Înainte de primul război mondial România nu se afla la același nivel de dezvoltare cu restul

statelor Europene. Agricultura inca domina in economie, și sistemele democratice nu erau

dezvoltate în stat. Statul român încă era în plin proces de modernizare, iar acest proces a fost
rănit grav de alipirea noilor teritorii din 1918. Ele au lăsat România mai dezorganizată și izolată
diplomatic.
România a ocupat mult mai mult teritoriu decât celelalte state co beligerante, care au încercat
sa obțină câștiguri economice, nu teritoriale. Un motiv ar fi ca într-un context geopolitic modern,
de state nationale, anexarea teritoriilor populate de alte etnii ar duce la instabilitate și la conflict
cu statul național al acestei etnii. Exact acest lucru sa intamplat în românia. Ea este fortata in
1940 sa intoarca basarbia și bucovina uniunii sovietice, și transilvania de nord ungariei. Astfel
toate eforturile și resursele folosite pentru a integra aceste regiuni au fost irosite. Administrația
în vechiul regat a fost slăbită deoarece cei mai buni funcționari publici au fost trimiși în noile
provincii, iar ei nu puteau fi la fel de utili în noile posturi deoarece nu doreau sa fie trimiși la
periferie. Din cauza asta își descarcă supărarea pe populatia locala, cauzand multumire fata de
guvern. Un alt motiv pentru instabilitatea din romania interbelica a fost schimbarea procentului
de romani după anexarea noilor provincii. Populatia romaniei merge de la 7 milioane la 18
milioane, iar procentul de români merge de la 92 la 70. Aceasta schimbare demografică
coincide cu introducerea votului universal pentru barbati, și a avut un impact masiv asupra
democrației române. Populism și naționalismul devin tactici tot mai populare pentru partide, iar
antisemitismul își începe creșterea lentă care a culminat cu venirea la putere a legionarilor.
Acestea au cauzat daune imense mecanismelor democratice din românia care erau abia în
proces de formare. În românia la fel ca in germania și italia fascismul a venit la putere din cauza
instabilității politice și nemulțumirii populatiei, iar acestea au fost cauzate direct de anexarea
noilor teritorii. Basarabia, deși era populata în mare majoritate de români, prezenta o alta
problema statului. Integrarea basarabiei într-un stat modern ar fi luat ani multi. Analfabestimul
era la 80 de procente, administratia era complet diferita, iar o mare parte din elita socială au
părăsit regiunea pentru a se întoarce în rusia. Funcționari publici au trebuit sa fie aduși în masa
din vechiul regat, și ar fi luat mult timp pana populatia locala ar fi fost educata suficient pentru a
prelua aceste roluri. Basarabia nici nu a contribuit la modernizarea economiei româniei, fiind
bazandu-se aproape în întregime pe agricultura, astfel incat după reforma agrară țăranii
basarabeni au primit mai mult pamant deoarece guvernul român crede ca basarabia nu era utilă
pentru nimic altceva decât agricultura.
În anii de după război, românia a devenit o țară cu o importanța geopolitică mai mare. Avea a
opta cea mai mare suprafață și a zecea ce mai mare populatie din europa. Era bogata in
resurse umane, minerale, si agricultural, însă statul român pursisimplu nu era intro pozitie sa
utilizeze aceste resurse într-un mod productiv. Noile teritorii au ajutat românia pe termen scurt,
dar nu au ajutat la crearea unui stat modern.