montessori a conce&ut un rol cu totul nou &entru
educator(=o&iii .nva* singuri, $olosind materialele s&eci$ice, tim& .n care rolul educatorului este s*
direcioneze, s* stimuleze +i s* g0ideze activitatea acestora( )ducatorul nu se amestec* niciodat* atunci c2nd
un co&il e concentrat +i nu intervine dec2t dac* a constatat c* acesta are nevoie de a/utor, nu +tie ce s* $ac*,
sau .i deran/eaz* &e ceilali colegi A/utorul &e care un educator Montessori .l o$er* co&ilului este
.ntotdeauna e-trem de limitat ? at2t c2t s* se asigure c* acesta a ie+it din im&as( =o&ilul nu este corectat
atunci c2nd gre+e+te( Se consider* c* .nc* nu a a/uns s* st*&2neasc* su$icient conce&tul res&ectiv iar
materialul va $i str2ns si reluat cu alt &rile/, du&* o lecie individial*, ori du&* o anumit* &erioad* de tim&(
)ducatorul Montessori nu &ede&se+te co&iii niciodat* dar nici nu le o$er* recom&ense(
Singura recom&ens* de care are nevoie un co&il este cea &rovenit* din mulumirea de sine, din $a&tul c* a
realizat un lucru #un +i corect , #az2ndu-se &e &ro&riile lui &uteri(
9n cazul .n care un co&il .i deran/eaz* &e colegii lui sau se com&ort* .ntr-un mod care
a$ecteaz* armonia si ordinea din clas*, acesta va $i luat de c*tre educator si dus .ntr-un loc retras, izolat de
ceilalti co&ii( < se va asigura /ocul $avorit, dar va $i li&sit de li#ertatea de a se de&lasa &rin clas* du&* voina
&ro&rie( )ducatorul va veni din c2nd .n c2nd +i .i va adresa cuvinte #l2nde de sim&atie sau a/utor, .n cazul .n
care are nevoie( Se consider* c* li&sa li#ert*ii de mi+care +i tratarea co&ilului ca &e un #olnav este
su$icient* &entru a-l $ace s* .neleag* c* a gre+it(
=o&iii &ros&er* atunci c2nd li se o$er* li#ertatea .ntr-un mediu &ro&ice nevoilor lor( 1u&* o
&erioad* de intens* concentrare +i lucru cu materiale care le st2rnesc interesul, co&iii dau dovad* de
vitalitate +i mulumire de sine( =oncentr2ndu-se la o activitate li#er aleas*, ne.ntreru&t*, co&iii a/ung la
autodisci&lin* +i &ace interioar*( 1r( Montessori a denumit acest &roces normalizare si este citat ca $iind
cel mai important rezultat al muncii noastre(7Maria Montessori, Mintea a#sor#ant* 1@4@8(
%iloso$ia educaional* a doamnei Maria Montessori .ncura/eaz* dezvoltarea co&ilului .ntr-un
mediu care s* ins&ire siguran*, s&ri/in, diversitate cultural* care s* le dea li#ertatea de a e-&lora, de a
coo&era(
Ainta noatr* ar tre#ui s* $ie cea de a crea un mediu &l*cut care s* duc* la o dezvoltare
armonioas* intelectual*, social*, $izic* +i artistic*( S* cultiv*m co&iilor res&ectul de sine +i s* le dezvolt*m
dorina lor natural* de a .nv*a( P*rinii, co&iii +i &ersonalul didactic vor lucra .m&reun* &entru a atinge
sco&ul &ro&us(
&rincipiile metodei (ontessori'
!
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
9n loc sa .nl*tur*m o#stacolele ce-i stau .n cale, a/ut*m co&ilul s* le de&a+easc*3
Princi&iul de #az* la metoda Montessori este autoeducarea +i a&licarea celor .nv*ate direct,
nemediat3
=o&ilul este &rivit ca un om .n toat* $irea, i se res&ect* &ersonalitatea, deoarece este un idivid unic si
ire&eta#il3
=o&ilul este a/utat s*-+i dezvolte voina, acord2ndu-i-se li#ertate asu&ra 0ot*r2rilor sale, este
.ndrumat s* g2ndeasc* +i s* acioneze inde&endent3
=o&ilului .i este dat &rile/ul de a-+i urma &ro&riul ritm de .nv*are, deoarece co&iii nu-+i doresc doar
sa .nvee, ci s* .nvee ceva anume, .ntr-un anumit moment dat3
9ncura/earea co&iilor de a lua mereu decizii &ro&rii &e care s* le res&ecte(
=ercet*ri +tiini$ice arat* c* '
.nv*area se &roduce .n condiii o&time c2nd &rocesul g2ndirii este .nsoit de mi+care3
se .nva* mai #ine atunci c2nd ne intereseaz* su#iectul de .nv*at3
&esoanele evolueaz* c2nd simt c* &ot e$ectua alegeri +i c2nd simt c* dein controlul3
.nv**m mai #ine c2nd su#iectul de .nv*at se a$l* .n conte-t concret3
co&iii &ot .nv*a $oarte #ine de la +i .m&reun* cu &ersoane ast$el c* du&* v2rsta de +ase ani co&iii
r*s&und $oarte #ine la situaii .n care &ot .nv*a +i cola#ora in acela+i tim&3
