Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 17
ETICA. ETICA PROFESIONALĂ7
CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ PROFESIONALĂ7
CAPITOLUL 2.............................................................................................................. 12
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE ETICII ŞI...........................................................12
CONDUITEI PROFESIONALE A EXPERŢILOR CONTABILI........................................12
CAPITOLUL 3.............................................................................................................. 19
ANALIZA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE ETICII ŞI.......................................19
CONDUITEI PROFESIONALE A EXPERŢILOR CONTABILI........................................19
3.1. Analiza integrităţii şi obiectivităţii..........................................................................19
3.2. Analiza competenţei profesionale.............................................................................. 22
3.3. Analiza confidenţialităţii informaţiilor obţinute de profesioniştii contabili.....................25
3.4. Abordarea conceptuală a independenţei ca principiu fundamental al eticii şi conduitei
profesionale a experţilor contabili..................................................................................... 28
3.5. Analiza normelor tehnice şi profesionale....................................................................32
CAPITOLUL 4.............................................................................................................. 39
APLICAREA PRINCIPIULUI INDEPENDENŢEI...........................................................39
LA SITUAŢIILE SPECIFICE.......................................................................................... 39
EXEMPLUL 1 INTERESE FINANCIARE........................................................................................ 39
EXEMPLUL 2 ÎMPRUMUTURI ŞI GARANŢII....................................................................................40
Exemplul 3 Relaţii familiale şi personale.........................................................................41
Exemplul 4 Onorarii şi tarife........................................................................................... 42
Onorarii – mărime.......................................................................................................... 42
Când totalitatea onorariilor generate de un client reprezintă o mare proporţie din onorariile
totale ale cabinetului/societăţii de expertiză contabilă, dependenţa de acel client sau grup,
preocuparea în ceea ce priveşte posibilitatea de a pierde clientul, poate genera o ameninţare de
auto-interes. Importanţa ameninţării poate depinde de factori precum...................................42
Exemplul 7 Colaborarea îndelungată dintre personalul de conducere cu clienţii...................44
Utilizarea aceluiaşi personal de conducere al echipei de expertiză într-un angajament de
einxdpeprteinzdăecnoţneitacbaiulăzapteă pdaerfcaumrsiulilaurinsemi
.luImngpiopretarinoţadaemdentinmţăpripi ola taedcrreesa oinadmepeennindţeanrţ e ilav adresa
depinde de factori ca, de exemplu..................................................................................... 44
Concluzii....................................................................................................................... 45
Bibliografie................................................................................................................... 48
INTRODUCERE
❖ Integritatea;
❖ Obiectivitatea;
❖ Independenţa;
❖ Competenţa profesională şi bunăvoinţa;
❖ Confidenţialitatea;
❖ Comportamentul profesional;
❖ Normele tehnice şi profesionale.
5
competenţă şi conştiinţă, independenţă de spirit şi dezinteres material,
moralitate, probitate şi demnitate.
Datorită faptului ca practic este imposibil de a stabili cerinţe etice pentru
toate situaţiile cu care se pot întîlni profesioaniştii contabili în activitatea lor, codul
reprezintă un ansamblu de principii şi obiective a acăror respectare conduce la
realizarea dezideratului de etică şi calitate a activităţilor.
onoarei R, iensdpeepcetnardeeanaţecieşsitoprrensotrigmiueleusitCe
ocurpautlâuti,mdaairişmi paofriteacnătrăuci umceâmt bearuaîsnigpuarrătea.părarea
6
CAPITOLUL 1
ETICA. ETICA PROFESIONALĂ.
CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ PROFESIONALĂ
7
➢ este o decizie luată în contextul identificării cu claritate, într-o situaţie
particulară, a persoanelor interesate, a obligaţiilor fiecărei parţi
implicate, precum şi a problemelor specifice;
➢ este o decizie echilibrată, în sensul că permite identificarea şi
ierarhizarea principiilor etice relevante într-o situaţie particulară;
➢ este o decizie pertinentă, adică se bazează pe determinarea şi estimarea
tuturor operaţiunilor relevante de decizie şi acţiune;
eosbtiecotivde cpiazriţeiaplera, gcmlaareti,cpăo, sîinbisl ednesualticnăs,
pîner moitde oabciheicztiţvioşniaresapopnesbabazilă, tdoet timpul până la
formularea concluziilor.
Cele mai multe organizaţii profesionale dispun de un cod etic elaborat şi rafinat
pe parcursul timpului.
Un cod de conduită etică profesională este destinat în principal încurajării unui
comportament profesional ideal, dar trebuie elaborat astfel încât să fie realist şi
appolaitceabainl.tiTcioptauştio,anteicai
cuenlecosidtudaeţiietîincăcparoe fesitoe nnaelăcensuareăstexerxchitaurestaivu, nîuni srea
nţsiounl acmă enut profesional cu privire la adoptarea unui comportament etic; codul
etic poate cel mult să furnizeze principii care să poată fi utilizate în aprecierea fiecarei
situaţii în parte.
Cu toate că prevederile codului etic specific unei anumite profesii diferă
de prevederile unui cod etic aprţinând unei alte profesii, ele au în comun cel
puţin un aspect: cerinţa ca membrii respectivei profesii să aibă o atitudine morală şi
profesională cu mult superioară celei care le este impusă prin lege.
