România pierde în fiecare oră peste 3

hectare de pădure. Afacerile cu lemn

vor atinge nivelul record de 2,5
miliarde de euro
03.12.2019 11:41

Imagine sugestivă cu o pădure din România și o parte defrișată din aceasta. Sursă foto:
Getty Images
DIN ARTICOL
Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere au crescut în Bucovina, Maramureș și MoldovaTopul
companiilor implicate în afaceri cu lemn

Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor

atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, cele peste 6000 de firme care
activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde
de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în 2018,
conform Mediafax.

O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, citată de o analiză Frames,

estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa
unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde”, cu autorităţi preocupate
doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale,
s-au accentuat în ultimii ani.

Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere

au crescut în Bucovina, Maramureș și Moldova
Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a
atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în
căutarea unor profituri cu multe zerouri.

Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi
prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la
3.937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610).
Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43
miliarde de lei (2.4 mld.euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi
perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 mld.lei). Şi
profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 mil.lei în
2010 la 678,1 mil.lei în 2018.

,,2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus

pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au
investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de
muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de
peste 2,5 mld.euro’’, afirmă analiştii companiei de consultanţă.

În 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de

angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit
cumulat de 320,8 milioane lei.

Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului)

înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor
firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul
semnificativ, de 357,2 milioane lei.

,,După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la

petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe
redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin
preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’,
afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Topul companiilor implicate în afaceri cu lemn

Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions
SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă.

Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat

anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 mil.euro) şi un profit
de 34,5 milioane de lei (7,23 mil.euro). „Austriecii au înregistrat, anul trecut, un
profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-
2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind
stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă
cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii. Compania austriacă
angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

ACTUALIZARE: Reacția companiei HS Timber Productions SRL:

„Compania nu desfășoară nicio activitate de exploatare forestieră. Fabricile

noastre achiziționează masă lemnoasă de la furnizori autorizați și strict verificați,
materie primă pe care ulterior o prelucrează. Prin urmare, afirmația că HS
Timber Productions ar fi o companie de exploatare este complet falsă.

În ceea ce privește originea lemnului, HS Timber Productions a pus în aplicare

un sistem Due Diligence foarte performant și un plan de acțiune pentru un lanț de
aprovizionare sigur și sustenabil, ca să se asigure că procesează doar lemn
recoltat în mod legal, căruia prin procesare i se crește valoarea.

Unul dintre principiile de bază ale HS Timber Productions este acela de a acționa
întotdeauna în conformitate cu toate legile și reglementările în vigoare.
Respectarea și aplicarea legii sunt elemente cheie pentru a câștiga încrederea
societății civile și pentru a contribui la dezvoltarea industrială a țării.”

Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în afacerile cu lemn se

află Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3
milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de
180,5 milioane de lei (41 mil.euro). În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor
este una semnificativă în ultimii 10 ani.

În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane

de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o
creştere de business şi mai mare, de la 158,1 mil.lei în 2010 la 705,2 milioane de
lei anul trecut.

ACTUALIZARE: Reacția companiei Kastamonu România SA

„Exploatarea forestieră nu reprezintă obiectul de activitate al companiei
Kastamonu Romania (Codul CAEN 0220 – exploatare forestieră nu il avem ca și
activitate autorizată).  În activitatea noastră principală sunt incluse diverse etape
de prelucrare mecanică a lemnului, având ca rezultat plăcile din așchii de lemn
(PAL brut și melaminat, blaturi de bucătărie, fețe și foi de uși), motiv pentru care
avem codul CAEN 1610 autorizat la Registrul Comerțului.

Prin urmare, Kastamonu România SA nu exploatează masă lemnoasă!

Cifra de afaceri cuprinde totodată, într-un procentaj considerabil și

comercializarea de alte produse pentru amenajări interioare și industria mobilei
(parchet laminat, panouri MDF), produse pe care le importăm de la fabricile
Kastamonu din grup (Rusia și Turcia) și nu implică în vreun fel materii prime din
România. 

Lemnul folosit ca materie primă în obținerea produselor nostre este constituit

din: lemn de slabă calitate rezultat în urma procesului de fasonare și sortare sau
deșeuri ambalaje supuse reciclării finale, categorie de material căreia ii conferim
plus valoare, de altfel destinația alternativă fiind lemn de foc.

Menționăm faptul că toată materia primă este achiziționată de la

exploatatorii/procesatorii autorizați!”

Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek

România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 mil.lei (35,5 mil.euro), Xilobaia SRL
(Maramureş), cu 119,9 mil.lei (27,2 mil.euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2
mil.lei (21 mil.euro), Silvania International Prod SRL (Bistriţa-Năsăud) cu 89,7
mil.lei (20,4 mil.euro), Forestar SA din Bacău (69,4 mil.lei/15,8 mil.euro),
Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 mil.lei/14,4 mil.euro) şi Virix Prod SRL
din Dâmboviţa (55,1 mil.lei/12,5 mil.euro).

Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Suceava
(758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ
(316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).
Potrivit analizei, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un
profit de aprox. 100.000 lei, în condiţiile în care peste 90% dintre firme activau în
zona microîntreprinderilor.

,,Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare
parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri.
Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special
cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-
plan’’, afirmă analiştii de la Frames.

Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a

lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul
monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din
România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această
cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se
plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio
formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

”Diferenţa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă
tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem
în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale şi, pe
locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute,
ministrul Mediului, Costel Alexe.

,,Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se

agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România
creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii
fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza.

Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă şi cu situaţia

firmelor din domeniu. „Cum majoritatea firmelor sunt din zona
microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au
destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre
acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi
păstra business-ul pe linia de plutire”, arată analiza.
Analiştii spun că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului
tăierilor ilegale de arbori din păduri. „Dincolo de cazurile prezentate de
massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor
ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu
am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune
asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale,
măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”.

„Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să
protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea
exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie
viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel
că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a
pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea
semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în
alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza
Frames.

Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de

compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere
şi prelucrării lemnului (cod CAEN 220 şi 1610). Datele prelucrate sunt obţinute
de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice
declarate de companii.
Marile defrișări de pe teritoriul patriei au avut loc până la începutul secolului XX.
Se estimează că procentul de împădurire al teritoriului actual al României, în anul
1800, era de 55-60%.

 Defrișare = extragerea vegetației lemnoase (arbori și/sau arbuști) de pe un

teren, urmată de schimbarea categoriei de folosință a acelui teren.

Deci, dacă s-a făcut o tăiere „la ras”, iar terenul va fi împădurit (natural sau
artificial), nu putem vorbi despre defrișare.

Ultima mare defrișare, în zona fostelor principate, a avut loc după Unirea
Principatelor, când au fost defrișate suprafețe imense, pentru a face loc pajiștilor și
culturilor agricole.

Hărțile Josephine, care cuprind și zona Transilvaniei, au fost întocmite în

perioada 1764-1785. Pe aceste hărți apar suprafețe însemnate, figurate ca păduri,
dintre care unele care au fost defrișate cu 100 de ani în urmă.

„Legea înființării izlazurilor comunale” a dus la defrișarea a peste un milion de

hectare de pădure.

Lege 17.07.1921

“Cap. 2 Pășunile comunale

….

Exproprierea de păduri conform art. 12 din legea păşunilor comunale se face

după avizul consiliului tehnic al Casei pădurilor şi cu aprobarea Comitetului
agrar.

Terenul domenial silvic expropriat conform art. 7 alin. f), va servi de preferinţă
pentru înfiinţare de păşuni comunale.”

Așadar, pe vremea când oamenii munceau din greu, era nevoie de carne, iar
culturile hidroponice nu erau cunoscute.

Când populația Terrei începea, încet-încet, să crească, ocupația de vânător-

culegător nu mai asigura suficientă hrană, așa că s-au apucat unii de defrișări,
pentru a face agricultură și zootehnie. Așa se face că pădurile, pornind de la vreo
75-80 procente din suprafața statului pe care îl conducea Burebista, au ajuns să
ocupe cam 26% din statul pe care îl conducea Ceaușescu.

Legea 3/30.12.1962:
„Pădurile și terenurile afectate împăduririi … alcătuiesc fondul forestier al
R.P.R. Trecerea în fondul forestier a unor terenuri agricole, scoaterea de terenuri
din acest fond pentru nevoile agriculturii, sau în vederea executării unor lucrări
necesare altor ramuri ale economiei naționale, precum și defrișarea de păduri în
acest scop, se fac numai pe bază de Hotărâre a Consiliului de Miniștri.”

Era perioada în care partidul dicta, economia națională era mai presus de orice, iar
noțiunea de ONG nu era cunoscută pe aici. Nu putem spune că a fost bine așa, dar
trebuie să recunoaștem că în urma comuniștilor a rămas o țară cu o biodiversitate
net superioară celei din țările democrate.

La un moment dat, au fost incluse în fondul forestier național și culturile forestiere

instalate pe terenuri degradate, astfel, în anul 2002 fondul forestier național
însuma cca. 6,37 milioane de ha, adică 26,7% din suprafața țării. Începând de prin
anii ‘90, multe terenuri au fost lăsate în paragină, deci unele s-au împădurit în
mod natural.

După aderarea la UE au început să vină banii, sub formă de subvenții pe suprafață,

pentru terenurile agricole folosite ca atare. De atunci au fost defrișate suprafețe
considerabile pentru a-și recăpăta utilitatea de pășuni, fânețe, livezi etc. Între timp
unii proprietari (în special primării) au inclus în fondul forestier unele pășuni
împădurite.