Sănătatea Ca Investiție

Sănătatea ca Investiție
pe Termen Lung
Raportul Comisiei pentru Sănătate a
Camerei de Comerț Americane din România
Noiembrie 2022
Pregătit de IQVIA România
© 2022. All rights reserved. IQVIA® is a registered trademark of IQVIA Inc. in the United States, the European Union, and various other countries.
Cuprins
+ Introducere și obiectivele raportului 2
+ Importanța investiției în sănătate 5
+ Politici eficiente 16
+ 1 | Prevenție 18
+ 2 | Screening 21
+ 3 | Inovația în sănătate 28
+ 4 | Aderența pacientului 32
+ 5 | Asistența medicală bazată pe valoare 37
+ Optimizare costuri 42
+ 1 | Infrastructura medicală 44
+ 2 | Potențialul generat de pierderea exclusivității 59
+ 3 | Eficientizarea costurilor bazată pe tehnologie 62
+ 4 | Posibilități de digitalizare în domeniul sănătății și potențial de reducere costuri 65
+ Opțiuni de finanțare 70
+ 1 | Schimbare sistemică 72
+ 2 | Fonduri pentru inovare 74
+ 3 | Fonduri UE 78
+ 4 | Modele alternative de finanțare 80
+ Rolul industriei în calitate de contribuitor-cheie 83
+ Apel la acțiune 89
1
Introducere și obiectivele
raportului
2
INTRODUCERE ȘI OBIECTIVELE RAPORTULUI
Raportul și-a propus să evalueze starea actuală a sistemului de sănătate din

România și să genereze perspective pentru optimizarea acestuia
Investiția în sănătate Impactul investițiilor întârziate

trebuie să se afle pe sau insuficiente în domeniul
agenda strategică a sănătății duce la creșterea
fiecărui guvern și a indirectă a costurilor privind
sănătatea, precum și
devenit o necesitate
absolută pentru a scăderea pe termen lung
asigura o creștere a productivității muncii
economică durabilă și a produsului intern
și pe termen lung brut
Sănătatea ca Investiție pe Termen Lung 3

INTRODUCERE ȘI OBIECTIVELE RAPORTULUI
Investițiile în sănătate au devenit o necesitate absolută pentru a asigura o

creștere economică durabilă și pe termen lung
Îmbunătățirea Scăderea
Creșterea raportului
sănătății și mortalității de persoane active la
alimentației infantile număr de persoane
copilului
dependente
Creșterea
Creșterea PIB-ului pe
populației active
Îmbunătățirea Creșterea
sănătății și datorită creșterii
ratei de productivității cap de
alimentației
supraviețuire și a
adulților
pensionării
muncii
locuitor
târzii
Sursă: OECD, Eurostat, IQVIA

Importanța investiției în
sănătate
5
IMPORTANȚA INVESTIȚIEI ÎN SĂNĂTATE
Deși a înregistrat un progres semnificativ, sistemul de sănătate din România

are nevoie în continuare de o strategie de investiții cuprinzătoare
Rezumatul secțiunii
Sistemul de sănătate din România a

înregistrat progrese notabile în Înrăutățirea tendințelor demografice Cheltuieli cu sănătatea
ultimul deceniu • Îmbătrânirea populației: creșterea cu 4 ani a vârstei • Nevoi de sănătate în creștere
medii, într-un deceniu • Al 2-lea cel mai mic nivel al cheltuielilor cu
• Rata de dependență a persoanelor vârstnice: sănătatea pe cap de locuitor din UE: €661
74.4 713
74.2 creștere de 26% față de 2010 (RO) vs. €3104 (UE) în 2019
308*
2011 2020 2011 &2020

ani speranță cheltuieli privind sănătatea*,
• Populație activă bolnavă • Presiune în creștere asupra sistemului
de viață mai mult decât duble Scoring slab în comparație cu media UE Sistem de sănătate
• Speranță de viață: 73 ani (RO) vs. 80 ani (UE) • Sistem foarte centrat pe spital, cu
• Mortalitate evitabilă (la 100.000): 208 (RO) vs. 92 (UE) cheltuieli relativ mari pentru spitale și
Cu toate acestea, România este prinsă • Mortalitate infantilă (la 1.000): 5,6 (RO) vs. 3,3 (UE) asistență medicală primară subtilizată
într-un cerc vicios de • Acces la asistență medicală, diagnosticare și tratament
*PPC EUR pe cap de locuitor
Pentru a inversa tiparul, avem nevoie de schimbări structurale – investiții sporite în domeniul sănătății, dublate de strategii
cuprinzătoare pentru a direcționa aceste investiții către domeniile care au cel mai mare impact
Sursă: Eurostat, OECD
Covid-19 a readus speranța de viață la nivelul din 2009, dar cheltuielile pentru
sănătate pe cap de locuitor continuă să crească
Speranța de viață și cheltuielile pentru sănătate în România
Speranța de viață la naștere, ani Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate (PPC EUR)
CAGR
Voluntare (2011-2020)
0% 713
Obligatorii
76 7,1%
75 75 75 75 75 75 +10%* 141
129
74 74 74 118
10,6%
105
94
88
73
308 77 80
532 572
76 72 466
338 388
296 300 312
232 241
ANI
2011
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
Speranța de viață la naștere a fost de 74 de ani în 2010 și a
Cheltuielile totale pentru sănătate pe cap de locuitor au
crescut la 76 în 2019, dar a înregistrat o scădere în 2020,
crescut substanțial în ultimii ani
determinată de Covid-19
Note: CAGR - Rata medie anuală de creștere; Voluntare – asigurări voluntare si plăți directe; Obligatorii – guvern si asigurari obligatorii
Sursă: The World Bank, World Development Indicators; OECD
În continuare, comparativ cu restul UE, există un decalaj de recuperat privind

sănătatea și speranța de viață
Speranța de viață în RO vs. UE
Speranța de viață la naștere, ani, 2020
83,3 83,1 83,1

82,6 82,4 82,4 82,4
82,3 82,3 82,3 82,2
82,0 81,8
81,6 81,4 81,4
81,3 81,1 81,1
80,8 80,6
80,4
78,9
78,3
77,8
77,4
77,0
76,5
75,9 75,7
75,5
75,1
74,5 74,4
74,2
73,6
Germania
Luxemburg
Lituania
Cipru
Letonia
Albania
Polonia
Finlanda
Liechtenstein
Serbia
Spania
Suedia
Danemarca
Grecia
Macedonia
România
Norvegia
Malta
Franţa
UE27
Ungaria
Bulgaria
Elveţia
Belgia
Croaţia
Slovacia
Islanda
Olanda
Portugalia
Slovenia
Estonia
Cehia
Muntenegru
Irlanda
de Nord
Italia
Austria
Sursă: Eurostat
Pentru a reduce acest decalaj și a atinge cel puțin media UE sunt necesare
investiții suplimentare în sănătate
Cheltuielile pentru sănătate în RO vs. UE (1/2)
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate (PPC EUR) și % din PIB, 2019
EUR
% din PIB
9.000
8.000 9,9
Cheltuielile pe cap de
7.000 locuitor rămân relativ
scăzute
6.000
5.000 5,7 EUR 661

4.000
versus media UE de
3.104
3.000
2.000 EUR 3104

1.000 661
0
EU
LCH
UK
CZH
SWS
ICL
NRW
LVA
ITA
BEL
FRA
IRL
SWE
POL
ESP
LTU
AUT
EST
PRT
LUX
NLD
SVN
DEU
CYP
SVK
HUN
HRV
GRC
ROU
DNK
BGR
FIN
Proporție din PIB PPC EUR pe cap de locuitor

Sursă: Eurostat
… iar finanțarea acestor investiții prin plăți directe suplimentare are un

potențial limitat
Cheltuielile pentru sănătate în RO vs. UE (2/2)
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate (PPC EUR) și % plăți directe din totalul cheltuielilor, 2019
EUR % plăți directe/total
9.000 40
8.000 35
7.000
30 18,9% din cheltuielile
6.000 pentru sănătate sunt plăți
25 directe (out of pocket)
5.000
20
4.000
18,9%
15
3.000 Plățile directe sunt dominate de
10 cheltuielile pentru medicamente,
2.000
posibil limitând accesul populației la
1.000 661
5 medicamentele esențiale
0 0
LCH
UK
CZH
SWS
ICL
NRW
LVA
ITA
BEL
FRA
IRL
SWE
POL
ESP
LTU
AUT
EST
PRT
LUX
NLD
SVN
DEU
CYP
SVK
HUN
HRV
ROU
GRC
DNK
BGR
FIN
% plăți directe Guvern și asigurări obligatorii Asigurări voluntare de sănătate Plăți directe
Sursă: Eurostat
Cipru 100 Investițiile în sănătate pot ajuta la reducerea ratei

Italia
Malta
101
102 ridicate de mortalitate evitabilă prin prevenție
Liechtenstein 102
Elveţia
Islanda
104
105
Mortalitatea evitabilă prin prevenție în RO vs. UE
Spania 110
Suedia 110 Boală cardiacă ischemică
Luxemburg 115
Cancer pulmonar
Norvegia 115
Olanda 124 Boli asociate consumului de alcool
Irlanda 127 Boală cerebrovasculară
Portugalia 135
Accidente (rutiere și altele)
̶ Rata mortalității evitabile prin prevenție a fost a treia cea
Grecia 138 mai ridicată din UE în 2019, subliniind necesitatea de a
Belgia 142 Altele
Germania 150 îmbunătăți promovarea sănătății și prevenția bolilor
Danemarca 151
Austria 152 ̶ Principalele cauze ale mortalității evitabile prin prevenție
Finlanda 154 sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și
Turcia 154
UE27 160 bolile cauzate de consumul de alcool
Slovenia 173
Cehia 188
Polonia 219
Serbia 230 La 10%, supraviețuirea în cazul
Bulgaria 231
Slovacia 231 cancerului pulmonar
Croaţia 233 este în continuare sub
Estonia 234
Lituania 285 media UE de 15%
România 296
Letonia 296
Ungaria 315
Mortalitatea evitabilă prin prevenție la 100.000 de locuitori și principalele cauze ale mortalității*, 2019**
*Mortalitatea evitabilă prin prevenție este definită ca decesul care poate fi evitat în principal prin intervenții de sănătate publică și de prevenție primară
** Sau cele mai recente date disponibile
Elveţia 50
Liechtenstein
Islanda
56
57 .. Precum și a ratei mortalității prin cauze tratabile
Norvegia 57
Suedia
Olanda
60
61
Mortalitatea prin cauze tratabile în RO vs. UE*
Spania 63 Boală cardiacă ischemică
Luxemburg 63
Boală cerebrovasculară
Italia 64 ̶ În ciuda creșterii cheltuielilor pentru sănătate, rata
Belgia 65 Pneumonie
Danemarca 67 mortalității prin cauze tratabile este cea mai mare dintre
Cancer colorectal
Finlanda 69 țările europene
Irlanda 71 Boli hipertensive
Slovenia 72 Altele
̶ Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea
Austria 73 sistemului de sănătate de a oferi populației un tratament
Cipru 77 adecvat și în timp util sunt demonstrate de ratele ridicate
Portugalia 79
Germania 82
ale mortalității prin cauze tratabile, asociate bolilor
Malta 85 cardiace ischemice, accidentelor vasculare cerebrale,
UE27 92 pneumoniei și cancerului colorectal
Grecia 93
Cehia 120
Croaţia 128
Estonia 129
131
Turcia Boală cardiacă ischemică este
Polonia 134
Slovacia 164 de 2 ori mai mare comparativ cu
Serbia 170
Ungaria 173 media UE
Lituania 181
Letonia 189
Bulgaria 189
România 208
Mortalitatea prin cauze tratabile la 100.000 de locuitori și principalele cauze ale mortalității*, 2019**
* Mortalitatea prin cauze tratabile este definită ca decesul care poate fi evitat în principal prin intervenții de asistență medicală, inclusiv screening și tratament
Deși prevenția joacă un rol major, aceasta rămâne subdezvoltată în cadrul

sistemului de sănătate național și al strategiei de investiții din România
Cheltuieli pentru prevenție în RO vs. UE
Cheltuielile medii anuale pentru prevenție pe cap de locuitor, 2020