De cele mai multe ori, codul de etică profesională este cel care indică
existenţa unui corp de profesionişti, deoarece doar acesta are interesul de a impune
anumite standarde de comportament pentru a putea elimina persoanele sau
8
comportamentele care îi afectează negativ imaginea. Pentru a face distincţie între
profesiile consacrate şi nonprofesii, Greenwood releva existenţa a cinci atribute care
caracterizează o profesie:
➢
Existenţa unei teorii coerente. Existenţa unei astfel de teorii într-o
profesie, serveşte la susţinerea şi soluţionarea raţională a celor mai
9
complexe probleme care pot intervini în practică. De aceea practicarea
unei profesii nu necesită doar experienţa practică, ci şi pregatire teoretică.
➢
Autoritatea. O profesie caracterizată prin existenţa unui organism
profesional care are autoritatea de a impune normele de conduită etică
şi profesională membrilor comunităţii profesionale respective.
Totodată, membrii profesiei sunt singurii care au unanim recunoscuta
competenţă în domeniul respectiv.
➢
Sancţiunile comunităţii. Orice deviere majoră de la
comportamentul profesional acceptat de membrii profesiei
respective este sancţionată rapid şi eficient de organismul profesional.
➢
Codul etic profesional. Existenţa unui cod etic profesional obligă pe
toţi membrii profesiei respective să adere la acesta.
➢
Existenţa unei culturi. Orice profesie operează prin intermediul
unei reţele foarte bine definite de companii profesionale, universităţi şi
centre de cercetare, organizaţii profesionale, toate acestea având
interese şi scopuri comune. Interacţiunea dintre aceste grupuri, prin
rolurile pe care le îndeplinesc în societate generează o configuraţie
unică pentru profesia
respectivă, numită cultura profesională.
Greenwood subliniază totuşi că diferenţa reală dintre o profesie şi
nonprofesie este mai curând cantitativă decât calitativă, deoarece aceste cinci atribute
pot aparţine, dar într-o măsură mai mică, unui domeniu care încă nu s-au definit ca o
profesie de sine stătătoare. Diferenţa constă mai curând în faptul că profesiile bine
definite şi organizate posedă aceste caracteristici în cea mai mare măsură.
De asemenea, Greenwood este de părere că toate cele cinci caracateristici se
regăsesc într-o mare masură în profesia contabilă, astfel încât ea poate fi definită ca
o profesie de sine stătătoare:
➢ are un fond de cunostinţe teoretice şi practice complexe şi bine definite;
➢ există organisme profesionale care îşi exercită autoritatea în
privinţa asigurării serviciilor către public;
➢ aplică sancţiuni membrilor care nu se conformează cerinţelor profesiei;
➢ creează un cadru propriu de reglementare prin intermediul emiterii de
norme profesionale şi a codului de etică profesională de către
organismul profesional;
➢ are o imagine puternică în cadrul societăţii prin intermediul culturii sale
profesionale.
1
❖ nivelul macro: ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere în
context naţional şi internaţional, context care este rezultat, de cele mai
multe ori, al mediului politic, cultural şi religios.
❖ nivelul instituţional: ghidul etic la acest nivel face referire la etica specifică unei
organizaţii. În multe lucrări de specialitate, aceste aspecte etice se referă la
responsabilităţile sociale. Ghidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate
de către fondatorii organizaţiilor respective, sau pot fi de dată relativ recentă,
cum ar fi crezurile etice ale managementului în relaţiile cu partenerii de afaceri.
Acest
nivel este direct influenţat de stilul managerial adoptat, precum şi de modul de
raportare al managementului la normele morale.
În general, organizaţiile din România sunt la un stadiu incipient în ceea ce
priveşte redactarea şi aplicarea unor ghiduri etice, fiind puţine cele care au aşa
ceva, cu excepţia poate a transnaţionalelor sau a firmelor cu capital privat
străin. Există eventual în contractele de administrare sau în contractele
individuale de muncă ale managerilor şi angajaţilor, clauze legate de
confidenţialitate, fidelitate faţă de firmă şi de neconcurenţă.
➢ Părinţii – au o influenţă foarte mare, iar dupa unii autori, reprezintă cea
mai mare influenţă asupra eticii personale;
➢ Familia – familia extinsă, care este comună de multe ori în ţările Europei de
Est (inclusiv mătuşi, unchi, bunici şi alţii), poate avea un impact considerabil
asupra eticii personale; familia „nucleu”, specifică ţărilor Europei de Vest,
poate fi la fel de importantă, dar cu un cadru mai restrâns.
➢ Grupul social – etica „clasei sociale” (fie că este vorba de cea actuală sau
cea la care se aspiră);
➢ Religia – etica bazată pe religie are o mai mare influenţă în anumite culturi,
cum este cazul societăţilor islamice care au anumite solicitări sau crezuri
impuse, care se răsfrâng şi asupra eticii în afaceri. Totuşi, chiar şi pe timpul
culturilor seculare, indivizii au fost influenţaţi de religie în comportamentul lor.
➢ Cultura – aceasta este, de asemenea, un factor important de modelare a
comportamentului şi eticii individuale;
➢ Mediul profesional – când un individ devine parte a unui organism
1
profesional, atunci devine subiect al eticii impuse de acel organism.
1
Un punct de pornire pentru problemele ridicate de etica în afaceri este
examinarea ariilor acoperite de Codurile Etice publicate de diferite organizaţii.
Aceste coduri scot in evidenţă:
Panruomduitsoerlestasni dparrodde uîncţciae:eaescte
pcruinvoeşstceutprfoacpetsuul l cdăe sporcoideutactţeiea
şaiştperaopdtuăserelespoebcţtianruetae (acest lucru este valabil si pentru
serviciile prestate). Nerespectarea acestor standarde poate conduce la apariţia
unor critici severe la adresa producătorilor sau prestatorilor.
