1.

Conceptul de limită - Gabriel Liiceanu

Conceptul de om recent – H-R. Patapievici

Coneptul abusurdului – Eugen Ionesco.

2. Prin conceptul limită, Liiceanu are în vedere în primul rând elementele fondului intim-străin,
adică ideea de libertatea gravatațională, care se exprimă ca decizie luată pe fondul constant al
unor îngrădiri prealabile. Astfel, ideea de libertate gravitațională sumbsumează determinațiile
imuabile (asupra cărora nu mai poți reveni) și determinațiile modificabile (asupra cărora poți
reveni).

Conceptul de om recent este o meditaţie despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de

propria sa modernitate. Este o critică a modernităţii care nu se mulţumește nici cu
proclamaţiile suficiente ale postmodernităţii, nici cu regretele tradiţionalismului – o interogaţie
asupra modernităţii suscitată de presimţirea dureroasă că, ori de câte ori ţi se deschide în faţă
un drum, altele ţi se închid în spate ori în laterală. 

3. Conceptul de om recent se referă întocmai la perioada/epoca pe care o traversăm noi, acesta

arată în mod grăitor felul în care ne raportăm la valori, cultură sau politică. Această critică se
face din perspectiva întrbeării Ce se pierde atunci când ceva se câștigă? Critica nu este făcută din
unghiul postmodernității, căci postmodernitatea nu este decât o modernitate care se ia atât de în
serios ca modernitate încât are impresia că se joacă, nici din perspectiva tradiționalismului, care
confundă norul tradiției cu tradiția însăși. Este o critică făcută din perspectiva conștiinței că
atunci când ți se dischide în față un drum, fără să vrei, în mod automat, în spate ori în lateral ți se
închide un altul.

Student: Vasile Iachimovschi