Tema: Particularități de limbaj în diverse stiluri funcționale ale limbii

Evocare:
Definiție: Stil - modul specific de exprimare într-un anumit domeniu al activității
omenești, pentru anumite scopuri ale comunicării.

 Care sunt stilurile funcționale ale limbii?

 oficial-administrativ;
 științific;
 publicistic;
 beletristic/artistic;
 oral/colocvial/al vorbirii cotidiene
Realizarea sensului:
1. Stilul oficial-administrativ – stilul actelor oficiale, al scrisorilor, al
documentelor și regulamentelor, al tratatelor și convențiilor (ordine, decizii,
contracte, certificate, cerere, procură, proces-verbal, notă informativă etc.).
Trăsături ale stilului oficial-administrativ:

 structurarea pe articole, paragrafe, puncte și subpuncte

 limbaj denotativ
 absența oricărei nuanțe afective
 caracter obiectiv, impersonal
 prezintă claritate, precizie, accesibilitate
 formule stereotipe (clișee lingvistice)
 absența termenilor familiari, cuvinte populare, argou, regionalisme
 respectă normele limbii literare

2. Stilul științific – articole științifice, lucrări de specialitate (scrise de cercetători),

texte din manuale școlare, teze, articole de popularizare. Textele științifice
urmăresc să exploreze, să explice, să argumenteze cunoștințe.
Trăsături ale stilului științific:
 funcție referențială (se adresează unui anumit auditoriu);
 transmite informații științifice, tehnice, bazate pe raționamente logice, deducție,
argumente;
 utilizează neologisme;
 operează cu termeni științifici;
 are caracter nonficțional - corespunde realității;
 Emițătorul (specializat - chimist, psiholog, medic);
 Receptorul (specializat/nespecializat);
 cuvinte utilizate cu sens propriu;
 monosemie;
 exprimare clară, corectă;
 la nivel emoțional nu acționează, cuprinzând informație neutră;
 fiecare domeniu științific aplică un vocabular propriu.
 3. Stilul publicistic – propriu textelor din ziare, reviste (articole, reportaj, interviu
etc.) destinate publicului larg; stilul mijloacelor de informare în masă (presa
scrisă, televiziunea, radioul, internetul etc.)
Trăsături ale stilului publicistic:

 are funcţie de mediatizare a evenimentelor;

 conţine informaţii economice, politice, sociale;
 influenţează opinia publică (discurs persuasiv);
 exprimă atitudini;
 orientat spre maximă accesibilitate şi actualitate.
 utilizarea limbii literare, dar si a unor formulări tipice limbajului cotidian;
 receptivitatea la termenii ce denumesc noțiuni noi ( neologisme ), preocuparea
pentru inovația lingvistică (creații lexicale proprii), utilizarea unor procedee
menite a stârni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un
singur cuvânt, construcții retorice (repetiții, interogații, enumerații, exclamații...
 utilizarea unor mijloace pentru atragerea publicului (grafice, imagini etc.)

4. Stilul artistic/beletristic – stilul operelor literare (epice, lirice, dramatice), eseuri,

jurnale, memorii, amintiri; este stilul propriu scriitorilor (poeți, prozatori, dramaturgi).

Trăsături specifice stilului artistic:

- libertatea în raport cu norma;
- sensuri denotative;
- polisemie;
- sens figurat;
- bogăție lexicală: regionalisme, arhaisme, istorisme, neologisme;
- unicitatea expresiei;
- inovație;
- funcție poetică (interesant, plăcut, frumos, amuzant);
- caracter individualizat al stilului;
- complexitate (diversitatea operei, gen, scriitor);
- extindere semantică;
- relieful enunțului/cuvântului se poate întări chiar și prin abatere de la uz/normă
(pleonasm/tautologie).
N.B. Este cel mai liber, cel mai bogat, cel mai complex stil dintre toate, cu cele mai
puține reguli și restricții.

Reflecție

 Citiți textele. Determinați stilul. Argumentați (în baza trăsăturilor)

  Copacul

În grădina casei mele e copacul,

Care cântă şi pe frunze şi pe vânt,
Care ştie tot ce-mi place şi ce simt,
Care ştie cântecul ce-n vreme-l cânt.

În grădina casei mele e copacul,

Care-mi spune să fiu mândru cum e el,
Care-mi spune să-mi ţin fruntea dreaptă tot mereu,
Fie ploaie, fie soare, fie nori, tot ca el!

Copacul demn se-nalţă în grădina mea,

Încărcat de roade şi de noapte grea,
Au încercat duşmani să-l culce la pământ
Şi să-l ştie-ngenuncheat.
Copacul demn se-nalţă în grădina mea,
Ameţit de soare, de lumina grea,
Acest copac e trup din trupul ţării sfânt
Şi-o fi veşnic pe pământ.

 COPÁC, copaci, s. m. Plantă vivace cu trunchiul lemnos și înalt, ale cărei crengi
se ramifică la o distanță oarecare de sol, formând o coroană; arbore.

 Un copac a căzut peste o maşină pe strada Columna din

Chişinău
Primarul Chişinăului, Ion Ceban, spune că serviciile municipale iau toate măsurile pentru a preveni
căderea arborilor bătrâni sau uscaţi.
Ceban a transmis acest mesaj pe facebook, după ce ieri, pe strada Columna, un copac s-a
prăbuşit chiar pe capota unei maşini. Primarul a postat şi imagini cu arborele căzut,
transmite Știri.md cu referire la TvrMoldova.md.

Nimeni nu a suferit, dar primarul a atenţionat că arborii putrezi prezintă un pericol sporit mai
ales iarna, când ninge, plouă şi suflă vânt puternic.

Ion Ceban a scris că serviciile primăriei verifică permanent vârsta şi gradul de putrefacţie al
tuturor copacilor de pe străzile Chişinăului, care riscă să se prăbuşească.

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Legislaţia silvică
(1) Legislaţia silvică are ca scop reglementarea gestionării durabile a fondului
forestier prin folosirea raţională, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor, menţinerea,
conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice forestiere, asigurarea cu resurse
forestiere a necesităţilor actuale şi de viitor ale societăţii în baza multifuncţionalităţii
acestora.
(2) Relaţiile ce apar în cadrul folosirii fondului forestier, denumite în continuare
relaţii silvice, sînt reglementate de Constituţie de prezentul cod şi alte acte normative
adoptate în conformitate cu acesta.
(3) Relaţiile apărute în cadrul folosirii fondului forestier, ce ţin de folosirea şi
protecţia terenurilor, apelor, subsolului, precum şi cele referitoare la folosirea, protecţia şi
regenerarea regnului vegetal şi regnului animal, în măsura în care nu sînt reglementate de
prezentul cod, sînt reglementate de legislaţia în vigoare.
Articolul 2. Fondul forestier
(1) Pădurile, terenurile destinate împăduririi, terenurile afectate gospodăriei
silvice, precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice sau în
Cadastrul funciar ca păduri şi/sau plantaţii forestiere, constituie fondul forestier.
(2) Fondul forestier cuprinde toate pădurile, indiferent de tipul de proprietate şi
forma de gospodărire.
Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:
administrarea de stat a fondului forestier şi cinegetic – activitate de elaborare şi
implementare a politicii statului prin planificarea, organizarea, realizarea şi efectuarea
controlului de stat în domeniul forestier şi cinegetic în scopul asigurării şi promovării
intereselor şi priorităţilor naţionale...

Temă pentru acasă:

 Exemplificare – text în diverse stiluri funcționale / comentarea trăsăturilor