1
CAPITOLUL 2
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE ETICII ŞI
CONDUITEI PROFESIONALE A EXPERŢILOR CONTABILI
Nici un contabil nu se poate autodefini ca fiind un profesionist atâta timp cât nu
acceptă faptul că are anumite responsabilităţi faţă de utilizatorii rezultatelor
activităţii lor. Ei nu prestează un serviciu în folosul umanităţii în ansamblul său, ci
persoanelor care i-au angajat în acest scop. În cele mai multe cazuri, utilizatorii nu
au competenţa necesară pentru a putea aprecia ei însuşi calitatea serviciilor oferite
de un contabil profesionist. În acest caz utilizatorii nu au altă alternativă decât să
accepte faptul că aceştia acţionează de o manieră competentă şi cu integritate
profesională, până la proba
contrarie. Garanţia integrităţii şi competenţelor profesionale este asigurată de aderarea
acestora la un cod etic al profesiei din care fac parte, precum şi de aplicarea
prevederilor acestui cod.
1
Acest Cod se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare şi
angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora patronate
de CECCAR. Profesioniştii contabili sunt definiţi ca fiind “acele persoane care
lucrează în cabinete/societăţi (al unui singur liber profesionist contabil, al unor parteneri
sau forme asociative ale acestora) sau în industrie, comerţ, sectorul public ori în
învăţământ şi care sunt membre al unui organism profesional afiliat – membru – al
IFAC (cum este de pilda CECCAR).”
În vederea îndeplinirii obiectivelor profesiunii contabile, profesioniştii contabili
din România trebuie să respecte un număr de condiţii preliminare sau principii
fundamentale.
Codul de etică profesională al IFAC statuează că obiectivele profesiei contabile
vizează respectarea unor standarde ridicate de profesionalism în vederea atingerii unor
performanţe ridicate, totul subsumat îndeplinirii cerinţelor impuse de
utilizatorii informaţiei auditate. Existenţa acestor obiective implică îndeplinirea a
patru condiţii legate de:
➢ credibilitate: există o cerere la nivelul întregii societăţi asupra obţinerii unor
informaţii şi sisteme informaţionale credibile;
Tot în aceeaşi direcţie se cuvine a reliefa prevederea din legea Corpului prin
care, după înscrierea în Tabloul Corpului, atunci când s-a oficializat calitatea
de membru a organizaţiei profesionale CECCAR, fiecare expert contabil şi
contabil autorizat semnează legământul de credinţă faţă de Corp şi societate,
materializat în jurământul scris pe care îl depun organelor Corpului după următoarea
1
formulă:
“Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să respect prevederile
Regulamentului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului
privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, să
1
păstrez secretul profesional şi să aduc la îndeplinire cu conştiinciozitate îndatoririle
ce îmi revin în calitate de expert contabil (contabil autorizat)".
Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri
ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de baza al
Codului, trebuie însă întotdeauna respectat.
Consiliul Superior al C.E.C.C.A.R. stabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca
membrii săi să asigure cea mai înalta calitate prestării serviciilor profesionale şi sa
menţină încrederea publicului în profesie.
Un semn
iona în distinctiv
interes al profesiei
public. Aşadar, contabile îl constituieunui
responsabilitatea asumarea responsabilităţii
profesionist contabil
de a nu
constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual.
Acţionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte şi să se
conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de
credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de
afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi
integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare
a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica.
Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunităţii şi a instituţiilor
deservite de profesionistul contabil.
1
exempluS:tandardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de
1
➢ auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi
eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport
parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
➢ directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar
şi contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice
sau publice;
➢ auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de
1
specifice, în partea C.
2
pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile fundamentale şi, de
asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie
pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care
generează ameninţările trebuie evitată.
Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite
apariţia unor ameninţări la adresa conformităţii cu principiilor fundamentale. Este
imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de
specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura
misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite,
care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi
cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor
ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set
de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este aşadar, în interesul publicului.
2
Integritatea, atât individuală cît şi la nivel de instituţie este esenţială. De
fapt, inegritatea cu care acţionează profesia contabilă şi integritatea persoanelor
care participă la această profesiune, reprezintă noul concept în cadrul
dontrinei şi deontologiei profesiei contabile, pentru redarea încrederii publicului
în raportările financiare.
apperimţiatăuanpoarrciţoianfdliectseitduaeţ iinctearesesăsadu
caăcclaepdtaerneatuirnafrleuaenoţbăireiictjiuvditeăcţăiiţisiaslael,ecudme caărtrfei
alţii. Comportamentul său trebuie să dea dovadă de imparţialitate atât în verificarea
efectuată cât şi la întocmirea rapoartelor.
Obiectivitatea unui profesionist contabil poate fi ameninţată sau să pară a fi
ameninţată drept consecinţă a intereselor financiare ale clientului. În acest caz
profesionistul contabil trebuie să fie pregătit astfel ca prin natura
deprinderilor profesionale, să poată evalua singur dacă interesele financiare
influenţează independenţa sau obiectivitatea sa în îndeplinirea responsabilităţilor
care îi revin.
2
serviciu competent pentru clientul sau angajatorul său.
2
❖ Confidenţialitatea: un profesionist contabil trebuie să respecte
confidenţialitatea informaţiilor pe care le-a obţinut cu ocazia exercitării
îndatoririlor sale profesionale. De asemenea, profesionistul nu are dreptul de a
folosi şi a da publicităţii oricare dintre aceste informaţii, cu excepţia cazurilor în
care are delegare specială în acest sens, sau o obligaţie profesională/legală care
impune dezvăluirea acelor informaţii.
