Proiect Psihologie Organizationala

1. Situatia de munca in grup

Pentru acest proiect am ales sa analizam o situatie de munca in grup intalnita in
cadrul facultatii, pe perioada studiilor, o mare parte din sarcinile de semestru fiind
realizate in grup. Acest fapt a generat o multime de situatii de munca in grup.
Una dintre aceste situatii se refera la realizarea unui proiect pentru disciplina
Psihologia Personalitatii. Acest grup s-a format ad-hoc, selectia membrilor facandu-se pe
baza relatiilor de prietenie care s-au legat pe parcursul a doi ani de studii. Pentru
realizarea acestei sarcini, numarul de persoane trebuia sa se fie intre 3 si 5, iar grupul pe
care il vom analiza are 4 membrii. Dupa formarea grupului, in etapa urmatoare a avut loc
o intalnire de definitivare a rolurilor fiecarui membru in echipa. Astfel, s-au ales doua
categorii de roluri: un rol cu responsabilitati de coordonare a echipei si un rol de executie
a unor sarcini trasate.
Rolul pe care l-am primit a fost acela de coordonator de echipa, fiind nevoie sa
impart sarcinile ce trebuie realizate celorlalti membrii, dar si sa definitivez proiectul,
punand cap la cap ceea ce s-a realizat. Acest rol a fost unul nou pentru mine, si pe care l-
am primit in urma votului celorlalti membrii ai echipei.

2. Analiza factorilor care au influentat comportamentul de rol

Factorii care au influentat comportamentul de rol in acest caz au fost nevoia
existenta, asteptarile membrilor din echipa, dar si modul in care au fost comunicate
acestea. Se cunoaste faptul ca comportamentul de rol este influentat de asteptarile legate
de acest rol, dar si de perceptiile persoanei care trebuie sa indeplineasca rolul fata de
acestea. In functie de toti acesti factori, comportamentul se pliaza sau nu pe asteptarile
setate, evaluarea acestuia de catre ceilalti membrii ai echipei realizandu-se intr-o etapa
ulterioara (Katz&Kahn, 1978).
In situatia prezentata mai sus, propriul comportament a fost influentat de nevoia
de a avea o persoana in grup care sa coordoneze realizarea cu succes a sarcinii, prin
impartirea acestei in mai multe parti, dar si care sa finalizeze proiectul. Acesta nevoie a
fost exprimata de catre unul dintre membrii grupului. Alaturi de aceste responsabilitati,
exista, de asemenea, si nevoia de a verifica daca fiecare din membrii echipei realizeaza
sarcina primita in timp util, dar si corectitudinea informatiilor primite. Aceste nevoi din
urma nu au fost explicit exprimate, fiind aditionale cu ce s-a discutat in cadrul echipei.
Asteptarile legate de rol nu au fost explicit comunicate, discutiile din cadrul
echipei rezumandu-se la sarcinile ce trebuie realizate. Fiind vorba de un grup de studiu,
relativ mic, membrii echipei nu au considerat necesara comunicarea asteptarilor legate de
rolul fiecaruia dintre noi.
Avand in vedere rolul primit, perceptia mea legata de acesta, dar si de asteptarile
celorlalti au influentat intr-o mare masura comportamentul de rol. Asteptarile legate de
rol nu au fost comunicate intre membrii echipei, iar acestea au provenit din perceptia
fiecaruia cu privire la rolul sau si al celorlalti.
Fiind vorba de cel mai important rol din echipa, am considerat ca intreaga
responsabilitate a finalizarii cu bine a proiectului imi revine. Aceasta perceptie a creat
presiune in executarea rolului, perceptia avuta nefiind in mod necesar corecta.
 3. Analiza eventualelor probleme confruntate
Avand in vedere rolul primit, dar si factorii care au influentat comportamentul de
rol am identificat doua probleme care au aparut referitoare la rolul in cadrul grupului.
Astfel, in cadrul acestui rol m-am confruntat cu ambiguitatea de rol si cu supraincarcarea.
Deoarece am primit rolul in urma votului echipei, involuntar, dar si a faptului ca
asteptarile echipei nu au fost comunicate, iar expectantele proprii legate de acesta au fost
neclare, bazate pe perceptia proprie, problema ambiguitatii a survenit inca de la primirea
acestui rol. Aceasta ambiguitate a fost accentuata si de faptul ca rolul presupune
responsabilitati de management al echipei, cunoscandu-se faptul ca, in cazul unor astfel
de rolurilor descrierile se rezumă, de cele mai multe ori, la liste de îndatoriri, fără referire
la expectanţe mai subtile ori informale (Suport de curs Psihologie Organizationala ID),
acesta fiind cazul si in situatia descrisa mai sus. O alta problema ce a amplificat
ambiguitatea a fost faptul ca era vorba de mai mult de un rol, avand si sarcini ce
presupuneau realizarea unei parti din proiect.
O alta problema cu care m-am confruntat a fost supraincarcarea. Deoarece rolul
meu presupune mai multe tipuri de sarcini, printre care si cele de coordonare, cu care nu
m-am confruntat pana acum, problema aceasta s-a tradus printr-o stare caracterizata de
emotii negativa, fiind uneori coplesita de rolul care mi s-a atribuit. Asa cum se arata in
literatura de specialitate, mediul academic a fost deseori caracterizat de supraincarcare,
studentii avand dificultati in realizarea sarcinilor datorita acestui factor, membrii noi fiind
cei mai expusi la astfel de probleme (Idris, 2011). Nu putem spune ca in situatia
prezentata mai sus este vorba de membrii noi, insa situatia de munca in grup a fost noua,
fiind nevoiti sa lucram in aceasta formula pentru prima data.