O parte semnificativă a deceselor ar
putea fi prevenită prin abordarea
factorilor de risc comportamentali și prin
Ø EUR 97
consolidarea prevenției primare 3,2% din total cheltuieli
• Îmbunătățiri în prevenția și tratamentul

bolilor cardiovasculare (BCV) sunt posibile
și ar putea avea un impact semnificativ Ø EUR 8
asupra sănătății populației 1,4% din total cheltuieli
• În 2018, au fost introduse noi programe de

screening pentru cancer, BCV și
tuberculoză, dar frecvența controalelor
preventive rămâne scăzută
Sursă: Eurostat
O prevenție timpurie este și mai importantă în contextul îmbătrânirii

populației, pentru a limita pierderile economice
Îmbătrânirea populației
Vârsta medie a populației Raportul de dependență pentru vârstnici

2020 măsoară raportul dintre numărul de persoane cu vârsta
peste 64 de ani la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă
între 15 și 64 de ani
2010 29
43,2
ANI
39,4 25
ANI 23
41,2 44,5 22
38,5 41,6 20
2000 2005 2010 2015 2020
Populația ce a atins vârsta de pensionare va continua

Vârsta medie a populației României este în continuă creștere
să crească, contribuind la potențiale pierderi economice
Sursă: World Bank, Eurostat

În plus, reducerea în continuare a mortalității infantile ar avea un impact

durabil asupra indicatorilor de dezvoltare economică
Mortalitatea infantilă în RO vs. UE
Mortalitatea infantilă*, decese la 1000 de născuți vii • Mortalitatea infantilă în România a scăzut
1990 constant în ultimii 30 de ani
2010
2020 • Cu toate acestea, în 2020, este în
România
continuare cea mai ridicată rată a

mortalității infantile din UE
26,9 9,8 5,6
• Practicile de îngrijire prenatală și
programele de screening/prevenție de la o
vârstă foarte fragedă au potențialul de a
reduce și mai mult rata mortalității
România
Estonia Media UE
UE 2020
• Acest lucru va avea un efect durabil

1,4 3,3 5,6 asupra dezvoltării economice a țării prin
îmbunătățirea situației demografice
*Copii care au decedat înainte de a împlini vârsta de un an
Sursă: Eurostat
Politici eficiente
16
POLITICI EFICIENTE
Propunem câteva exemple de măsuri și politici necesare pentru a genera

economii de cost și, potențial, pentru a salva vieți
Rezumat
Îmbunătățirea calității asistenței

Prevenție/ Aderența
Vaccinare pacientului
medicale și sănătății pacienților
Exemplu: 1 din 6 decese cauzate de cancerul de prostată
și 1 din 4 cauzate de cancerul pulmonar pot fi evitate
doar prin screening, iar 200.000 de decese la nivel UE ar
Asistență putea fi evitate printr-o mai bună aderență a pacienților
medicală bazată
pe valoare
Abordarea cheltuielilor
Inovație în ineficiente privind sănătatea
Screening domeniul Exemplu: screening-ul eficace al bolilor cardiovasculare
sănătății poate reduce costurile anuale asociate deceselor
premature cu 230 de mil EUR

Prevenție
18
PREVENȚIE
Cea mai cost-eficientă metodă de a obține o sănătate bună este adesea prin
prevenirea apariției bolii cât mai devreme posibil
Studiu de caz: HPV în România
• O provocare în creștere, • Cancerul de col uterin este printre puținele tumori maligne care ar putea fi eliminate la nivel global prin imunizarea
atât la nivel global, cât și în (neutră de gen) împotriva tulpinilor oncogene de HPV, agentul infecțios cu transmitere sexuală care provoacă cele mai
România, este creșterea multe tipuri de cancer* cu această topografie
deceselor cauzate de cancer
• România a demarat cea de-a doua campanie de vaccinare împotriva HPV în 2020, dar numărul de doze disponibile
• Cancerul este un factor este încă insuficient pentru întreaga populație țintă de adolescente (și potențial băieți)
principal al ratei ridicate de
• Succesul programului depinde de angajamentul autorităților, de implicarea medicilor de familie și de implementarea
decese influențabile prin
unei comunicări eficiente în rândul populației pentru a stimula răspândirea unui comportament pozitiv privind
tratament
vaccinarea
CANCER DE COL UTERIN
HPV Cancerul de col În fiecare an Mortalitate

EXEMPLU:
Infecția cu unele tipuri de HPV în România, în medie, 1805 România deține cea mai mare
este cel mai mare factor de risc
uterin
este al 2-lea cel mai frecvent femei decedează datorită rată a mortalității cauzate de
pentru cancerul de col uterin, cancerului de col uterin, iar cancerul de col uterin dintre țările
cancer la femeile cu vârsta
provocând mai mult de 85% 3380 sunt UE, de peste 3 ori mai
cuprinsă între 15 și 69 de ani
din incidența acestuia nou diagnosticate mare vs. media UE
din România
*Cancerul de col uterin, precum și alte tipuri de cancer cauzate de HPV, inclusiv unele tipuri de cancer al gurii și gâtului și unele tipuri de cancer ale zonelor anale și genitale
Sursă: Eurostat, National Cancer Plan, CancerWorld Press Article
PREVENȚIE
O vaccinare pe scară largă împotriva HPV are cel mai mare potențial atât
privind rezultatele medicale cât și privind reducerea costurilor
Studiu de caz: HPV în Bulgaria
Estimarea costurilor economice pentru diferite alternative pe o perioadă de un an
€48mil Comparativ cu
comportamentul pasiv,
vaccinarea împotriva HPV
este estimată să genereze
€37mil în
economii de cost pentru
€11mil sistemul de sănătate
Include costul minim al tratamentului
Vaccinarea pe scară largă a fetelor, pentru pacienți în fiecare etapă și
inclusiv costurile pentru vaccinuri și pierderile economice cauzate de
administrarea acestora moartea prematură
Vaccinare Comportament pasiv
Sursă: IQVIA, Medinfo

Screening
21
SCREENING
Diagnosticarea și tratamentul în timp util prin programe de screening la

nivelul întregii populații sunt esențiale pentru o populație sănătoasă
Designul programelor de screening
SCREENING-UL POATE AVANSA ȘI REVOLUȚIONA SĂNĂTATEA… … PRIN PROGRAME BINE CONCEPUTE
Scopul screening-ului este de a identifica persoanele Participare → Screening-ul de succes depinde

dintr-o populație aparent sănătoasă și de a oferi un de o bună acoperire și participare
Studiu de caz 1: Cancer colorectal SP
tratament timpuriu
Prevenție → Identificarea pacienților cu risc
Debutul biologic Debutul
al bolii simptomelor
Tratament Deces ridicat și screening-ul permit o mai bună prevenție
Studiu de caz 2: Boli cardio-vasculare în UK
ÎNCEPEREA Precizie → Biomarkerii și testarea genomică

TRATAMENTULUI
sunt esențiale pentru precizia screening-ului
MAI DEVREME
Studiu de caz 3: Cancerul de prostată RO
Debutul biologic Prioritizare → Programele de screening de succes

Tratament Deces
al bolii se concentrează pe cauzele principale ale mortalității
Studiu de caz 4: Cancer pulmonar RO
Programe multiple de screening sunt deja planificate pentru implementare în Planul Național de Cancer
Sursă: Screening Programs: a short guide, WHO; National Cancer Plan; National Health Strategy
SCREENING
Un screening de succes, cu o rată de participare de 72%, a generat economii

de ~100 mil euro și o scădere a incidenței cu 16%
Studiu de caz 1: Screening-ul cancerului colorectal în SP
CAZ: SPANIA, ȚARA BASCILOR

PROGRAMUL DE SCREENING AL CANCERULUI COLORECTAL
Programul de screening
Țara Bascilor are o populație de
-16% scădere a incidenței
cancerului colorectal - Un software specific a fost
2,2 milioane conectat cu dosarele medicale
și registrele de cancer
-26% scădere a mortalității - Au fost trimise invitații prin
Ținta pentru screening au fost cauzate de cancer colorectal poștă împreună cu un kit de
586.700 rezidenţi test FIT* și cod de identificare
individualizat
EUR 93 Milioane - Centrele de Sănătate Primară
economii nete datorate reducerii
72% costurilor de tratament și
au consolidat informațiile, au
rată de participare colectat kit-urile și au organizat
prevenirii pierderilor economice colonoscopii pentru cazurile
prin salvarea de vieți pozitive
* FIT este un test imunochimic pentru fecale utilizat pentru depistarea cancerului intestinal
Sursă: Strengthening health systems through smart spending - European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations 2020 report
SCREENING
În UK, un program de screening și prevenție a BCV a detectat 700 000 de

persoane cu risc ridicat și a ajutat la diagnosticarea a 175 000 de pacienți
Studiu de caz 2: Screening-ul cardio-vascular în UK
CAZ: UK, NHS CAZ: PROGRAMUL DE SCREENING

PROGRAMUL DE SCREENING AL BOLILIOR CARDIOVASCULARE "TOTUL PENTRU INIMA TA"
(DURATĂ: 2020-2023)
Persoane între
700mii persoane cu Obiectiv:
40 și 74 ani risc ridicat de BCV detectate • Instruire 900 medici familie
eligibile pentru screening* • Derularea unei campanii
educaționale și screening pentru
175mii pacienți 165.000 pacienți (50% din
grupuri vulnerabile)
15,7mil populația totală diagnosticați cu hipertensiune
arterială, 35mii cu diabet Buget: ~€4mil
eligibilă (2015-2020)
tip 2 și 11mii cu BCR*** Program inițiat și implementat prin
£48mil cheltuieli pe an £141mil câștig net din
colaborarea mai multor parteneri**
pentru controalelor de Povara insuficienței cardiace cronice în România:

sănătate ale NHS (2019) perspectivă societală (£2,93
pentru fiecare £1 cheltuit) 230 mil EUR costurile anuale asociate deceselor
premature
*Persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 74 de ani fără condiții preexistente; ** Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Societatea Română de Cardiologie (SRC), Asociația Română
de Promovare a Sănătății (ARPS), Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, Coaliția Organizațiilor Pacienților
cu Boli Cronice din România (COPAC);*** BCR – boala cronică de rinichi
Sursă: Review of NHS Health Check - How effective is the NHS Health Check?; Articol științific - Burden of Chronic Heart Failure in Romania
SCREENING
În România, screening-ul pentru al 2-lea cel mai frecvent cancer la bărbați

este planificat pentru 2024, estimând-se economii de cost importante
Studiu de caz 3: Screening-ul cancerului de prostată în RO
CAZ: ROMÂNIA
PROGRAMUL DE SCREENING PENTRU CANCERUL DE PROSTATĂ
Screening-ul și tratamentul
2.900 2.300 65% precoce al cancerului sunt
bărbați diagnosticați bărbați decedează din cauza dintre cazurile de cancer de
anual cu cancer cancerului de prostată, conducând la 3 prostată sunt diagnosticate de 10x mai ieftine
ani de viață pierduți la 1.000 de bărbați în stadiul IV decât tratamentul pentru
stadiul IV
Screening-ul cancerului de prostată la nivel național în România este
planificat pentru 2024. Pentru a avea succes, programul ar trebui să:
̶ Vizeze bărbații predispuși la cancerul de prostată
̶ Includă un test de sânge și a scanare RMN înainte de o biopsie

invazivă pentru a asigura un diagnostic mai bun al cancerelor
€500
1 din 6 agresive, reducând în același timp supra diagnosticarea €310 €5mii
mii
decese ar putea fi prevenite
prin screening-ul țintit al ̶ Includerea testării genomice pentru o diagnosticare de acuratețe Screening Tratament Tratament
Stadiu I Stadiu IV
cancerului de prostată
Sursă: Europa UOMO (Europa UOMO este o mișcare europeană de susținere care reprezintă 27 de grupuri de pacienți cu prostată din țări din Europa); Planul Național de Cancer; University College London