2
CAPITOLUL 3
Exemplu:
❖ La o societate comercială în nota explicativă nr. 5 „situaţia creanţelor şi
datoriilor” de la bilanţul contabil încheiat la data de 31.12.2009 societatea
comercială în cauză
nu a menţionat garanţia angajată la bancă, constând în imobilul sediului central,
pentru un împrumut acordat pe o perioadă de 5 ani. Valoarea acestei garanţii nu
se reflectă nici în contul în afara bilanţului 8011 Giruri şi garanţii acordate.
2
❖ La inventarierea anuală pentru încheierea bilanţului la 31.12.2009 se
constată că produsele finite din depozit, în valoare de 10 mil. lei, prezintă un grad
avansat de depreciere, de 60%, motiv pentru care urmează ca în cursul anului
următor să fie declasate şi valorificate. Societatea nu constituie provizionul
necesar, socotind că din această cauză ar înregistra pierdere pe anul respectiv,
ceea ce constituie o abatere de la principiul prudenţei, prevăzut de
Reglementările contabile.
2
rparelvoer.deAriceexstpelicpirtesci unpi ripvoirte alfaecutna
2
comportament etic corespunzător în astfel de situaţii, trebuie recunoscut faptul că nu se
poate şi nu este practic să se definească toate cazurile posibile care generează astfel de
presiuni. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise.
Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod
negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi
trebuie sa-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii
contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii
de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc
situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi
servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public
şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili pregătesc şi instruiesc pe cei
care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat,
profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să
menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
Normele de conduită etică profesională trasează principiile universale
şi prezintă situaţiile cu caracter general care pot ghida profesionistul contabil
în
identificare presiunilor şi evitarea cazurilor de incompatibilitate cu principiile
de independenţă, respectiv integritate şi obiectivitate.
În schimb, valoarea de la care aceste daruri sau servicii sunt considerate ca fiind
exagerate se stabileşte în mod diferenţiat de la ţară la ţară. Cert este că
profesionistul contabil trebuie să evite situaţiile care ar discredita poziţia lor
profesională.
2
rezolvă conflictul etic, trebuie să se ţină cont de următoarele:
❖ să se analizeze problema conflictuală împreună cu superiorul ierarhic imediat,
iar dacă problema nu este rezolvata şi profesionistul contabil se decide să
mearga la
2
nivelul imediat superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa
fie înştiinţat despre această decizie;
❖ să se solicite consultanţă sau conciliere, pe baza confidenţială de la un
consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obţine o
înţelegere a posibilelor evoluţii ale situaţiei;
❖ dacă conflictul de etică mai persistă încă , după epuizarea completă a tutror
posibilităţilor de control intern, în ultimă instanţă, profesionistul contabil nu
poate
pavrezainatletăusnolmuţeiemloaraunndeulme
pirnofbolremmaetivseumnnuifirceaptirvezeednetacnât csăo-rşeispduenazădteomr
i as li a aşcie sleăi entităţi.
➢
CSăarnaucteefreiscttiuceilzee duencuâit lumcerdăriiule preocfeasrieolneapl otat
frleaatlizînatcr-uocopmerpmetaenneţnătpărosfcehsiomnbaalăre.
transferă particularităţi şi asupra activităţii expertului contabil, acesta fiind expus unor
provocări profesionale fără precedent. În timp ce exigenţele lucrărilor de
expertiză contabilă au cunoscut o evoluţie ascendentă, beneficiarii lucrărilor
manifestă aşteptări înalte, generatoare de competiţii care consolidează rolul şi
responsabilitatea experţilor contabili, determinând organismele profesionale care
gestionează profesia contabilă să revizuiască periodic politicile de dezvoltare
profesională continuă.
Nevoia de informare şi de învăţare poate fi produsul consultărilor experţilor
contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Măsurarea activităţii
de învăţare poate fi exprimată în termeni de efort, în timp cheltuit sau în printr-o
metodă de evaluare validă destinată măsurării competenţei atinse sau dezvoltate,
3
de către o sursă competentă.
3
❖ Obligaţia etică a expertului contabil de a fi imparţial faţă de oricare dintre părţi
şi abilitatea de a-şi exercita responsabilitatea în mod profesional;
palreoipercatcdtiecicieirncdeetăprei,nrdeeenxtae,meivnalrueaărpi
efăricoudtiecăd,esapletceiacloizrpăuririsapuroafletseiocnaalilfeicdăirni,
cinarsepemcţaiii face parte profesionistul contabil.
3
Cerinţele de dezvoltare profesională reglementate prin Norma profesională
nr. 38 se bazează pe o abordare combinată a sistemului de informaţii provenite din
interior şi din exterior, pe baza hărţilor de competenţă şi a planurilor de învăţare
ce se revizuiesc periodic. Obiectivul constă în actualizarea cunoştinţelor şi
omogenizarea comportamentului profesional al experţilor contabili
3
Menţinerea competenţelor profesionale este un drept dar şi o obligaţie a
membrilor CECCAR. Obligaţia vizează actualizarea şi ameliorarea activităţii
profesionale în conformitate cu cerinţele deontologice, prin: parcurgerea unui minim de
120 ore de activitate sau unităţi echivalente de dezvoltare profesională într-o perioadă
de 3 ani, din care 60 de ore sau unităţi echivalente să fie verificabile; urmărirea şi
măsurarea activităţilor de învăţare în conformitate cu cerinţele precedente;
demonstrarea menţinerii şi dezvoltării competenţelorrelevante prin dovezi ale
verificării obiective, de că tre o sursă autorizată, printr-o metodă de evaluare
competentă; dezvoltarea continuă a culturii generale şi profesionale, singurele capabile
să-i consolideze discernământul; acordare unei atenţii substanţiale fiecărei operaţiuni
sau situaţii examinate, astfel încât opinia exprimată să aibă fundamentare profesională;
exprimarea opiniei cu sinceritate şi transparenţă, chiar cu rezerve dacă este cazul, fără
reţineri sau constrângeri; manifestarea libertăţilor de gândire şi acţiune; protejarea
profesiei prin respectarea principiului independenţei. Dreptul priveşte
oportunitatea de actualizare şi formare eficientă, cu garantarea calităţii
serviciilor prestate de terţi. Dezvoltarea profesională continuă nu oferă ea însăşi
asigurarea faptului că toţi experţii contabili oferă servicii profesionale de înaltă
calitate, fiind necesară şi aplicarea cunoştinţelor pe baza unui raţionament
profesional şi a unei atitudini obiective. Totodată, expertul contabil trebuie să se
conformeze normelor tehnice şi profesionale aplicabile misiunii de expertiză
contabilă.
