RĂMAS BUN,DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE!

Îmi vine foarte greu să scriu această compunere cu acest titlu.Voi

încerca, printre lacrimi ,să aștern cuvinte pe foaia albă.

Pentru mine,doamna învățătoare e ca a doua mamă.Așa cum un

prunc învață primii pași în viață,așa și eu am învățat de la ea o mulțime
de lucruri folositoare ce-mi vor călăuzi pașii spre viitor.Pentru doamna
mea am numai cuvinte de laudă,de mult respect și dragoste infinită.Țin
foarte mult să-i mulțumesc pentru clipele petrecute împreună,pentru
răbdarea și buna înțelegere acordate.Îmi vine și acum în minte glasul
cristalin al ei care-mi spunea „-Măriuța,treci la tablă!” sau „-
Bravo,Măriuța,foarte bine!”

Toți acești patru ani ,care au zburat ca floarea de tei,rămân cei mai
frumoși ani ai vieții petrecuți cu draga mea doamnă învățătoare,pe care
n-o voi uita niciodată.Acum la despărțire simt cum ceva în mine se
frînge,cuvintele sunt de prisos,lacrimile țîșnesc din ochi fără oprire.

Sper că și-n anii viitori să am parte de profesori buni și înțelegători

și să-mi spună:„Bravo,fetițo!Văd că știi să citești și să scrii corect.Cinste
cui te-a învățat!Ce doamnă ai avut?”.Iar eu cu mare bucurie și mândrie
voi răspunde:„Doamna învățătoare Moisiuc Anca.”

Eleva NICOARĂ MARIA

 RĂMAS BUN,DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE!

Zilele trec,vacanța se apropie și vine ziua despărțirii de doamna

învățătoare.Cu greu îmi pot stăpâni lacrimile.Nu aș vrea să plec de lângă
dumneavoastră,din clasa mea,pentru că știu că de acum va fi mai
greu,iar dumneavoastră nu veți mai fi lângă noi.

Parcă ieri ne-ați primit cu brațele deschise în clasă,pe noi cei mici
și sfioși,și iată că timpul a trecut,noi am crescut și am învățat tot ce-i bine
de la dumneavoastră.

Dragă doamnă învățătoare,noi bobocii de acum patru ani,vă

mulțumim pentru tot ,dar mai ales pentru dragostea cu care ne-ați
înconjurat.

-N-o să vă uităm niciodată și nici nu vrem să ne spuneți cuvinte de

despărțire!Am vrea să fiți în continuare profesoara noastră,nu se poate?

Eu vreau să vă mulțumesc că ați fost alături de mine atunci cînd

am fost bolnav. Ochii dumneavoastră au plâns alături de ai colegilor mei
și m-ați ajutat să recuperez tot ce am pierdut.

Cu drag o să-mi amintesc de dumneavoastră întotdeauna.

Elevul GALAN ALEXANDRU