SCREENING
Consiliul UE încurajează screening-ul pentru un set mai larg de boli, inclusiv

pentru cancerul pulmonar care este principala cauză de deces prin cancer
Studiu de caz 4: Screening-ul cancerului pulmonar în RO
€18,8mld 23%
se cheltuie anual pentru cancerul pulmonar la nivel UE
53% 20% 4%
Costuri cu Costuri
Cheltuieli de sănătate Costuri cauzate de mortalitate
îngrijirea informală cauzate de
morbiditate
Povara cancerului pulmonar în

Screening cancer pulmonar pentru a reduce mortalitatea cu 25%
Pe baza mai multor studii la scară largă, screening-ul cu LDCT* poate reduce mortalitatea cu aproape
România 25%, prin detectarea cancerului pulmonar într-un stadiu incipient atunci când este realizat în rândul
fumătorilor/ sau ex-fumători de ambele sexe în intervalul de vârstă 50-80 de ani
Cancerul pulmonar este responsabil

pentru: Consiliul UE solicită punerea rapidă în aplicare a programelor de
̶ 4% din totalul deceselor din România depistare a cancerului pulmonar după o analiză cuprinzătoare a dovezilor care
afirmă că există o bază științifică solidă pentru introducerea, în statele membre UE, a unor
̶ 72 mii episoade de spitalizare pe an programe de screening pentru depistarea cancerului pulmonar și salvarea de vieți
̶ 10% este rata de supraviețuire după 5 ani
a pacienților cu cancer pulmonar (față de 15
% media UE) Testarea genetică este o parte esențială a screening-ului cancerului
̶ 10 ani din viață pierduți prematur la 1000 pulmonar evaluând riscul genetic al unei persoane de a avea cancer pulmonar și furnizând
informații valoroase despre mutațiile genetice și astfel conducând la cele mai bun tratament
de adulți
Notă: LDCT - tomografia computerizată cu doză mică
Sursă: Economic burden of cancer across the European Union: a population-based cost analysis. The Lancet Oncology, Genetic Testing for Lung Cancer Risk, NELSON Study
SCREENING
Între timp, fără un program eficient de screening la nivel național, ratele de

screening din România sunt cu mult sub media UE
Inegalitatea privind cancerul
CANCER DE SÂN: Femei care au auto-raportat că nu au avut niciodată examen mamar prin radiografie (%,2019) Lipsa
programelor de
11% screening la nivel
72%
național, derulate
la scară largă,
precum și
CANCER COLORECTAL: Persoane care au auto-raportat că nu au avut niciodată test de screening colorectal (%,2019) conștientizarea
limitată a
screening-ului în
49% 93% rândul populației
au creat un decalaj
uriaș între
România și UE în
CANCER DE COL UTERIN: Femei care au auto-raportat că nu au avut niciodată test de frotiu cervical* (%,2019) ceea ce privește
cancerul de sân,
47% colorectal și de col
14%
uterin
Nota:*Test Papanicolau
Source: Cancer Inequality Registry

Inovația în sănătate
28
INOVAȚIA ÎN SĂNĂTATE
România are o rată scăzută de disponibilitate a medicamentelor inovatoare,

precum și cel mai lung timp până la disponibilitate
Accesul la medicamente inovatoare
Numărul de zile până la disponibilitate pentru medicamentele inovatoare (2021)

• România are în continuare o
160 2.000 rată scăzută de
1.800 disponibilitate a
140
medicamentelor, precum și
1.600
120 cel mai lung timp până la
1.400 disponibilitate de 899 de
Numărul de produse
100 zile în medie
Durata de timp (zile)

1.200
80
844
899 1.000 • Timpul până la
764
800 disponibilitate este definit ca
60 676
573 577
541
599
564
627
594 numărul de zile de la data
534 521 525 600
obținerii autorizației de piață
497 517 498 480 464 479
40 429
396 417 414
367
315 294
340
261
400 EMA pentru un medicament
20 133
176 191
200 și data la care acesta devine
disponibil pentru pacienți,
0 0
dată care, pentru majoritatea
țărilor, coincide cu
adăugarea medicamentului
# de produse cu data de accesibilitate Întârziere maximă Întârziere medie Întârziere minimă pe lista de rambursare
Sursă: IQVIA; EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) Patients W.A.I.T. Indicator 2021 Report
Terapiile celulare revoluționează medicina de precizie, începând cu

oncologia, dar România rămâne în urmă
Exemplu: Terapia celulară și genică
Începând cu oncologia, FINANŢARE → Terapiile cu

terapiile celulare și În România sunt aprobate
preț ridicat se dovedesc a fi o
provocare pentru sistemele de
genice 2 terapii celulare și sănătate cu bugete mai mici
genice, începând cu anul
au inițiat o revoluție în medicina de INFRASTRUCTURĂ →
2020. Doar un număr
precizie (MP) folosind înțelegerea limitat de pacienți au Pregătirea și aprobarea
genomică avansată a progresiei bolii pentru accesat aceste terapii.
centrelor de terapie celulară și
a facilita terapii țintite și pentru a permite genică reprezintă o povară atât
Pentru a asigura că pentru autorități, cât și pentru
fiecărui pacient să primească pacienții au acces la cele companiile farmaceutice
cel mai înalt grad de mai bune tratamente,
sistemele de sănătate RESURSE UMANE →
personalizare
din România trebuie Pentru a administra terapia
adaptate și reformate celulară, un centru are nevoie de
personal medical și paramedical
cu abilități specifice
Sursă: Articol științific - Do Advanced Therapies Have a Future in the Low- and Middle-Income Countries?, McKinsey
Tehnologia PET-CT, precum și alte tehnologii avansate de imagistică

revoluționează medicina de precizie
Exemplu: PET CT-uri
FINANŢARE → Prețul mai

În România există 15 mare al dispozitivelor și
dispozitive de scanare procedurilor și discrepanțele
Tomografia cu emisie PET în 9 județe și pentru regionale semnificative fac
a valorifica multiplele accesul la acest diagnostic să
de pozitroni (PET) beneficii ale acestui fie încă inegal
precum și alte tehnologii avansate de instrument imagistic INFRASTRUCTURĂ →
imagistică revoluționează medicina de inovator, Ministerul Simplificarea procesului de
precizie și oncologia de precizie prin Sănătății a stabilit un aplicare și o creștere a cererii
capacitatea lor de a identifica arii care sunt Program Național anual vor contribui la îmbunătățirea
mai susceptibile de a răspunde la terapiile pentru PET-CT, dar în ratei de utilizare a PET-CT
țintite și de a ajuta medicii să ofere 2022 programul este RESURSE UMANE →
tratamente mai de impact limitat la doar 12 mii de Există un deficit mare de
pacienți cu cancer și radiologi la nivelul UE și, cu
epilepsie 12,3 radiologi la 100 de mii de
persoane, România se situează
chiar sub media UE
Sursă: NHIH, Eurostat

Aderența Pacientului
32
ADERENȚA PACIENTULUI
Aderența scăzută subminează rezultatele farmacoterapiei și implică costuri

semnificative pentru sistemele de sănătate
Aderența pacienților la tratament în UE
Magnitudinea neaderenței este mai mare

“Medicamentele nu funcționează la decât cea percepută, Studiu de caz privind
pacienții care nu le iau” diabetul în UE
C. Everett Koop, Chirurg american 7 DIN 10

pacienți inițiați cu
medicamente pentru diabet
își vor ridica prima rețetă
Impactul neaderenței pacienților la nivelul UE
PÂNĂ LA 5
pacienți care ridică rețeta își
194.500 decese anual în UE din cauza greșelilor și iau medicamentele în mod
lipsei de aderență în administrarea medicamentelor prescrise regulat
DOAR 3
€1,25 miliarde anual este costul pentru dintre aceștia vor continua
să-și ia medicamentele pe
neaderența la tratament, în Uniunea Europeană
un termen de 2 ani
Sursă: Improving the sustainability of healthcare systems through better adherence to therapies, EFPIA; Investing in medication adherence improves health outcomes and health system efficiency, OECD
Actorii cheie din industria sănătății au un mare potențial de a schimba acest

lucru, abordând factorii de neaderență la fiecare nivel
Factorii care conduc la o aderență scăzută
Factori ce privesc sistemul de sănătate
̶ Factori privind medicii, inclusiv calitatea interacțiunii pacient-medic Toți actorii principali din sănătate
̶ Factori privind accesul la tratament, inclusiv tipul plătitorului, rambursarea ar trebui să sprijine aderența la
medicamentelor tratament:
Factori ce privesc boala Prestatorii de servicii
̶ Experiența pacientului cu boala, durata îmbolnăvirii pacientului, aderența acestuia la
alte medicamente
medicale pot avea un impact
̶ Comorbidități, atât prezența cât și numărul de comorbidități ridicat prin comunicarea față în
față, în ciuda timpului limitat
Factori ce privesc tratamentul pentru consultări. De asemenea
̶ Experiența pacientului cu medicamentul, inclusiv efecte secundare, aderența în trecut și asistenții medicali și
̶ Coprescripții, inclusiv numărul și tipul medicamentelor prescrise concomitent farmaciștii, pot avea un rol
consultativ mai mare
Factori ce privesc pacientul Sistemul public și companiile
̶ Comportament și convingeri, inclusiv uitare/neglijență, preferințe ale pacientului
farmaceutice pot să susțină
̶ Educație, inclusiv un nivel scăzut de alfabetizare privind sănătatea
implementarea programelor de
aderență pentru pacienți, în
Factori socio-economici terapiile cu cel mai mare impact
̶ Stabilitatea gospodăriei, inclusiv starea civilă, copiii, situația financiară
̶ Nivelul de activitate, inclusiv abonare la cluburi sportive
Sursă: Failure to take prescribed medicine for chronic diseases is a massive, world-wide problem, WHO
O modalitate eficientă de a ajuta pacienții să rămână aderenți la planul de

tratament sunt Programele de Aderență pentru Pacienți
Exemplu: Program de Aderență pentru Pacienți (PAP)
̶ O companie farmaceutică cu un Durată aderență tratament – Curba Kaplan Meier

tratament pentru indicații multiple comparație între grupul de test și de control
a înscris aproximativ 500 de
Procentul de pacienți rămași pe planul de tratament