Când sunt utilizate serviciile altor experţi care nu sunt experţi contabili,
expertul contabil trebuie să ia măsuri pentru a vedea dacă astfel de experţi sunt la
curent cu cerinţele de etică, gradul de supraveghere şi totalul orientărilor necesare
depinzând de persoanele implicate şi de natura misiunii.
3
3.3. Analiza confidenţialită ţii informaţiilor obţinute de profesioniştii
contabili
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a
sebabţinefdevla:
a) dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau
organizaţiei angajatoare, ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu
excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită
informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele
informaţii;
b)folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor
de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.
3
❖ atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul
în care nu este interzis prin lege:
➢ pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului
profesional;
➢ pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei
membre sau al unui organism normalizator;
➢ pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul
ro c e du r i lo r ju d ic i a r e ; ş i
➢ pe n tr u a r e s pe c ta s t a n d a r dele tehnice şi cerinţele etice.
3
comunicare în care există motiv să se creadă că:
➢ ar avea un conţinut fals sau inşelător;
3
➢ ar conţine informaţii furnizate neglijent sau fără nici o cunoaştere reală a
faptului că ele sunt adevărate sau false;
➢ ar omite sau ascunde informaţia cerută a fi prezentată şi o asemenea omitere sau
ascundere poate induce în eroare autorităţile fiscale.
Profesionistul contabil poate pregăti declaraţiile fiscale implicând folosirea
estimărilor dacă o asemenea practică este în general admisă sau dacă circumstanţele
date nu permit obţinerea de informaţii exacte. Atunci când sunt folosite estimările, ele
Când un profesionist contabil prestează servicii într-o altă ţară decât ţara
sa natală şi există diferenţe asupra unor prevederi specifice între principiile etice din
cele două ţări, trebuie aplicate următoarele prevederi:
➢ când principiile etice din ţara în care se prestează serviciile sunt mai puţin stricte
decât Codul de etică elaborate de IFAC, trebuie aplicate principiile IFAC;
➢ când principiile etice ale ţării în care se practică profesia sunt mai stricte decât
3
principiile IFAC, atunci se aplică principiile ţării în care sunt prestate serviciile;
3
➢ când principiile etice ale ţării de origine sunt obligatorii pentru serviciile
prestate în afara ţării, atunci se vor aplica principiile etice ale ţării de origine.
Profesioniştii contabili pentru a-şi promova activitatea trebuie:
➢ să nu utilizeze mijloace care aduc o proastă reputaţie profesiei;
Independenţa cere:
➢ Independenţa raţionamentului profesional caracterizată prin starea de spirit
care inlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot
compromite
4
acest raţionament profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze
cu integritate, cu obiectivitate şi prudenţă profesională.
➢ Independenţa comportamentală (în aparenţă) caracterizată prin evitarea
faptelor şi circumstanţelor care pot fi atât de semnificative, încât o terţă
persoană logică şi informată, deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând
toate măsurile de prevedere necesare, ar putea ajunge la concluzia normală că
integritatea, obiectiviatea şi prudenţa profesională a expertului contabil, a
Exemple:
➢ participare financiară directă sau indirectă a experţilor contabili la capitalul
propriu al clienţilor lor;
➢ împrumuturi sau garanţii la sau de la un client sau de la persoane care
gestionează patrimoniul clientului;
➢ totalitatea onorariilor provin de la un singur client;
➢ relaţii de afaceri cu clientul contractului de prestări de servicii profesionale;
➢ onorarii neprevăzute în contractul de prestări de servicii profesionale.
Exemple:
➢ existenţa în cadrul cabinetului sau societăţii de expertiză a unui membru care
este sau a fost recent, una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
➢ existenţa în cadrul cabinetului sau societăţii de expertiză a unui membru
care este sau a fost recent, un angajat al clientului într-o poziţie din care
poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de
certitudine - asigurare - a contractului faţă de client;
➢ prestarea de servicii pentru un client al unui contract care poate afecta
direct nivelul certitudinii – asigurării expertului contabil faţă de client;
➢ pregă tirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare
sau pregătirea unor înregistrări, care fac obiectul nivelului de asigurare
al profesionistului contabil faţă de client.
4
❖ Cauze datorate renunţării la propriile convingeri, apar atunci când clientul sau
societatea de expertiză, precum şi dacă un membru al acestora, promovează sau
4
poate fi perceput a promova, situaţia sau opinia unui client până la punctul în care
obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă, adică aceştia şi-au
subordonat raţionamentul lor perofesional aceluia al clientului.
