Student: Vasile Iachimovschi.

Varianta III

1.Descrieți succint textul din perspectivă gramaticală.

Din perspectivă gramaticală, textul este socotit o unitate lingvistică superioară propoziţiei sau
frazei . Asupra statutului textului în raport cu unităţile lingvistice, s-au exprimat două puncte de
vedere, în aparenţă divergente, dar, în esenţă, convergente, întrucât structura internă a textului,
indiferent de unghiul din care este investigată, relevă aceleaşi trăsături. Primul consideră textul
ca unitate care aparţine nivelului sintactic, integrată, în baza principiului stratificării, în ierarhia
parte de propoziţie, sintagmă, propoziţie, frază, text, deci ca unitate sintactică superioară frazei,
analizabilă la nivel sintactic.

2. Descrieți printr-un enunț textele etice.

Textul etic se înscrie în cadrul deontologicului, politeței și, nu în ultimul rând, al bontonului.
Acesta, adică textul etic, vizează limbajul respectuos, condescendent și, bineînțeles, care este
potrivit cu eticheta locului.

3. Comentați statutul de text pentru lexemele: foc!, hoţii!, maşina!, bravo!, hooo!

Foc – exclamație care atenționează existența unui incendiu.

Hoții – e o exclamație care solicită atenția și totodată ajutorul celor din preajamă, pentru a-i prinde pe
hoți.

Mașina – e o exclamație care atenționează că există riscul de a fi lovit sau căclat de o mașină.

Bravo – e o exclamație de aprobare și de apreciere, în anumite împrejuare sau situație.

Hoo – exclamație care expremiă un setiment de dezaprobare, dar, totodată, care cere să se oprească de la
o anumită acțiune.

4. Argumentați statutul textual al cuvintelor frizerie, pâine, carne în limbajul de reclamă şi de publicitate.

Frizerie – activitate care prestă servecii în materie de tunsoare și aranjare a părului diverselor categorii de
clienți.

Pâine – produs alimentar care este comercializat în cantități industriale.

Carne – produs animalier care se comercializează cu etchicheta care indică tipul cărnii.
5. Numiți raporturile logice care se stabilesc între unităţile textuale – propoziţii sau fraze.

Coerența, Coeziune, Intenționalitate, Acceptabilitate, Situaționalitatea, Intertextualitate, Informativitate.

6. Demonstrați caracterul explicit al mijloacelor hipotactice exemplificând cu: propoziţii circumstanţiale

cauzale, finale, concesive, condiţionale, modale şi consecutive.

Propoziție circumstanțial cauzală: el n-a reușit,/ din cuză că n-a învățat.

de scop: am scos toate cuvintele/ ca să traducem textul

condițional: în caz de veți reuși,/ sunați-ne.

concesivă: cu toate că e bolnav,/ Vasile a venit la ore.

consecutivă: s-a schimbat, /că nu-l mai recunosc.

de mod: el a rezolvat problema /cum i-am spus.

7. Enumerați mijloacele lexico-gramaticale de ordonare spaţială în text.

„Au calitatea de ordonatori spaţiali o serie de adverbe şi locuţiuni adverbiale care, prin semnificaţia lor
mijlocesc într-o gamă variată de circumstanţe legătura cu unitatea textuală anterioară care serveşte ca
punct de referinţă atât în actul de producere, cât şi în cel de receptare a textului. În general, textele cu
caracter descriptiv, dimensionate pe orizontală, axa spaţialităţii fiind unidimensională, fac apel adesea la
mijloacele de acest fel. Printre cele mai frecvente menţionăm: acolo, de acolo, până acolo, aci, dincolo,
deasupra, la dreapta, la stânga, aproape, departe etc.: Prin cursul apei cu glesnele lor sfâşiau valurile până
la umbritul lor izvor. Acolo Domnul beu din apă şi-şi spală faţa sa cea sfântă. (M.Eminescu).”

8. Descrieți mijloacele lexicale de ordonare temporală a textului.

În raport cu momentul vorbirii, se ordonează, graţie formelor sale distincte, cele trei stări temporale:
trecutul, prezentul şi viitorul. Indicăm aici şi mijloacele sintactice ce participă la ordonarea temporală prin
funcţia de circumstanţial de timp, ce se actualizează printr-un complement sau o propoziţie subordonată
circumstanţială. Datorită prepoziţiilor, locuţiunilor prepoziţionale, conjuncţiilor, locuţiunilor
conjuncţionale şi adverbelor relative, se asigură ordinea temporală a unităţilor textuale sub raportul
anteriorităţii, simultaneităţii şi posterităţii.

9. Descrieți modalităţile de amplasare a unităţilor în sonet.

10. Clasificați textele după varietatea structurilor stilistice și exemplificați.

Textul descriptiv, narativ, informativ, argumentativ, beletristic, științific, administrativo-juridic, eseistic,
publicistic.

11. Numiți procedeele de translație textuală.

Expansiunea - constă în transformarea unei părţi de propoziţie în propoziţie subordonată

corespunzătoare
Mod de lucru:

O introducerea unui element de relaţie subordonator;

O introducerea unui predicat sau verb copulativ;

O păstrarea înţelesului:

Contragerea - constă în transformarea unei propoziţii subordonate în parte de propoziţie

corespunzătoare

Mod de lucru:

O eliminarea elementului de relaţie subordonator;

O eliminarea predicatului / verbului copulativ;

O păstrarea înţelesului