6 luni 79%
pacienți într-un PAP și a folosit
12 luni 69%
o tehnologie inovatoare pentru a
trimite pacienților memento-uri
18 luni 56%
digitale personalizate ajutându-i
să-și respecte planul de
tratament
̶ După cum se vede în grafic, 69% 3 luni

dintre pacienții din grupul de test
versus 55% din grupul de control,
au rămas pe tratament la un an
de la începerea acestuia, iar 46%
vs. 34% dintre pacienți au
rămas pe tratament la 2 ani
Sursă: IQVIA Longitudinal prescription data (LRx) Zile cu PAP fără PAP
Note: O curbă Kaplan-Meier afișează atât acei participanți care au avut evenimentul, cât și durata în studiu a acelor participanți care nu au avut încă evenimentul.
Axa x arată timpul, iar axa y arată proporția de pacienți care au avut sau nu evenimentul.
Sursă: IQVIA
Dar există mai multe modalități care pot sprijini aderența, de exemplu un
simplu apel telefonic de urmărire se poate dovedi a fi foarte eficient
Exemplu: Serviciu Nou de Medicină (SNM)
SNM se adresează deciziei pacienților de fi .. prin oferirea de consultații în Și obținând deja rezultate
aderenți la un medicament (care este farmaciile comunitare (costul SNM remarcabile în aderență și
adesea luată în primele 2 săptămâni)... este de £25 per farmacist) economii de cost
Pacientului i se prescriu
medicamente pentru astm și mai mulți pacienți
BPOC, hipertensiune arterială,
12.000 farmacii 11% aderenți la terapie
diabet de tip 2 sau ia terapii
anticoagulante
£75,4mil
Farmaciștii care fac parte din economii pe
SNM revin cu un apel telefonic
5,7mil consultări termen scurt
după 7-14 zile
Farmaciștii revin din nou cu apel economii pe
telefonic 2-3 săptămâni mai 278.700 mai mulți QALY £517mil termen lung
târziu
3-5 săptămâni
Sursă: Universities of Nottingham, Manchester, and UCL; Pharmaceutical Journal; QALY -ani de viaţă ajustaţi în funcţie de calitatea vieţii
Asistența medicală
bazată pe valoare
37
ASISTENȚA MEDICALĂ BAZATĂ PE VALOARE
Provocările sistemului de sănătate actual conduc des la rezultate scăzute pentru

pacienți, astfel că atenția ar trebui îndreptată către valoarea adusă acestora
Asistență medicală bazată pe valoare
SISTEMUL ACTUAL DE SĂNĂTATE ESTE

Asistența medicală bazată pe valoare are potențialul de a oferi reziliența
necesară și a sprijini evoluția sistemului de sănătate actual prin:
DEFICITAR
(1) Achiziția bazată pe valoare
− Rezultate – rezultatele în materie de (2) Medicina personalizată sau de precizie
sănătate variază foarte mult între țări și chiar
în interiorul țărilor (de exemplu, ratele de FACTORI DETERMINANȚI REZULTATE
reoperare în urma intervenției chirurgicale de
înlocuire a șoldului în Germania sunt de 18 COLABORARE - colaborare mai
ori mai mari în spitalele cu cele mai slabe
bună cu pacienții pentru a înțelege ce PACIENŢI – economii de
este important pentru aceștia cost, experiență și rezultate
performanțe comparat cu spitalele cele mai
GUVERNANȚĂ - asigurarea îmbunătățite, acces la
bune)
guvernanței și a resurselor tratament
− Costuri – la nivel UE, costurile privind administrative necesare
sănătatea cresc mai rapid decât creșterea PLĂTITOR - controlul
DIGITALIZARE - utilizarea costurilor și reducerea
PIB-ului, iar între 10% și 34% din costurile cu digitalizării, a analizei datelor pentru
sănătatea sunt cheltuite ineficient din cauza riscului financiar
a sprijini luarea de decizii mai bune
asistenței medicale necorespunzătoare PRESTATOR - eficiență
FINANȚARE ȘI ACHIZIȚII -
− În plus, România este în urma altor țări din trecerea de la activitate la rezultate, operațională, calitatea
regiune la majoritatea indicatorilor de de exemplu prin introducerea serviciilor, tratamente
sănătate, și este deficitară privind inițiative de schemelor de acces facilitat inovatoare
(„managed entry agreements”)
prevenție a bolilor și de diagnosticare timpurie
Sursă: Harvard Business Review, AmCham

Pentru a maximiza beneficiile asistenței medicale bazate pe valoare, plătitorii

trebuie, de asemenea, să adopte achizițiile bazate pe valoare
Achiziții bazate pe valoare
Procesele actuale de achiziții NU

sprijină asistența medicală bazată
pe valoare
Importanță ridicată
Produsele medicale, inclusiv
dispozitivele, consumabilele și
echipamentele, sunt achiziționate în În 2014, UE a Valoarea principală:
adoptat o nouă rezultate împărțite la
principal pe baza costurilor de directivă privind costuri
achiziție up-front și se concentrează achizițiile publice
adesea pe economii pe termen scurt pentru a încuraja o
și nu răspund nevoilor pacienților, ci perspectivă mai REZULTATE Alte beneficii pentru
sunt dependente de aspecte holistică și principalele părți
conceptul de interesate
organizaționale (de exemplu, COSTURI
stimulente nealiniate etc.) Achiziție
Bazată pe
Impact mai larg
70% 70% Valoare este în
linie cu această
asupra societății
din vânzările de dintre deciziile
nouă direcție
tehnică medicală luate în aceste
trec printr-un proces cazuri sunt stabilite Importanță scăzută
de achiziții publice pe baza prețului
Sursă: Procurement: the unexpected driver of value-based healthcare, BCG & MedTech Europe
Asistența medicală bazată pe valoare trebuie completată cu medicina

personalizată, ambele având în focus valoarea generată pentru pacient
Medicină personalizată și asistență medicală bazată pe valoare
Datele și analizele care fac parte integrantă din medicina

personalizată vor contribui la validarea valorii livrate și la definirea și ̶ Medicina personalizată are
îmbunătățirea modelului potrivit de rambursare scopul de a oferi pacientului
potrivit, tratamentul potrivit, la
momentul potrivit, avansând de la
Medicina personalizată Asistența medicală modelele ‘universale’ care nu mai
va crește în continuare, ca bazată pe valoare ar funcționează la cele personalizate
urmare a disponibilității recompensa spitalele și
unor date de înaltă calitate prestatorii pentru a ajuta ̶ Pentru cele care urmează să fie
pe termen lung și utilizate pacienții să-și introduse în România, Ministerul
pentru a modela, planifica îmbunătățească sănătatea, Sănătății va trebui să definească
și direcționa terapiile cu o să reducă efectele bolilor și să implementeze modalități
rapide de evaluare și rambursare
precizie mai mare cronice și să ajute pacienții pentru imunoterapii,
să trăiască o viață mai medicamente personalizate și
sănătoasă teste genetice (dintre care unele
sunt cuprinse în Planul Național de
Abordarea bazată pe valoare va stimula în continuare companiile să dezvolte Cancer) și să ia în considerare
soluții personalizate de medicină, cum ar fi medicamente personalizate, modelul bazat pe valoare
monitorizarea rezultatelor dietei și exercițiilor fizice, îmbunătățirea prevenirii bolilor
Sursă: Reuters
Sistemele de tip DRG reprezintă o metodă practică de sprijinire a asistenței

medicale bazată pe valoare
Exemplu: Grupuri de diagnostic (DRG)
Abordare bazată pe DRG-uri
Plată per serviciu

Este modelul tradițional de
plată în sistemul de servicii
Grupuri de
medicale în care prestatorii și diagnostic
medicii sunt recompensați Cereri de externare Rambursare pe baza
DRG-uri
pentru fiecare serviciu prestat pacienți codului de diagnostic
̶ Prestatorii colectează cererile de externare și le clasifică în

grupuri omogene, reprezentative din punct de vedere clinic
̶ Sistemul DRG impune apoi plătitorilor să efectueze rambursări
Abordare bazată pe valoare pe baza codului de diagnostic, indiferent de serviciile
Prestatorii și medicii sunt recompensați prestate sau de durata șederii, și anume o plată DRG tipică
pentru rezultatele pozitive ale pacienților, mai
acoperă toate costurile asociate cu o ședere în spital de la
degrabă decât pentru volumul serviciilor
furnizate momentul internării până la externare
Sursă: Research by RGA (Reinsurance Group of America)

Optimizare costuri
42
OPTIMIZARE COSTURI
Alocarea fondurilor existente ar putea fi optimizată iar economii de cost ar

putea fi realizate prioritizând patru arii
Rezumat
Există mai multe potențiale surse de optimizare a costurilor pentru a sprijini strategiile specifice
și pentru a susține creșterea investițiilor în sănătate
Infrastructură Pierderea Tehnologie Digitalizare

medicală exclusivității
• Înțelegerea ineficiențelor și • Datorită tehnologiei, economiile • Maturitatea digitală în domeniul
• În următorii 4-5 ani există o
creșterea transparenței ar putea fi realizate și printr-o sănătății în România este
schimbare de paradigmă într-o
eficiență îmbunătățită, de evaluată ca fiind “subdezvoltată”,
costurilor pot ajuta la perioadă în care un număr
exemplu: înregistrând un decalaj față de
identificarea ariilor de optimizare semnificativ de produse își vor
costuri, de exemplu: − Un studiu UE estimează că Europa de Vest
pierde exclusivitatea
adoptarea de soluții tehnologice • O serie de politici dedicate
− Personalul medical se confruntă • Reducerea costurilor ca urmare si AI în sistemele de sănătate sănătății digitale au fost adoptate
cu o distribuție fragmentată și cu
migrație
a pierderii exclusivității poate europene ar putea duce la €212 în Europa în ultimii ani dar
duce la resurse eliberate care miliarde economii anuale România a rămas în urmă
− Îngrijirea în ambulatoriu pot fi realocate pentru a crește − Un studiu din UK privind
reprezintă 19% din costurile accesul pacienților la tratament rentabilitatea prostatectomiei
totale cu sănătatea în România,
radicale asistată robotic (RARP)
versus 30% în UE, conducând la
în cancerul de prostată localizat
o îngrijire primară redusă
estimează economii de £1800
− Numărul de dispozitive medicale per pacient
este scăzut comparativ cu UE și
mult subtilizat
Sursă: Eurostat, IQVIA, OECD, Comisia Europeană
Infrastructura medicală
44
INFRASTRUCTURA MEDICALĂ
Înțelegerea structurii și a disponibilității forței de muncă din domeniul

sănătății în România este esențială
Personalul medical din România
Medici și asistente la 1000 de locuitori, 2020* Medici la 1000 de locuitori, 2021
13
Asistente practicante la 1000 de locuitori
Media UE: 3,8

12 GERMANIA
SUEDIA 9,85
BELGIA
11
10 SLOVENIA OLANDA DANEMARCA
AUSTRIA 1500- 2000
9 CEHIA
8
UK ROMÂNIA
UE
MALTA medici
LITUANIA
7
UNGARIA
CROAŢIA SPANIA
Media UE: 8,0
părăsesc România anual, în
6
POLONIA
ESTONIA ITALIA CIPRU medie, din cauza
5
4 LETONIA BULGARIA recunoașterii scăzute și a
1,53
3 salariilor mici, ceea ce
2 Universitate accelerează deficitul de
1 de Medicină
personal medical
0
2 3 4 5 6
Medici practicanți la 1000 de locuitori
• România are un număr mai mic de medici practicanți la 1000 de locuitori comparativ cu UE, 3,3 în România față de 3,8 media UE, cu
o fragmentare notabilă în distribuția acestora la nivel de țară
• Deficitul de personal medical este accelerat de migrarea cadrelor medicale în ultimii ani
• Pentru a aborda cu succes problemele persistente și trendul negativ privind personalul medical, se impune luarea unor măsuri necesare
* Sau cele mai recente date disponibile