4. Analiza modalitatilor de solutionare ale problemelor aparute

Pentru rezolvarea problemei ambiguitatii de rol am initiat discutii cu membrii
echipei care sa aiba ca scop detalierea responsabilitatilor fiecarui membru al grupului,
alaturi de asteptarile pe care acestia le au de la ceilalti. Aceste discutii au oferit claritate si
o mai buna intelegere a rolului pe care fiecare il are. In cazul in care discutiile nu reduc
eventualele diferente de opinie, persoana focala poate sa incerce sa adere la expectantele
celorlalti membrii ai grupului, asta in cazul in care nu este destul de influenta pentru a-si
impune propriile asteptari (Suport de curs Psihologie Organizationala ID). In cazul de
fata, deoarece am preluat functia de coordonare a echipei, as fi putut sa incerc sa imi
impun propriile reguli, dar asta ar fi putut crea neplaceri altor membrii din grup, si am
considerat ca strategiile ce implica comunicare asertiva sunt mai eficiente.
Strategiile de rezolvare a problemei supraincarcarii se refera la minimalizarea
importantei unui rol si a scopurilor aferente, renuntarea la performanta sau la
redistribuirea responsabilitatilor (Suport de curs Psihologie Organizationala ID). In
situatia de munca in grup analizata mai sus, am optat pentru rediscutarea si redistribuirea
responsabilitatilor, astfel, in cadrul celei de-a doua intalniri, toti membrii echipei au fost
de acord ca persoana care coordoneaza echipa trebuie sa fie responsabila de finalizarea
proiectului, prin colectarea partilor componente ale proiectului si realizarea formei finale
a acestuia. Bineinteles, aceasta trebuie sa se asigure ca sarcina este terminata la timp.
Astfel distribuite sarcinile, rolul meu a fost simplificat, renuntandu-se la partea de
executie. Motivul pentru care am optat pentru aceasta strategie a fost ingrijorarea tuturor
membrilor din grup legata de calitate proiectului.
 Bibliografie

 Katz, D & Kahn, R. L. (1978). The Social Psychology of Organizations. Wiley;

2nd edition;
 Idris, M.K. (2011). Over Time Effects of Role Stress on Psychological Strain
among Malaysian Public University Academics. International Journal of Business
and Social Science;
 Suport curs Psihologie Organizationala ID