co&iii r*s&und &ozitiv la rutin* +i la disci&lin*3
anumite com&ortamente &ozitive la aduli 7semnalate de Montessori8 se &ot o#serva .n rezultatele
ulterioare ale co&ilului(
Putem a/uta co&ilul mic s* dea un sens acestei mulimi de in$ormaii o$erindu-i un mediu .n
care el &oate s* .nvee s* disting*, s* di$erentieze, s* categoriseas* +i s* emit* /udecai( Aceste a&titudini &un
#azele .ntregii .nv**turi viitoare(
1r( Maria Montessori a ela#orat o $iloso$ie a educaiei #azata &e res&ectul &entru co&il +i
nevoile sale(=once&tul de res&ect &entru co&il este esenial .n metoda Montessori(A $ost convins* c* v2rsta
&re+colar* , c2nd co&ilul .+i dezvolta conce&ia de sine , este $undamental* &entru .m&linirea sa viitoare(
Pentru Maria Montessori educaia ec0ivaleaza cu a .nvaa co&ilul s* g2ndeasc* +i s* acioneze inde&endent
.ntr-o manier* res&onsa#il*(1r( Montessori a v*zut educatorul mai degra#* ca un creator al situaiilor de
.nvaare , dec2t o &ersoan* care &red* .n mod direct anumite cuno+tine , mai mult ca un g0id , dec2t ca un
lider( <nstruirea tre#uie s* .ncea&* la o v2rsta $raged* dac* se vrea o 0ran* &entru minte +i o satis$acie
&entru co&ilul care este st*&2nit de dorina de a inv*a ( %iloso$ia Montessori accentueaza im&otana
&rezentarii de materiale educative &otrivite .n tim&ul $iec*rei &erioade(=almul adultului &re$igureaz* adultul
de m2ine(Adultul nu tre#uie s* $ac* niciodata &entru co&il ceea ce acesta &oate s* $ac* singur , &entru c* .i
$ur* co&ilului &osi#ilitatea de a .nv*a , .l $ace de&endent(1in o#i+nuin* , din dragoste , adulii servesc
co&ilul(Acest act este &ericulos deoarece mani$est* o tendin* de su$ocare a unor activit*i utile +i s&ontane
ale co&ilului(

B
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
1. "nali2a S*O$
&UNC$E $"I
A( )ducatia de#uteaza de la varsta &rescolaritatii3
"( =o&iii au li#ertatea de a alege, im&licit de a lua 0otarari3
=( )ducatorul CD este sursa tuturor invataturilor3
1( Pede&sele &resu&un &rivare de li#ertate, de miscare3
)( S&ri/inirea co&ilului in de&asirea o#stacolelor, nu inlaturarea acestora3
%( =ultivarea la co&ii a res&ectului de sine si a dorintei de a invata3
>( Eandamentul invatarii direct &ro&ortional cu interesul suscitat de tema studiata3
F( Amena/area s&atiului de invatare in asa $el incat co&ilul sa invete sa distinga, sa di$erentieze, sa
categoriseasca si c0iar sa emita /udecati3
<( )ducatie #azata &e res&ectul $ata de co&il si de nevoile sale3
G( )ducatorul tre#uie sa $ie un creator al situatiilor de invatare3
H( Ees&ectarea &ersonalitatii si individualitatii $iecarui co&il3
I( <ncura/area co&ilului de a lua decizii &ro&rii &e care sa le res&ecte(
&UNC$E S#"BE
<( =o&iii invata singuri 3
<<( A/utorul $oarte limitat al educatorului in activitatea de invatare3
<<<( =o&iii nu sunt niciodata &ede&siti3
<;( =o&ilul este &rivit si tratat ca un om in toata $irea 7ca un adult83
;( =o&ilul este lasat sa-si urmeze &r&riul ritm de invatare3
;<( =o&iii isi cultiva autodisci&lina3
;<<( =o&iii &ot invata sa-si rezolve &ro&riile &ro#leme3
;<<<( =o&iilor CD li se o$era recom&ense, singura recom&ensa $iind multumirea de sine3
<:( Eolul &re&onderent de o#servator al educatorului, mai ales in &erioadele senzitive
:( =o&ilul Cu este corectat cand greseste - materialul va $i reluat cu alt &rile/(
J
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
O&O$UNI$"$I
A K a <nce&erea $ormarii tim&urii a co&iilor3
" K # 1ezvoltarea increderii in sine, a &articularitatilor si res&onsa#ilizarea lor3
= Kc <ncura/area studiului individual si al cercetarii &ersonale3
1 Kd Privarea de miscare &oate $i o &edea&sa e$icienta, mai ales &entru co&iii $oarte dinamici din ziua de
azi3
)Ke )$ortul &ersonal in de&asirea o#stacolelor mareste valoarea actului de invatare si c0iar res&ectul de
sine3
%K$ Ees&ectul de sine este o com&onenta &rimordiala a unei &ersonalitati valoroase in viitor iar dorinta
&ro&rie de invatare, motorul $ormarii co&iilor3