Sursă: Eurostat, INS
Distribuția inegală a medicilor, pe specialitate și grupă de vârstă, creează o

presiune suplimentară pentru sistemul de sănătate
Personalul medical per specialitate: RO vs. UE
Specialiști* Specialiști chirurgie** Medici de familie Medici de familie, în funcție de

la 100.000 de locuitori, 2020 la 100.000 de locuitori, 2020 la 100.000 de locuitori, 2020 vârstă***, 2020
BG 184 DE 124 PT 274 3.948
LT 160 BG 120 BE 119
CZ 158 LT 113 ES 91 2.959 2.895
IT 149 AT 111 NL 91
DE 146 CZ 110 LT 89
RO 138 ES 101 NO 87
CR 137 IT 99 IE 87 1.294
PT 128 MT 95 FR 85
EE 125 EE 85 MT 81
AT 124 LI 80 AT 75 47
HU 122 PT 79 LV 75 <35 35-44 45-54 55-64 65-70
ES 113 CR 77 DE 72
SI 111 SI 73 EE 71 România are, de asemenea, o forță
ME 109 LV 72 IT 70 de muncă în curs de îmbătrânire; de
LV 106 RO 70 TR 67
NL 95 HU 67 CZ 66 exemplu, estimările arată că
BE 91 BE 63 RS 65 România va pierde ~18% din actualii
MT 91 NO 59 RO 64 medici de familie în următorii 10 ani
NO 89 ME 56 LI 62
LI 80 RS 54 SI 62 din cauza pensionării celor care au
FR 78 IE 49 BG 58 în prezent vârsta de peste 55 de ani,
RS 78 FR 48 CR 57 iar forța de muncă mai tânără este
IE 68 TR 48 ME 51
TR 58 NL 43 HU 39
insuficientă pentru a îi înlocui
Note:*Include medici specializați în diagnosticul și tratamentul ne-chirurgical al tulburărilor și bolilor fizice, de ex. specialiști în medicină internă, cardiologie, oncologie și radiologie; ** Include medicii specializați în
chirurgie, adică specialiști în chirurgie generală, chirurgie neurologică, anestezie sau medicina accidentelor și de urgență; ***Analiza acoperă cca 90% din populația de medici de familie din România
Sursă: Eurostat, IQVIA, UNICEF
Asistența spitalicească rămâne dominantă, în principal din cauza îngrijirii

primare și ambulatorii slabe, cauzând costuri ridicate inutile
Personalul medical: Raportul dintre specialiști și medici de familie
Numărul de medici de familie Raportul dintre specialiști și medicii

de familie, 2020
-10%
13.776
12.334 12.412
3,9
specialiști la medici de
3,2
specialiști la medici de
2012 2016 2020 familie familie
Medicii de familie ar trebui să acționeze ca gardienii (“gatekeepers”) sistemului de sănătate,

fiind primul punct de contact
O concentrare mai scăzută a medicilor de familie, lipsa disponibilității și, adesea, stimulente
necorespunzătoare conduc la un sistem de îngrijire primară slab și, prin urmare, la o
dependență ridicată față de îngrijirea în regim de spitalizare
Sursă: Eurostat
Spitalizările sunt adesea rezultatul ocolirii de către pacienți a asistenței

medicale primare
Infrastructura spitalicească: Numărul de paturi și externările din spital
Numărul de paturi din spital la 1000 de locuitori Externări anuale din spitale la 1000 de locuitori
7,5 2010 2019
7,0 România
România 235 213
6,5
6,0
5,5 UE 170 171

UE (27)
5,0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli privind sănătatea, 2019 • România este pe locul 4 în UE în ceea ce privește numărul de paturi din
spitale, și locul 2 privind externările pe cap de locuitor, în 2019
44% 19% 27% 10% • Comparativ cu costurile de îngrijire în ambulatoriu, costurile de îngrijire
în spital ocupă de două ori mai mult din cheltuielile totale (44% față
de 19%). În contrast, în UE acestea sunt egale
30% 30% 19% 21%
• Spitalizările sunt adesea rezultatul ocolirii de către pacienți a asistenței
Spital Ambulatoriu Produse farma și Altele medicale primare
dispozitive medicale

Deși România a redus durata medie de spitalizare privind îngrijirea curativă,

aceasta este mai mare decât ale unor țări din Vestul Europei
Infrastructura spitalicească: Durata spitalizării
Durata medie de spitalizare (număr mediu de zile)

• Deși s-a înregistrat o scădere a duratei medii de
7,5 spitalizare a pacienților, România mai are încă
de lucru pentru a elimina decalajul în comparație
7,4 cu țările din Vestul Europei, de exemplu
+4% comparativ cu durata medie a șederii în UK
7,3 • Optimizarea și reducerea duratei de spitalizare
România
îmbunătățește rezultatele financiare, operaționale
7,2 și clinice prin scăderea costurilor de îngrijire a unui
pacient, atât a costurilor administrative și a celor
7,1 privind consumabilele, cât și a cheltuielilor de
personalul. În același timp, poate îmbunătăți
+7% rezultatele pacienților prin minimizarea riscului de
7,0
afecțiuni dobândite în spital
6,9
6,8 UK
6,7
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursă: Eurostat, American Hospital Association (AHA)

În ceea ce privește tehnologia medicală, România se află pe un trend pozitiv,

crescând accesul la anumite dispozitive medicale
Tehnologie medicală
Unități la 100.000 locuitori Scanări per aparat • Scanerele de tomografie

+10% -2% computerizată (CT-uri), unitățile
de imagistică prin rezonanță
CT-uri
1,75 1,91
0,78 0,92 0,97 1,07 1,18 1,26 1,40 1,59 2,22 2,13 2,33 2,06 2,20 2,17 2,06 2,13 1,94 1,91 magnetică (RMN-uri), scanerele
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 tomografice cu emisie de
pozitroni (PET-uri) au devenit mai
RMN-uri
-6%
+15%
accesibile începând cu 2011,
1,06 1,18
0,54 0,59 0,71 0,90 2,12 1,94 2,04 1,85 1,89 1,84 2,02 aspect ce a redus presiunea
0,33 0,38 0,44 0,47 1,54 1,33 1,23
asupra unităților individuale, iar
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 scanările per unitate au scăzut
PET CT-uri
+24% -9%
• Unitățile de echipamente de
0,01 0,01 0,05 0,04 0,04 0,05 0,07 1,42 1,05 0,88 0,61
radioterapie nu au cunoscut
0,03 0,03 0,03 0,580,45 0,78 0,78
0,52 0,74
aceeași tendință și sunt încă sub
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
valorile recomandate*
• În plus, distribuția regională

Radioterapie
-2%
disproporționată a tuturor
Datele nu sunt disponibile
0,46 0,43 0,39 0,36 0,37 0,39 0,43 0,39 0,39 0,39 unităților reprezintă o altă
provocare la adresa accesibilității
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
generale
*Societatea Europeană de Radiații și Oncologie (ESTRO) recomandă 1 accelerator liniar / 200.000 de locuitori
Sursă: Eurostat – Units in hospital and ambulatory providers, Journal of Medical and Radiation Oncology - “Reimbursement of radiotherapy services in Romania” study
Numărul de unități CT este scăzut comparabil cu UE și acestea rămân mult

subutilizate în România
Tehnologie medicală: Unități CT în UE vs. România
Unități CT la 100.000 locuitori, 2020* Tomografii per aparat, 2020*

Grecia 4,37 Ungaria 18.218
Danemarca 4,06 Franţa 10.465
Bulgaria 4,05 Belgia 8.541
Cipru 3,81 Luxemburg 8.521
Italia 3,75 Olanda 7.763
Letonia 3,74 Slovacia 7.542
Lituania 3,11 Cehia 6.643
Austria 6.389
Austria 2,85
Estonia 6.284
Belgia 2,40 Spania 5.657
Croaţia 2,22 Malta 5.408
Luxemburg 2,22 Letonia 5.126
Irlanda 2,03 Danemarca 4.813
Estonia 2,03 Croaţia 4.580
Polonia 2,01 Polonia 4.479
Spania 2,00 Slovenia 4.431
Malta 1,94 Germania 4.259
Slovacia 1,91 Serbia 4.241
România 1,91 Lituania 3.558
Franţa 1,90 Cipru 3.445
Slovenia 1,90 Grecia 2.787
Finlanda 1,70 Finlanda 2.629
Cehia 1,63 Italia 2.333
Olanda 1,47 România 1.907
Ungaria 0,96
Bulgaria 1.819
Sursă: Eurostat – Units in hospital and ambulatory providers

Similar, unitățile RMN sunt disponibile într-un număr limitat și au o rată de

utilizare scăzută în comparație cu țările UE
Tehnologie medicală: Unități RMN în UE vs. România
Unități RMN la 100.000 locuitori, 2020* Scanări RMN per aparat, 2020*
Germania 3,45 Ungaria 9.088
Grecia 3,35 Belgia 7.642
Italia 3,12 Franţa 7.531
Finlanda 3,06 Slovacia 6.917
Austria 2,53 Slovenia 5.971
Cipru 2,02 Austria 5.544
Spania 1,82 Cehia 5.227
Luxemburg 1,74 Luxemburg 4.769
Franţa 1,63 Spania 4.646
Irlanda 1,60 Letonia 4.531
Letonia 1,58 Malta 4.517
Croaţia 1,53
Olanda 4.386
Estonia 1,50
Germania 4.363
Lituania 1,43
Olanda 1,34
Polonia 3.872
Slovenia 1,33 Lituania 3.787
Croaţia 3.658
România 1,18
Malta 1,16 Estonia 3.357
Bulgaria 1,15 Italia 2.071
Belgia 1,14 Grecia 1.385
Cehia 1,10 Finlanda 1.351
Polonia 1,05 România 1.225
Slovacia 0,99 Bulgaria 917
Ungaria 0,49 Cipru 311
România are cea mai mică rată de unități PET la 100 000 locuitori și a doua
cea mai mică utilizare per unitate din UE
Tehnologie medicală: Unități PET în UE vs. România
Unități PET la 100.000 locuitori, 2020* Scanări PET per aparat, 2020*
Danemarca 0,84
Olanda 0,48 Danemarca 1.383
Malta 0,39 Franţa 948
Elveţia 0,39 Belgia 863
Italia 0,36 Olanda 765
Belgia 0,29 Luxemburg 543
Finlanda 0,29 Cehia 501
Franţa 0,27
Islanda 0,27 Spania 465
Austria 0,26 Italia 464
Estonia 0,23 Austria 455
Spania 0,19 Malta 398
Irlanda 0,18 Bulgaria 327
Cehia 0,17 Croaţia 278
Norvegia 0,17 Slovacia 246
Luxemburg 0,16
Slovacia 0,15 Ungaria 237
Slovenia 0,14 Grecia 234
Grecia 0,13 Germania 182
Bulgaria 0,12 Estonia 166
Croaţia 0,12 Polonia 164
Cipru 0,11 Lituania 106
Letonia 0,11 Finlanda 63
Ungaria 0,10
Polonia 0,10 Letonia 46
Lituania 0,07 România 44
România 0,07 Slovenia 32

România are cea mai mică rată de unități de radioterapie la 100 000 de
locuitori
Tehnologia medicală: Unități radioterapie în UE vs. România
Unități de radioterapie la 100.000 de locuitori, 2020*

Belgia 1,84
Danemarca 1,25
Slovacia 1,14
Finlanda 1,03
Irlanda 1,02
Bulgaria 1,00
Luxemburg 0,95
Lituania 0,79
Cipru 0,78
Malta 0,78
Cehia 0,77
Italia 0,75
Grecia 0,67
Slovenia 0,67
Croaţia 0,64
Polonia 0,60
Letonia 0,57
Austria 0,57
Spania 0,54
Estonia 0,53
Ungaria 0,47
România 0,39