Exemple:
➢ expertul contabil se ocupă cu, sau este promotor al acţiunilor sau a altor titluri
Exemple:
➢ ameninţarea cauzată de cererea din partea clientului că tre cabinetul sau
societatea respectivă de a înlocui un membru al acesteia, în cazul unui dezacord
de aplicare a unui principiu de contabilitate;
➢ presiune din partea clientului pentru a reduce necorespunzător cantitatea
de muncă executată de membrii cabinetului sau societăţii în scopul
reducerii onorariilor.
Când sunt identificate ameninţări la adresa independenţei, altele decât cele care
în mod evident sunt fără importanţă, trebuie identificate măsurile de protejare
c o re s p u n z ă to a r e i n d e p e n d e n ţei şi a le aplica pentru a elimina
re d u c e l a u n n i v e l a c c e p ta b i l.
4
aceste ameninţări sau a le
4
Membrii echipei de experţi contabili în servicii profesionale contabile
au responsabilitatea de a rămâne independenţi luând în considerare condiţiile în care
îşi exercită profesia şi ameninţările la adresa independenţei şi să ia toate măsurile
de prevedere disponibile pentru a elimina aceste ameninţări sau a le reduce în
mod acceptabil.
Cabinetul sau societatea de expertiză contabilă şi membrii acestora trebuie
să aleagă măsurile de protejare corespunzătoare pentru a elimina sau reduce
ameninţările
4
sau atunci când cabinetul sau societatea consideră necesar să nu elimine activităţile,
4
situaţiile sau interesele care crează ameninţarea, singura măsura utilă va fi de a refuza
contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest
contract.
4
Norme referitoare la relaţiile cu alţi colegi experţi contabili
Serviciile sau sfatul unui expert contabil care are anumite aptitudini pot fi
căutate în unul din următoarele moduri:
❖ de către client
➢ după o discuţie şi o consultare prealabilă cu expertul contabil în funcţie;
➢ pe baza unei cereri sau la recomandarea expertului contabil in funcţie;
Atunci când unui expert contabil i se cer servicii sau consultanţă, cererile
trebuie să fie făcute ca şi cum potenţialul client ar avea deja un contabil. În cazurile
în care există un expert contabil în funcţie care va continua să furnizeze servicii
profesionale, trebuie respectate procedurile stabilite, expertul contabil solicitat,
angajat ulterior, trebuind să-şi limiteze prestaţia la atribuţiile primite de la expertul
contabil în funcţie sau de la client, cu excepţia cazului în care clientul îi cere altfel.
Expertul contabil solicitat are, de asemenea, datoria să ia măsuri rezonabile pentru a
menţine legăturile curente şi colegiale între expertul contabil în funcţie şi client şi nu
trebuie să işi exprime vreo opinie critică la adresa serviciilor profesionale ale
4
expertului contabil în funcţie.
5
Membrul Corpului chemat de un client să înlocuiască pe un alt coleg poate
accepta executarea lucrărilor numai:
➢ după ce a obţinut din partea clientului autorizarea de a-l contacta pe
colegul predecesor şi de a obţine de la acesta informaţiile necesare privind
activităţile clientului;
➢ după ce s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din
dorinţa clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor
padroefveă sr cu m a r fi
a r esp e cta
iounl,aldee,
şiinasicsteerneţerleesppercetdaerecaesloerguilluoir dş ei
aareagdluecmeenlatărliulomrinînă
activităţile respective;
➢ după ce a obţinut justificarea (dovada) plaţii onorar ilor datorate
colegului predecesor, când acestea rezultă clar dintr-un contract, şi ţinând
seama de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este contestată
de client;
➢ abţinâ ndu-se de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul
său predecesor;
➢ asigurând păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului
predecesor.
Expertul contabil care primeşte misiunea trebuie:
➢ să se conformeze atribuţiilor primite de la expertul contabil în funcţie sau de
la client, în măsura în care acestea nu sunt în contradicţie cu cerinţele legii sau
cu
5
economie liberă piaţa, cererea şi oferta trebuie să fie modalităţi de creştere a profesiei
de expert contabil, în condiţiile în care cel mai bun trebuie să fie recunoscut ca atare,
cei ce trebuie să-şi perfecţioneze munca şi pregătirea să accepte reuşita altora, dar
toate
aCcoersptecaeteraebcueiea sfăcsue tfaficeă caînredmepelminbă rtura, ncseplaurcernă ţă ri,
asă eexxeicsutetactl, apreş ni tcruincstiinte vşi dmenaţii atlelas
5
veniturile realizate precum şi dacă şi-a îndeplinit obligaţiile legale, financiare către stat
şi către Corp.
Prin "Publicitate" se inţelege comunicarea către public a informaţiilor asupra
serviciilor oferite sau a calificărilor pe care le posedă un profesionist contabil, în scopul
obţinerii de lucrări.
"Anunţul" este comunicarea către public a unor fapte privind un profesionist
contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a
societăţii
sale. "Oferta", directă sau indirectă, este concretizată în demersurile făcute pe
lângă un eventual client, în scopul de a-i propune servicii profesionale.
Sunt interzise:
➢ inserările personale făcute în presa, în publicaţiile profesionale sau altele,
prin scrisori, afişe, circulare, reclame, cinema, TV, radio-difuziune şi, în
general, toate procedeele publicitare, atunci când acestea folosesc
comparaţii cu alţi membri sau prin modul de prezentare şi conţinut aduc
prejudicii în vreun fel altor membri;
➢ oferta, atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane,
tarife reduse sau alte avantaje, precum şi când face în vreun fel uz de un
mandat politic sau de o misiune sau funcţie administrativă.
