Gîndirea

Intelectul este un sistem de relaţii, activităţi şi procese psihice superioare (inteligenţa, gîndirea,
memoria, imaginaţia, limbajul)
-se formează numai în mediul sociocultural
-uzează de proprietăţi specifice psihicului uman
-se bazează pe experienţa senzorială dar o depăşeşte
-este propriu doar omului

Stadiile dezvoltării intelectuale: (Jean Piaget):

A. stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)

-se trece de la reflexele necondiţionate ale copilului la organizarea unor acţiuni senzoriomotorii
coerente
-intre 1-5 luni se formează reacţiile circulare primare
-după 5 luni se formează reacţii circular secundare
-apar scheme de acţiune
-spre 2 ani – trecerea spre etapele inteligenţei sistematice

B. stadiul preoperaţional (2-7ani)

-intensă dezvoltare
-se consolidează limba şi limbajul
-obiectele sunt schematizate reprezentativ în desen
-se formează operaţiile de scriere şi clasificare
-nu posedă semnificaţia noţiunii
-în finalul stadiului apare conceptul de număr
C.stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani)
-se ajunge la conceptualizări şi coordonări de concepte
-este surprinsă invariaţia
-la finalul stadiului se produce o reorganizare a structurilor operatorii şi o ierarhizare a lor,
constituindu-se mecanismele de coordonare logică şi matematică

C. stadiul operaţiilor formale (12-.17ani)

-apare ca posibil raţionamentul ipotetico-deductiv, se trece de la operare asupra realului la
operare asupra posibilului
-se consolidează reversibilitatea prin inversiune , apare reversibilitatea prin reciprocitate
-inteligenţa devine reflexibilă, se repliază asupra sa însăşi

Gândirea ca proces psihic cemntral

Gândirea este proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin
intermediul abstractizării şi generalizării, extrage şi prelucrează informaţii despre relaţiile
categoriale şi determinative,în forma conceptelor, judecăţilor şi raţionamentelor
Gândirea=proces psihic central
Ea reflectă realul

Modalităţi de operare a gândirii:

Analiza – descompunerea mintală a întregului în părţi
Sinteza-reunirea mintală a părţilor într-un întreg
Comparaţia-stabilirea asemănărilor şi deosebirilor dintre două sau mai multe obiecte,
fenomene,etc duppă un anumit criteriu
Abstractizarea-selectarea şi reţinerea unor însuşirisau relaţii esenţiale şi comune unor clase de
obiecte, ce vor fi implicate în noţiuni şi concepte şi neglijarea altor variabile neesenţiale.
Generalizarea-extinderea mintală a însuşirilor asupra întregii clase de obiecte
Concretizarea- opusul abstractizării-trecerea de la abstract la concret
Particularizarea-trecerea de la general la particular(opusul generalizării)