În UK, mecanisme obligatorii de management al costurilor la nivel național

stimulează spitalele să obțină o transparență crescută și să genereze valoare
Studiu de caz: Creșterea transparenței costurilor în UK (1/3)
Tranziția de la costuri de referință la un sistem hibrid de costuri la nivel de

pacient și costuri colectate agregat, pentru a ajunge în următorii ani la o
colectare costurilor la nivel de pacient completă
Toate organizațiile Sprijinirea dezvoltării de noi modele de îngrijire medicală și reducerea

NHS trebuie să realizeze variațiilor în utilizarea resurselor
colectarea anuală Analiza comparativă a furnizorilor de servicii medicale
a costurilor, Utilizarea datelor colectate, atât la nivel național, cât și la nivel de furnizor
pe baza unor ghiduri de cost pentru:
stabilite în prealabil • identificarea de bune practici privind eficiența operațională și clinică
• sprijinirea deciziilor privind tariful național și altor analize de preț
• Înțelegerea relației dintre caracteristicile furnizorului, caracteristicile pacientului și
costuri
NHS – Serviciul Național de Sănătate
Sursă: IQVIA, NHS England and Improvement

Implementarea transparenței și analizei la nivelul mecanismelor de cost

reprezintă un factor important pentru optimizarea costurilor
Mecanismul de costuri la nivel de spital a fost implementat în peste 260 de organizații NHS din UK
Sistem de costuri la nivel de pacient

Raportare integrată pe linie de servicii Analiză comparativă
(PLICS)
• Colectarea și analiza de informații la nivel de • Monitorizarea eficienței financiare a • Compararea performanței financiare și
pacient deciziilor clinice operaționale între organizații la nivel de țară
• Descompunerea fiecărei facturi a pacientului • Implementarea situațiilor bugetare lunare și pentru a identifica și a comunica cele mai
pentru fiecare spitalizare, dobândind o mai a rapoartelor de analiză per linie de servicii bune practici clinice și financiare
bună înțelegere asupra costurilor la nivel de • Înțelegerea profitabilității diferitelor servicii • Identificare de cohorte de pacienți potriviți
grupuri de resurse și a utilizării acestora pe furnizate, posibilitatea de a detalia per activitate pentru studiile clinice
perioada spitalizării la nivel de individ
Sursă: IQVIA
Noul mecanism de costuri a contribuit la îmbunătățirea profitabilității prin

optimizarea întregului parcurs al pacientului
Noul program de calcul al costurilor a ajutat la înțelegerea parcursului pacientului în domeniul sănătății
• Sistemul de costuri la nivel de pacient O mai bună planificare Reducerea duratei de ședere
(PLICS) a fost utilizat pentru a schimba a externării
paradigma costurilor către o nouă abordare
care analizează costurile la nivelul
întregului parcurs al pacientului
• Sistemul permite realizarea unei analize de
sensibilitate - modul în care creșterea
costurilor de diagnosticare poate reduce
durata șederii și poate îmbunătăți
profitabilitatea generală a serviciului medical
• Au fost instituite sisteme de monitorizare a
testelor de diagnosticare; analize relevante
se derulează în prezent în jurul variațiilor
clinice observate
Testare pentru diagnostic timpurie
Sursă: IQVIA
Introducerea unui nou standard de diagnostic în UK a asigurat un timp mai

rapid pentru diagnosticare și un parcurs optimizat al pacientului
Studiu de caz: Standard de diagnosticare mai rapidă
• În 2021, NHS a introdus Faster Diagnosis Standard (FDS) Beneficiile Faster Diagnosis Standard :
• FDS subliniază importanța primirii unui diagnostic mai rapid • Pacienți – mai bine informați, o experiență mai bună, anxietate
sau a excluderii cancerului și definește un interval de 28 de redusă și potențial de supraviețuire îmbunătățit
zile pentru a face acest lucru posibil • Clinicieni – colaborare mai eficientă între asistența medicală
primară și cea secundară pentru a asigura trimiteri cu un nivel mai
• 64% dintre pacienți au fost diagnosticați sau li s-a exclus ridicat de calitate
diagnosticul de cancer în decurs de 28 de zile de la
• Sisteme – număr de cereri mai redus în clinicile ambulatorii,
stabilirea suspiciunii de cancer*
întârziere mai redusă a îngrijirii medicale, performanță îmbunătățită
Parcursul FDS pentru cancerul colorectal (28 zile)

Săptămâna 1 Săptămâna 2 Săptămâna 3 Săptămâna 4
Ziua 0 Ziua 3 Ziua 3-14 Ziua 14 Ziua 21 Ziua 28

• Trimitere • Triaj clinic • Direct la test: • Stadializarea investigaţiilor • Întâlnirea echipei • Comunicarea
urgentă de la (cu consultații Colonoscopie sau CT colon / - CT subst. contrast piept/ abdo/ multidisciplinare rezultatului către
medicul de telefonice) CT/ Flexi Sig +/- EGD pelvis • Revizuirea clinică cu pacient (cancer
familie; info. • Clinică ambulatoriu (numai - RMN +/- TRUS (cancer rectal) suport ANS (asistent clinic confirmat sau
despre pacient la în situațiile când nu poate a fi - Analize sânge (incl. CEA) specialist) neconfirmat)
nivelul asistenței trims direct la testare din
primare considerente clinice)
Probabilitate mică de cancer (pacientul este informat;
management în conformitate cu protocolul local)
* Rezultate la ianuarie 2022; EGD - Esofago-Gastro-Duodenoscopie; TRUS - ecografia transrectală; CEA - antigen carcinoembrionar
Sursă: NHS, Cancer Research UK
Potențialul generat de
pierderea exclusivității
59
POTENȚIALUL GENERAT DE PIERDEREA EXCLUSIVITĂȚII
Previziunile privind pierderea exclusivității și potențialul de economisire

rezultat vor genera o schimbare de paradigmă în următoarea perioadă
Analiză privind pierderea exclusivității (1/2)
Pondere costuri în piața totală de Pierderea exclusivității pentru biologice, prognoză*

medicamente cu prescripție în UE (%)
100% În următorii 4-5 ani va există o
90% schimbare de paradigmă,
urmează o perioadă în care un
80% număr mare de produse își vor
Din punct de vedere pierde exclusivitatea
70%
66% istoric, majoritatea
60% 77% tratamentului biologic
este generat de un
50% număr mic de produse
cu valoare ridicată
Vânzări (€, Bn)

40%
30%
20%
34%
10% 23%
0%
2010 2021
Non-biologice Biologice
* Biologice cu prescripție în 23 de țări europene
Sursă: IQVIA
POTENȚIALUL GENERAT DE PIERDEREA EXCLUSIVITĂȚII
În următorii 5 ani, România ar putea valorifica oportunități semnificative de

economisire monitorizând potențialele pierderi de exclusivitate
Analiză privind pierderea exclusivității (2/2)
Utilizarea biosimilarelor în UE, 2021 • România are o creștere

45 substanțială a utilizării
Oportunitate de economisire Capitalizarea economiilor
BELGIA
medicamentelor biologice în
40 FRANŢA
SUEDIA
ultimii ani (peste 25% cotă de
SLOVENIA
piață în 2021), în timp ce

Cotă de piață Biologice%
OLANDA SPANIA
35 CEHIA SLOVACIA
GERMANIA
AUSTRIA IRLANDA
UNGARIA
ITALIA
FINLANDA
adoptarea biosimilarelor
30 BULGARIA
ROMÂNIA CROAŢIA
rămâne una dintre cele mai
scăzute din UE
LUXEMBURG
25 PORTUGALIA
LITUANIA
20 POLONIA • Dacă această creștere

ESTONIA
LETONIA continuă, este important să se
15 GRECIA monitorizeze potențiale pierderi
10 de exclusivitate preconizate în
următorii ani
5
• În următorii 5 ani, ar putea
0
exista oportunități semnificative
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0 8,5 9,0
de economisire care să fie
Cotă de piață Biosimilare% valorificate
Notă: Datele nu au fost disponibile pentru Cipru, Danemarca și Malta. Pentru Estonia, Grecia și Luxemburg au fost disponibile doar date de retail; pentru Olanda au fost disponibile doar date de spital.
Sursă: IQVIA
Eficientizarea costurilor
bazată pe tehnologie
62
EFICIENTIZAREA COSTURILOR BAZATĂ PE TEHNOLOGIE
Soluțiile tehnologice/AI pot îmbunătăți eficiența și capacitatea personalului

medical generând astfel economii de cost
Impactul tehnologiei și al AI în UE
Asistență
Robotică Potențialul impact al Pentru a debloca întregul potențial
medicală virtuală
tehnologiei și al AI în al tehnologiei și al AI, sistemele de
sistemele de sănătate europene sănătate trebuie să aducă
Aplicații
îmbunătățiri într-o serie de domenii:
Imagistică
personalizate - Date – îmbunătățirea calității,
€171-212 mld confidențialității și interoperabilității
datelor pentru a sprijini soluțiile
Tehnologia în economii de cost anuale*
tehnologice
& AI - Cadrul de reglementare –
vor revoluționa stabilirea de direcții privind
sănătatea prin aplicarea și interpretarea
8 domenii cheie 380-403 mii reglementărilor existente pentru a
vieți pot fi salvate anual include aspecte tehnologice și
abordări noi pentru a răspunde
Dispozitive Laboratoare cerințelor tehnice
portabile - Cadru organizatoric și financiar –
investiții substanțiale pentru
Date reale
1,7-1,9 mil infrastructură, digitalizare,
(RWD) Monitorizare ore pot fi eliberate anual tehnologii, programe de educare etc.
*inclusiv costul de oportunitate privind timpul personalului medical
AI – Inteligență artificială
Sursă: IQVIA study: MedTech Europe -The socio-economic impact of AI-technology

EFICIENTIZAREA COSTURILOR BAZATĂ PE TEHNOLOGIE
Un studiu din UK evidențiază beneficiile implementării chirurgiei robotice în

cancerul de prostată localizat
Studiu de caz: Eficiență costuri generată de Prostatectomia Radicală Asistată Robotic (RARP)
Impactul Prostatectomiei Radicale Asistată Robotic (RARP) în cancerul de prostată localizat
Eficiență costuri Risc BCR scăzut Creștere QALY
Eficiență costuri RARP Riscul de recurență biochimică Ani de viaţă ajustați în funcție de calitatea
versus LRP per pacient (£) al RARP, ORP și LRP vieții (QALY) ai RAPR, ORP și ORP
1.785 37%
277 32% Prostatectomie radicală asistată
28%
robotic (RARP) 7,9
Prostatectomie radicală
1.716 7,8
deschisă (ORP)
RARP ORP LRP Prostatectomie asistată 7,7

-208
laparoscopic (LRP)
Costuri Complicații Îngrijire Total reducere
medicale si post- paliativă costuri
complicații intervenție
Notă: RARP- Prostatectomie radicală asistată robotic; LRP- prostatectomie asistată laparoscopic; OPR - prostatectomie radicală deschisă; BCR – Risc recurență biochimică; QALY - ani de viaţă ajustaţi în funcţie de calitatea vieţii
Sursă: Cost-effectiveness of Robotic-Assisted Radical Prostatectomy for Localized Prostate Cancer in the UK, 2022
Posibilități de digitalizare
în domeniul sănătății și
potențial de reducere
costuri
65
POSIBILITĂȚI DE DIGITALIZARE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII ȘI POTENȚIAL DE REDUCERE COSTURI
Maturitatea digitală în domeniul sănătății în România este evaluată ca fiind