>Kg =u cat tema studiata este mai ca&tivanta, mai interesanta, &rocesul invatarii este mai $acil, mai &lacut3
FK0 Dn s&atiu de lucru &lacut si multi$unctional este o conditie si o cerinta esentiala in &rocesul de
invatamant3
<Ki Ees&ectul este c0eia relatiilor civilizate interumane3
GK/ <nvatarea creativa, &rovocatoare, &rin desco&erire si e-&erimentare $ace din co&il un mic desco&eritor
al adevarurilor lumii, il motiveaza s&re invatare3
HK4 Ees&ectarea &ersonalitatii si individualitatii $iecarui co&il este cerinta &rimordiala a oricarei &edagogii
a lumii3
IKl Ees&onsa#ilizarea si valorizarea &ersoanei &rin &uterea de decizie, dar si &rin res&ectarea &ro&riilor
0otarari(
"(ENIN$"I
<K 1 <nvatare 0aotica, incom&leta, nestiinti$ica3
<<K2 <nvatare li&sita de coerenta, ordine, continuitate, $ara acumulari calitative3
<<<K3 Ceamendarea com&ortamentelor ne&otrivite le &oate incura/a sau am&li$ica3
<;K4 Ii&sa de maturitate &oate atrage com&ortamente si acumulari necores&unzatoare3
;K! Pro&riul ritm &oate $i &rea lent sau &rea ra&id, inadecvat co&ilului, dar acesta nu are cum sa
constientizeze cat de &otrivit ii este acesta3
;<KB Ii&sa de restrictii CD disci&lineaza, ci , din contra incura/eaza e-cesele si dezordinea3
;<<KJ Eezolvarea gresita sau nesesizarea greselilor datorate li&sei de maturitate si e-&erienta3
;<<<KL Multumirea de sine este insu$icienta si de multe ori nesesizata de co&ii3
<: K@ )ducatorului nu ii este su$icient sa o#serve3 el tre#uie sa ia masurile con$orme cu o#servatiile $acute3
:K1M <nsusirea cu greseli a notiunilor, nesesizarea greselilor(
L
Universitatea Bucuresti. Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei. Departamentul pentru invatamantul
primar si prescolar. Crevedia
Student IONESCU (CUEU! COIN" "nul I
3. CONC#U)II
Privind s&re o lume ideala, $ara inter$erente, sinco&e, in$luente negative si esecuri ma/ore,
Alternativa Pedagogica Montessori &oate $i o solutie o&tima( 1ar ea &acatuieste in &rimul dand
co&ilului statutul de 6om in toata $irea( Aceasta &remisa rastoarna si contrazice toate adevarurile
unanim recunoscute ale &si0ologiei si &edagogiei , do#andite in e-&erienta sutelor de ani si din
&ractica valoroasa a numerosi &edagogi si &si0ologi de valoare(
Ii#ertatera acordata co&ilului , &uterea de decizie ce i se lasa cat si li&sa restrictiilor sunt
minusuri ma/ore ale acestei alternative(
%oarte &otrivite sunt &rinci&iile sale la varsta &rescolaritatii, in gradinita( Programul li&sit de
rigoare, elastic, larg, avand in centrul sau deciziile co&ilului, tematica &re&onderent intuitiv-concreta,
s&atiul de lucru a&licat, toate acestea sunt #inevenite in s&atiul organizat &rescolar(
<n s&atiul scolar , insa, li#erul ar#itru introdus de &re$erintele si dorintele co&ilului, cat si
neinterventia $erma si &ro$esionala a invatatorului, nu numai ca nu sunt de acce&tat, dar &ot trans$orma
&rocesul de invatamant, alt$el $oarte coerent si #ine structurat, intr-o activitate de recreere, de &lacere,
dar doar atat( <n &lus, necorectarea greselilor &oate duce la acumulari eronate si la senzatia 7c0iar
convingerea8 ca micul scolar nu greseste niciodata(
Autoeducatia este un deziderat greu de atins &entru adulti, &ersoane $ormate, educate si
instruite( =o&ilul &oate, cel mult, sa-si e-&rime o&inii, dorinte, sa-si dezvolte a&titudini si sa se
canalizeze &e &reocu&ari &lacute lui(
Mediul &ozitiv, cald, a$ectuos, care incura/eaza &redis&ozitiile native ale co&iilor si le
&ermite acesatora sa si le e-rime e-&licit, incura/area si stimularea interesului $ata de temele &ro&use,
activitatile dinamice, a#unde de concret, recomanda, in o&inia mea, aceasta alternativa educationala
&entru &erioada &rescolara, $iind $oarte &otrivita ei(
BIB#IO'"FIE
1( 1Fainaut 7coordonator8 , 6Pedagogia secolului :: , 6Programe de .nvaam2nt +i educaie
&ermanent* , )(1(P( , "ucure+ti , 1@L1(
2( Montessori , Maria , 61esco&erirea co&ilului , )(1(P( , "ucure+ti , 1@JJ
3( Stanciu, >0e, 6Scoala si doctrinele &edagogiei sec ::, "ucuresti, 1@@!
@