Anunţurile sunt interzise, cu excepţia:
➢ anunţurilor în presă pentru angajarea de colaboratori care trebuie să aibă:
□
un caracter sobru şi informativ în legătură cu postul în discuţie;
□
un format corespunzător pentru fiecare publicaţie;
□
să folosească pentru denumirea (emblema) cabinetului caractere tipografice
care să nu fie de mărimi superioare celor folosite pentru descrierea postului
pentru care este făcut anunţul;
□
să evite orice repetare fără legătură cu recrutarea urmărită;
➢ inserarea în presa locală a unor avize informând publicul despre o
prima deschidere de cabinet sau schimbare de adresă;
➢ inserările în anuare, cărţi de telefon, cataloage de firmă etc. sunt autorizate
cu condiţia de a fi limitate la indicarea informaţiilor necesare utilizatorului
pentru a contacta cabinetul.
Experţii contabili pot folosi emblema CECCAR pe hârtia cu antet destinate
corespondenţei, care este compusă din:
➢ o carte-registru, simbolizând însemnul profesiei;
➢ un caduceu – toiagul de crainic al zeului Hermes, având ca însemn divin doi
şerpi incolăciţi, preţuit în Grecia antică, ca având valoare de simbol diplomatic;
➢ deviza "Ş tiinţă, Independenţă, Moralitate" – atribute esenţiale ale
exercitării profesiei.
Atunci când sunt permise, o astfel de publicitate şi cerere de ofertă de servicii
trebuie să aibă ca scop informarea publicului într-o manieră obiectivă şi trebuie să fie
decente, oneste, adevărate şi de bun gust, trebuind interzisă cererea de ofertă de
servicii prin folosirea constrângerii sau a hărţuirii.
Exemple de activităţi care pot fi considerate că nu îndeplinesc criteriile de mai
sus referitoare la publicitate şi cererea de ofertă de servicii:
➢ activităţi care creează speranţe false privind posibile rezultate favorabile;
➢ activităţi care fac comparaţie cu alţi experţi contabili;
➢ activităţi care conţin mărturii sau aprobări scrise;
5
➢ activităţi care conţin orice alte prezentări care ar putea să producă unei
persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie.
➢ Publicarea in anuare
Un expert contabil poate fi inclus într-un anuar, cu condiţia ca nici anuarul
respectiv, nici înregistrarea datelor să nu postă fi in mod rezonabil privită ca publicitate
promoţională pentru cei listaţi în anuar, inregistrările trebuind să se limiteze la nume,
adresa, număr de telefon, descrieri profesionale şi orice alte informaţii necesare pentru a
permite utilizatorilor anuarului să ia contact cu persoana la care se referă înregistrarea
din anuar.
5
participUe nlaexcpuerrstucroilnetadbeil
poreagteătirnevitsaauclileanţsiie,mpienrasorinilaeluol
rsgaauniazlaţiteexppeenrţtirucopnrteagbă iltirseă a
5
personalului. În această situaţie nu trebuie dată o importanţă excesivă
numelui expertului contabil în orice fel de broşuri sau documente publicate în legatură
cu aceste cursuri, care pot fi publicate şi distribuite unor anumite persoane sau
altor experţi contabili şi care dau informaţii tehnice pentru asistenţa personalului sau
a clienţilor.
Experţii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat
sau de şcoli sau instituţii de invăţământ atestate legal.
Totodată experţii contabili pot afişa la uşa domiciliului lor o placă de
dimensiunile 10 x 20 cm cuprinzând: numele şi prenumele, calificarea profesională şi
menţiunea Tabloului Corpului filialei de care aparţin, excluzând orice marcă
sau indicaţie cu alură comercială sau prezentând un interes publicitar.
5
CAPITOLUL 4
APLICAREA PRINCIPIULUI INDEPENDENŢ EI
LA SITUAŢ IILE SPECIFICE
uiExemplele
constit
urmă toare descriu circumstanţele specifice şi relaţiile ce pot
o amenin are
ţ la adres aindependenţei. Exemplele descriu am eninţările pos bile
i
şi măsurile de siguranţă corespunzătoare pentru a elimina sau reduce până la un nivel
acceptabil aceste ameninţări în fiecare circumstanţe. Aceste exemple nu sunt a tot
cuprinzătoare. În practică, cabinetul/societatea de expertiză sau membrii acestora vor
trebui să aibă în vedere implicaţiile circumstanţelor şi relaţiilor similare şi să decidă
dacă măsurile de siguranţă, pot fi aplicate pentru atenuarea ameninţărilor la adresa
independenţei.
Exemplul 1 Interese financiare
Un interes financiar într-un client poate crea pericolul unui conflict de interese.
Pentru evaluarea acestui pericol şi pentru a identifica măsurile de siguranţă necesare
5
asupra clientului, de exemplu ca urmare a unei moşteniri, cadou sau unei fuziuni,
5
situaţia conduce la apariţia unui risc de auto-interes. Măsuri de siguranţă ce trebuie
aplicate pentru a elimina sau a reduce acest risc până la un nivel acceptabil sunt:
➢ renunţarea la interesul financiar cât mai curând posibil;
➢ îndepărtarea membrului echipei de expertiză de la angajamentul contractat.
este
Ubnanîcmă prsuaumuot sianustoitugţaieransţiime ialacroă rdnaută
o
aerxpreerpturelzuei nctoantoabailmdeenicnă ţtarree c liaenatdcraersea
independenţei dacă împrumutul este realizat în condiţii normale din punct de vedere al
termenelor, procedurilor şi cerinţelor de acordare, iar împrumutul este considerat
nesemnificativ atât pentru client cât şi pentru expert contabil. Dacă împrumutul este
semnificativ, pentru client sau expert contabil, ar fi posibil ca, prin aplicarea unor
măsuri de siguranţă, să se reducă ameninţarea interesului propriu creat la un
nivel acceptabil. Printre aceste măsuri de siguranţă ar putea fi inclusă şi
implicarea unui expert contabil suplimentar din afară pentru a revizui munca
efectuată.