“subdezvoltată”, înregistrând un decalaj față de Europa de Vest
Scorul privind maturitatea sistemului digital de sănătate din România
Scorul maturității sistemului de sănătate digital *, 2020 Introducerea de politici digitale în sănătate, 2020
Scor de maturitate digitală

Nu este exhaustiv
PIB pe cap de locuitor (USD, 2020)

Tipul politicii: Lege privind ID electronic de Interoperabilitate Fișă electronică
Europa de Vest Europa Centrală și de Est Orientul Mijlociu și Africa Asia sănătatea digitală sănătate de sănătate
• România are un scor de maturitate digitală de 2,1 din 5 și se află în urma Europei de Vest
• O serie de legi dedicate sănătății digitale au fost adoptate în Europa în ultimii ani, dar în România nu au fost adoptate încă politici
privind ID-ul electronic de sănătate, interoperabilitate sau fișe electronice de sănătate
• Digitalizarea la scară largă necesită un mediu cultural, politic, economic și legislativ puternic pentru a stabili un cadru stabil si bine-susținut
IQVIA utilizează un index de maturitate care ia în considerare natura complexă a sistemelor de sănătate, de la inițiativele unei țări până la infrastructura și punerea sa în aplicare. Metodologia de notare: Experți interni IQVIA au fost intervievați și chestionați cantitativ și calitativ privind 12 elemente
componente ale unui sistem de sănătate digital (politici, finanțare, guvernanța datelor, instituții, registrele electronice de sănătate , standarde de date, interoperabilitate, omics, tele-sănătate, inteligență artificială, utilizarea informațiilor, studii virtuale). Media tuturor celor 12 elemente constituie scorul
general de maturitate al sistemului de sănătate digital al unei țări.
Sursă: IQVIA, IQVIA 2021 White Paper “Switching on the Lights”
Inițiativele UE care facilitează schimbul de date și designul unor sisteme de

sănătate digitale pot contribui la reducerea decalajului
Spațiul European de Date pentru Sănătate
Împuternicirea indivizilor
să aibă control asupra €5,5mld
datelor lor de sănătate în economii de cost pentru UE
pe parcursul a peste 10 ani datorită
Inițiativa Spațiului Prin intermediul fișelor Accesul medicilor unui acces mai bun și schimb de date
European de Date medicale electronice, al la datele de în domeniul sănătății
pentru Sănătate datelor medicale sănătate
(2019-2025)
urmărește să
provenite de la aplicații
și dispozitive medicale
relevante
€5,4mld
și al registrelor de date în economii de cost pentru UE
faciliteze schimbul de Ajutarea pe parcursul a peste 10 ani datorită
date de sănătate medicale, Spațiul autorităților în unei utilizări mai bune a datelor
între țările membre, European de Date pentru accesarea datelor medicale pentru cercetare, inovare și
privind tratamentul, Sănătate va avea un medicale relevante elaborarea de politici de sănătate
sănătatea publică, impact pe toate nivelurile, neidentificabile
cercetarea și pentru toate părțile
inovarea, elaborarea implicate Facilitarea accesului
20-30%
de politici cercetătorilor la date creșterea suplimentară a
pieței de sănătate digitală
medicale neidentificabile
În calitate de stat membru al UE, România se poate alinia mai bine la inițiativa Spațiului European de Date pentru Sănătate pentru a își
consolida ecosistemul de date medicale, a accelera interconectivitatea cu alte state membre și a debloca potențialul de creștere și de
economii de costuri
Sursă: European Commission
Digitalizarea în domeniul sănătății este un factor important care poate facilita

economisirea, îmbunătățirea accesului la tratament și a eficienței
Inițiativele de digitalizare și beneficiile acestora
• Economii de cost și timp atât pentru pacient, cât și pentru medic Digitalizarea în domeniul
Rețetă digitală sănătății va conduce la:
• Transparență și colectarea datelor
• Acces mai facil la specialiști • Politici de sănătate mai bune,

• Reorientarea vizitelor la Medici de familie/ asistență primară, elaborarea lor bazată-pe-
Recomandare digitală
permițând o mai bună îngrijire în ambulatoriu și reducerea spitalizărilor dovezi
• Facilitarea accesului la servicii medicale, altfel dificil acolo unde • Un diagnostic și un tratament
există dezechilibre regionale și/sau a resurse limitate; Accesul la mai bun
Telemedicină asistență medicală în contextul pandemiei
• Managementul și controlul regulat al bolilor cronice • Aderență mai mare a
pacientului la tratament
Fisă de pacient • Un acces mai bun și de calitate la istoricului complet al pacienților
electronică • Claritate mai bună privind parcursul pacientului • Îmbunătățirea siguranței
pacienților
• Identificarea pacienților cu risc ridicat • Continuitatea îngrijirii medicale
Analiză date • Prevenirea bolilor folosind analize predictive
și îmbunătățirea eficienței în
• Economii de cost și eficiență sporită, prin analiza datelor de pacient
sănătate
• Oportunități mai bune pentru
Monitorizare de la • Monitorizarea bolilor cronice cercetare și dezvoltare
distanță și senzori • Reducerea ratei mortalității prin cauze tratabile

Pentru digitalizarea sănătății în România este necesară prezența a 5 piloni de

bază
Piloni Sănătate Digitală
Design Baza Infrastructura Integrarea Educație

strategie legislativă IT sistemelor
• Identificarea nevoilor și • Introducerea fișei electronice a • Interfețe între diverse sisteme și • Educație continuă pentru
cerințelor în materie de sănătate • Infrastructura tehnică generală baze de date profesioniștii din domeniul
pacienților și rolului acesteia în
• Definirea a ceea ce ar trebui să sănătate • Data Warehouse și Data Lake • Identificatori unici (UID) pentru a sănătății; formare și reconversie
includă întregul spectru de • Software backbone asigura compatibilitatea datelor profesională
• Modificări legislative care
sănătate digitală (pe termen • E-learning
descriu drepturi & • Definiții și standarde pentru • Clarificarea responsabililor și a
scurt, mediu și lung) responsabilități și stabilesc baze de date responsabilităților • Actualizări ale ghidurilor clinice
• Definirea surselor de date, a cadrul IT pentru a include soluții digitale
• Baza de date de tip cloud • Interoperabilitate - Capacități
rezultatelor și a analizelor • Protecția datelor și drepturile de • Criptarea și anonimizarea tehnologice îmbunătățite pentru
• Implicarea strategică a proprietate asupra datelor a sprijini interoperabilitatea
datelor
principalelor părți interesate • Revizuirea textelor juridice sistemelor; consensul
strategice • Instrumente/hardware periferice internațional privind formatele
existente pentru a asigura (de exemplu, carduri de plastic,
• Elaborarea unei Hărți Digitale compatibilitatea/ coerența care urmează să fie adoptate
cititoare etc.)
privind sănătatea până în 2030
Deși unele inițiative sunt deja în vigoare, o implementare cu succes necesită un efort cuprinzător combinând toți pilonii,
împreună cu campanii educaționale și de informare pentru o adaptarea rapidă la sistemul de sănătate digital
Sursă: IQVIA
Opțiuni de finanțare
70
OPȚIUNI DE FINANȚARE
Există, de asemenea, o serie de opțiuni pentru reformarea modelului general

de finanțare a sănătății pe termen lung
Rezumat
Există mai multe opțiuni pentru a reforma modelul general de finanțare a sănătății pe termen lung
Modelul de finanțare Fonduri pentru Fondurile UE Surse de finanțare

publică vs. privată inovare • Mobilizarea fondurilor UE suplimentare
• Presiunea asupra finanțării • Introducerea unui fond pentru finanțarea reformelor • Încurajarea surselor
sănătății nu este o specific pentru inovarea în structurale: suplimentare pentru
provocare doar pentru domeniul sănătății ar putea • Cel mai recent pachet de finanțarea sănătății, de
România și există multiple asigura un acces mai rapid redresare și reziliență exemplu:
exemple despre modul în și mai la tratament privind COVID-19: • Asigurare voluntară de
care alte țări o abordează: • Fondurile pentru inovare pot oportunitate unică de 2,5 sănătate
fi direcționate către: miliarde EUR pentru
• Multipli jucători publici și România • Abonamente medicale
privați • Toate medicamentele/ • Coplată
dispozitivele medicale • Fondul EU4Health - 5,1
• Sistem complet privat miliarde EUR pentru • Cont de economii pentru
inovatoare
statele membre ale UE sănătate
• Sistem privat în • Anumite arii terapeutice
completarea sistemului • Reajustarea scutirilor
• Anumiți pacienți privind contribuțiilor
public
Sursă: Eurostat, IQVIA, OECD, European Commission
Schimbare sistemică
72
SCHIMBARE SISTEMICĂ
Presiunea asupra finanțării sănătății nu este doar o provocare pentru

România – există multiple exemple despre modul în care alte țări o abordează
Exemple de modele de finanțare în alte țări
Țară Tip sistem Răspuns la provocările privind finanțarea Accesibilitate Nevoi

nesatisfăcute
Multipli jucători • Număr mare de plătitori privați și publici Germania - 0,5% nevoi nesatisfăcute 0%
publici și • Pacienții pot alege între privat și public (odată privat, dificil de
privați ✓ Pacienții au dreptul × Preferința pentru DE 0,1%
revenit la public)
de a alege plătitorul pacienți privat
• Sistemul de plăți s-a reformat pentru a elimina inegalitățile dintre (privat sau public) versus public
sectorul privat și cel public, deoarece pacienții din privat erau CH 0,5%
mai profitabili pentru medici
FR 0,8%
Sistem • Prin intermediul asigurării obligatorii de sănătate, pacienții au acces Elveția - 1,3% nevoi nesatisfăcute EU 1,1%
complet direct la toate nivelurile de îngrijire cu timpi minimi de așteptare
privat ✓ Toți cetățenii au × Contribuții obligatorii
• Contribuțiile sunt determinate de piața privată
acces la asistență mai mari
• Guvernul reglementează îndeaproape sistemul și subvenționează medicală privată
asistența medicală pentru persoanele cu venituri mici pentru a RO 3,6%
asigura accesibilitatea
Sistem privat • Asigurări private introduse pentru a o completa pe cea publică – Franța - 1% nevoi nesatisfăcute
în completarea finanțare suplimentară pentru sistem
sistemului ✓ Toți cetățenii și × Timpi lungi de
• Angajatorii contribuie suplimentar la sistemul privat
public străinii au acces la așteptare
• Șomerii sau persoanele dezavantajate din punct de vedere social au asistență medicală
garantat în continuare accesul la asistență medicală 5%
Sursă: IQVIA, OECD iLibrary

Fonduri pentru inovare
74
FONDURI PENTRU INOVARE
Introducerea unui fond specific pentru inovare în sănătate ar putea asigura

un acces mai rapid și mai ușor la tratament
Tipuri de fonduri pentru inovare și posibile surse de finanțare
Posibile surse de finanțare

Reducerea duratei privind accesul pe
piață și îmbunătățirea procesului
pentru fonduri pentru inovare
Fonduri pentru inovare Fonduri guvernamentale dedicate
Fonduri de redresare ale UE