Un împrumut sau o garanţie acordată unui membru al echipei de expertiză
de către client care este o bancă sau o instituţie similară, nu ar reprezenta o ameninţare
la adresa independenţei dacă împrumutul este realizat în condiţii normale din punct de
vedere al termenelor, procedurilor şi cerinţelor de acordare. Exemple de astfel de
5
ameninţarea la un nivel acceptabil, doar dacă împrumutul sau garanţia acordată ar fi
nesemnificative atât pentru expertul contabil, membrii echipei de expertiză şi client.
Similar, dacă expertul contabil sau un membru al echipei de expertiză
ar accepta un împrumut sau garantarea unui împrumut de către un client care nu este
o bancă sau o instituţie similară, ameninţarea creată de interesul personal ar fi atât
de
6
semnificativă atât pentru expertul contabil, membri ai echipei de expertiză şi
client încât nici o măsură de siguranţă nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel
acceptabil, doar dacă împrumutul sau garanţia acordată ar fi nesemnificative.
Exemplul 3 Relaţii familiale şi personale
6
➢ politici şi proceduri menite să împuternicească comunicarea personalului cu
managementul superior despre probleme de independenţă şi obiectivitate ce îi
preocupă pe aceştia.
6
Exemplul 4 Onorarii şi tarife
Onorarii – mărime
pentru acordarea de
Onorarii restante
6
expertiză, pentru a oferi consultanţă, sau pentru revizuirea lucrărilor realizate.
6
Profesionistul contabil ar trebui, de asemenea, să decidă dacă onorariile restante ar
putea fi privite ca fiind echivalente cu un împrumut că tre client şi dacă ,
datorită importanţei onorariilor restante, este de preferat realegerea profesionistului
contabil.
A avea un fost funcţionar, director sau angajat al clientului care este supus
expertizei – ca membru al echipei de expertiză, este un lucru care poate crea
ameninţări de interes personal, de familiarism. Acest lucru ar putea fi adevărat,
atunci când un
e m b r u a l e c h ip e i
ma t er i a le î n to c m i te de
xp e rti z ă tr e b u i s ă r ap o r te z e d e e x e m p l u , d e sp r
el sa u d e sp r e e l em e n te a l e s it ua ţ iil o r f in a n c ia r e p e
e a n u m it e
c a r e le -a
evaluat cât timp a fost angajat al clientului.
Dacă, în timpul perioadei cât are loc raportul de expertiză, un membru al
echipei a fost angajat, funcţionar sau director al clientului, sau a fost angajat în poziţia
de unde putea să exercite influenţe directe sau semnificative asupra
obiectului contractului încheiat cu clientul, ameninţarea creată ar putea fi atât de
semnificativă astfel încât nici o măsură de siguranţă nu ar putea să o reducă la un nivel
acceptabil. În consecinţă, asemenea persoane nu ar trebui să fie desemnaţi în
cadrul echipei de expertiză.
Dacă, înaintea perioadei când are loc raportul de expertiză, un membru al
echipei de expertiză a fost funcţionar sau director al clientului sau a fost angajat în
poziţia de unde putea să exercite influenţe directe sau semnificative asupra obiectului
afanmgaijliaamriesnmtuulluuii,. Daeceestxaemaprlu,puatseamecnreeaa
amameneinniţnă ţră iriar dpauttoeraită fi cirnetaertesdualuciă opedrescoinzaiel, luată,
sau muncă prestată de acea persoană în perioada de dinainte, cât timp a fost
angajat al clientului, va fi evaluată în perioada curentă ca parte a angajamentului de de
expertiză ce se efectuează curent. Semnificaţia ameninţării va depinde de
următorii factori, cum urmează:
6
de către persoana în cauză, ca membru al echipei de experţi contabili sau altfel să
consilieze când e cazul.
Exemplul 7 Colaborarea îndelungată dintre personalul de conducere
cu clienţii
Utilizarea aceluiaşi personal de conducere al echipei de expertiză într-
un angajament de expertiză contabilă pe parcursul unei lungi perioade
de timp poate crea o ameninţare la adresa independenţei
cauzată de familiarism. Importanţa ameninţării la adresa
independenţei va depinde de factori ca, de exemplu:
6
Concluzii
❖
ccearreinsţă e
❖ Dacă conflictul de etică mai există încă după epuizarea completă a tuturor
posibilităţilor de control intern, în ultimă instanţă profesionistul contabil nu poate
avea altă soluţie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decât să-şi dea
demisia si să prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzător
al acelei organizaţii (intreprinderi).
6
să ia înÎncaoinst ieddeerarea că epatcacoepntoaureă arevl aţicerecau
uanucmlieitnet, aumn epnroinfeţă srioi nlaistccoonnfotarbmilitartetraebcui principiile
fundamentale. Problemele clientului care, dacă apar la suprafaţă includ de
7
exemplu implicarea clientului în activităţi ilegale (cum ar fi spălarea banilor), minciuna
sau alte practici ce pot fi puse sub semnul întrebarii. Înainte de a accepta o
misiune specifică la un client, un profesionist contabil ar trebui să ia în
considerare dacă acceptarea ar da naştere la orice ameninţare, în acest caz
profesionistul contabil trebuie să ia măsuri de protecţie pentru a le elimina şi a le aduce
la un nivel acceptabil.
Un profesionist contabil trebuie să ia măsuri corespunzatoare pentru a identifica
circumstanţele în care ar putea apărea un conflict de interese, deoarece acest tip de
7
Bibliografie