1 2 3
Fond pentru toate Fond pentru inovare Fond pentru inovare

produsele medicale în anumite domenii pentru anumiți
inovatoare de terapie pacienți
Source: IQVIA
FONDURI PENTRU INOVARE
Mai multe țări din Europa servesc drept exemplu de fonduri pentru inovare
introduse cu succes în ultimii ani
Fonduri pentru inovare existente (1/2)
Scoția dispune de un nou fond

dedicat medicamentelor, cu scopul de
a îmbunătăți accesul la medicamente
orfane, ultra-orfane și pentru faza
terminală
Țara Galilor a pus în

aplicare un Noul Fond de Tratament
pentru a accelera accesul la Italia a instituit două fonduri
medicamentele nou aprobate în toate inovatoare pentru a accelera accesul
ariile de tratament pacienților și pentru a sprijini
rambursarea produselor inovatoare în
domenii terapeutice specifice
Sursă: IQVIA
În ultimii ani, mai multe țări din Europa au implementat cu succes
Fonduri pentru Inovare
Fonduri pentru inovare existente (2/2)
Inovarea are potențialul de a aduce economii Iar fondurile inovatoare le pot debloca prin accelerarea accesului la terapii
substanțiale & rezultate mai bune pentru pacienți inovatoare nou aprobate
$5mld Țara Galilor Italia Scoția

Noile medicamente $29mld
împotriva cancerului din $24mld Țara Galilor a înființat Fondul Italia a instituit fonduri pentru Scoția a creat Fondul pentru
Scop
SUA au redus, în perioada 1997- pentru Tratamente Noi, a accelera accesul pacienților Medicamente Noi pentru a
2013, numărul de zile petrecute pentru a accelera accesul la și pentru a sprijini îmbunătăți accesul la
în spital și, prin urmare, costul medicamentele nou aprobate rambursarea produselor medicamente orfane, ultra-
inovatoare orfane și pentru faza terminala
tratamentului cu $5mld
acoperite
1997 2013 Dedicat în principal Medicamente licențiate
Terapii
Toate terapiile noi produselor VHC și orfane, ultra-orfane și
produselor oncologice pentru faza terminala
Timp
Dezvoltarea de statine
pentru a trata
+$433mld Perioada 2017-2021 Perioada 2015-2019 Perioada 2015-2018
câștig net
colesterolul ridicat a (valoarea socială
Finanțare £80mil pe parcursul a 5 ani, €500mil finanțate inițial dintr- Finanțat dintr-o parte a
redus cca. 28 mii decese și generată din anii pe lângă bugetul provizoriu o contribuție a statului și din reducerii acordate guvernului
suplimentari de viață
41 mii atacuri de cord în 2008 minus costul de
pentru NHS Wales resursele Planului Național scoțian de către companiile
în Europa tratament) de Sănătate și încă €500mil farmaceutice. Fondurile
ca parte din cheltuielile alocate au însumat £138mil
naționale pentru sănătate
Notă: VHC - Virusul hepatitei C
Sursă: IQVIA; Lichetnberg - How cost-effective are new cancer drugs in the U.S.?; Grabwoski - The large social value resulting from use of statins warrants steps to improve adherence and broaden treatment
Fonduri UE
78
FONDURI UE
În următorii cinci ani sunt disponibile mai multe fonduri UE pentru România
Pachete de finanțare UE
Surse de Finanțare UE Centralizate Surse de Finanțare UE Alocate României
Programul UE pentru Sănătate Planul de redresare și reziliență

Perioadă: Arii de interes: Perioadă: Arii de interes:
2021-2027 • Consolidarea capacități de pregătire și răspuns 2020-2026 • Investiții în infrastructura spitalicească modernă pentru a
• Prevenirea și promovarea sănătății pentru asigura siguranța pacienților (pilon Reziliență Economică
Buget: populația în curs de îmbătrânire Buget: și Socială; € 2mld)
• Transformarea digitală • Dezvoltarea unui sistem integrat de e-Sănătate (pilon
€5,1 mld €2,5 mld
• Accesul grupurilor vulnerabile la servicii medicale Tranziție Digitală; €470mil)
pentru
sănătate
Programul Orizont Europa/ Cluster Sănătate Programul Operațional pentru Sănătate

Perioadă : Arii de interes: Perioadă: Arii de interes:
2021-2027 • Inițiative inovatoare în domeniul sănătății 2021-2027 • Spitale regionale • Diagnostic precoce și tratament
• Parteneriatul global în domeniul sănătății • Tratamentul cancerului • Boli neuro rare pediatrice
• Evaluarea riscurilor chimice • screening-ul populației • Măsuri pentru diagnostic precoce
Buget: Budget:
• ERA pentru sănătate • Pacienți critici cu /tratament post, neo, antenatal
€8,2 mld • Boli rare €4,1 mld patologie cerebrovas. • Obs. Național de Date Medicale
• Rezistență anti-microbiană acută • Redimensionare și standardizare
• Medicină personalizată • Pacienți critici neonatal sistem informatic CNAS
• Pregătirea în pandemie • Institutul Cantacuzino
• Genomică
Sursă: EC, IQVIA
Modele alternative de
finanțare
80
MODELE ALTERNATIVE DE FINANȚARE
Există, de asemenea, o serie de mecanisme suplimentare pentru finanțarea

cheltuielilor de îngrijire a sănătății
Surse de finanțare suplimentare
Abonamente medicale
Extinderea utilizării
abonamentelor medicale
Contribuții
Ajustarea modelului
Conturi de economii în
actual de scutiri pentru domeniul sănătății (CES)
contribuțiile la sănătate Introducerea conturilor speciale
de economii deținute de o
persoană fizică pentru a fi
utilizate pentru cheltuieli
medicale
Asigurări voluntare de Coplată

sănătate (AVS) Introducerea contribuțiilor
Extinderea utilizării asigurărilor personale pentru compensarea
voluntare de sănătate diferenței dintre valoarea reală a
serviciului medical și suma
rambursată de FNUASS
Sursă: AmCham
MODELE ALTERNATIVE DE FINANȚARE
Asigurările voluntare de sănătate și conturile de economii pentru sănătate au

crescut continuu în Europa și SUA
Asigurări voluntare de sănătate și conturi de economii pentru sănătate
ASIGURĂRI VOLUNTARE DE SĂNĂTATE (AVS) CONTURI DE ECONOMII PENTRU SĂNĂTATE (CES)

AVS
Plăți directe
AVS
Plăți directe Studiu de caz: CES în Statele Unite (2021)
0,7% 4,9%
30mil 63mil $82mld
EUROPEANĂ
18,9% 15,4%
ROMÂNIA
UNIUNEA
Conturi CES persoane vizate active deținute
80,4%
79,7% Contribuabilii cu venituri ... mai probabil să solicite
Scheme guvernamentale Scheme guvernamentale
de peste 200.000 de
dolari sunt...
10x avantaje fiscale în
temeiul conturilor CES
În timp ce cheltuielile AVS în România sunt foarte limitate CES-urile sunt conturi speciale de economii deținute de o
(0,7%), acestea au crescut; potrivit unui sondaj recent* persoană fizică utilizate pentru cheltuieli de sănătate și pot fi
aproape 40% dintre respondenți au declarat că sunt mai deductibile fiscal 100% până la o sumă maximă stabilită de lege
interesați de AVS CES au fost puse în aplicare în China, Singapore, SUA și Africa
În majoritatea țărilor UE, AVS joacă un rol marginal, dar de Sud, cu rezultate diferite și rămân mai atractive pentru
ponderea sa în totalul cheltuielilor cu sănătatea în UE a crescut persoanele cu venit ridicat
în ultimii ani, până la 5% în 2019. La nivel global, există 41 de Implementarea CES poate fi mai puțin fezabilă în țările în care
țări care înregistrează o cotă AVS de peste 5% rata șomajului este ridicată, iar ratele de economisire și veniturile
*Sondajul UNSAR-IRES intitulat Percepția riscului și cultura privind asigurărie în România, realizat în mai 2022 în rândul a 1.000 de respondenți cu salariale medii sunt scăzute
vârste cuprinse între 18 și 50 de ani, folosind metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Sursă: OECD, WHO, UNSAR (The National Assoc. of Insurance & Reins. Companies in RO), IRES (RO Instit. for Evaluation & Strategy), Devenir Research
Rolul industriei în calitate
de contribuitor-cheie
83
ROLUL INDUSTRIEI ÎN CALITATE DE CONTRIBUITOR-CHEIE
Industria este, de asemenea, un partener ferm în acest proces și este gata să

contribuie la schimbare
Rezumat
Industria este, de asemenea, un partener ferm în acest proces și contribuie în mod constant prin:
Contribuția directă la cheltuielile publice Contribuția studiilor clinice

SC-urilor se așteaptă
Companiile farmaceutice și de
să aibă o creștere
dispozitive medicale reprezintă
~ 72mil EUR valoarea 690 SC-uri începute mai mare în viitor,
29% din totalul cheltuielilor totală de piață a SC în 2015-2019 cu un număr mai
cu sănătatea în România mare de pacienți
& 19,7mil EUR 8988 pacienți înrolați, ca urmare a
contribuția directă la înscriși doar într-un modificărilor
bugetul de stat singur an (2019)
Crearea de locuri de muncă legislative recente
Peste 369.000 de persoane sunt angajate în Studiile clinice (SC), impact suplimentar prin:
• oferirea de acces pacienților la cele mai noi terapii inovatoare
prezent în domeniul sănătății în România • crearea de locuri de muncă, educarea și menținerea motivației medicilor
• crearea de venituri suplimentare pentru medici
35.000 de persoane sunt angajate de • generarea de contribuții fiscale la bugetul de stat
către industria farmaceutică din România • transfer de tehnologie și know-how
Sursă: IQVIA, NHIF, Clinical trials – foreign investment in Romania, IQVIA

Companiile farmaceutice și de dispozitive medicale reprezintă 29% din totalul

cheltuielilor cu sănătatea în România
Contribuția directă la cheltuielile publice
Cheltuielile cu produse farma și dispozitive medicale Cotele de TVA aplicabile medicamentelor (2021)
ca % din PIB
25% 25% 25%
2019
Dispozitive 23% 23%
Farma 19%
medicale 20% 19% 21%
20% 20%
19%
1,5% 0,2%
12% 10% 10% 13%

Cheltuielile cu produse farma și dispozitive medicale ca 12% 10%
10%
10%
10% 9%
Media
9% OTC a UE
% din cheltuielile pentru sănătate 10% 10% 10% 10% 10%
10% 9%
9% 9% 8% Media
8% 6% Rx a UE
6% 6% 5% 5%
6% 6% 5% 5% 4%
5% 5% 5% 4%
3%
Farma
26,1% 3,0%
Dispozitive
medicale 2019 0%
2%
3%
DK IE BG DE SK RO LT SE LV AT CZ FI IT GR SL EE NL PO FR BE PT HR CY HU ES LU
Rx OTC
Sursă: OECD Pharmaceutical spending 2020, The Pharmaceutical Industry in Figures 2021, Exort.gov
Realizarea studiilor clinice are o contribuție importantă la sistemul de

sănătate aducând beneficii precum economii de cost și acces la tratament
Contribuția prin studii clinice (1/2)
98 Studii clinice Acces la un tratament de calitate superioară pentru pacienți

au fost inițiate în 2019 (molecule inovatoare)
(692 au fost inițiate în 5 ani, 2015-2019)
Acces la investigații paraclinice de înaltă calitate pentru pacienți
8.988 pacienți Beneficii pentru sistemul public de sănătate (reducerea

Înscriși în SC-urile românești, costurilor de rambursare ale CNAS)
începute în 2019
Educație și dezvoltare profesională
9,4 mil EUR
Contribuție la economia națională (inclusiv impozitele aferente)
economii pentru CNAS datorită
celor 4.543 de pacienți cu BCV și boli oncologice care au Transfer de tehnologie și know-how
beneficiat de tratament gratuit prin SC-uri pentru studiile
începute în 2019
Oportunități de angajare
341.000 EUR Creștere fonduri spitalele publice
economii pentru CNAS datorită
celor 6.561 de pacienți testați gratuit prin SC pentru Retenție personal medical
studiile începute în 2019
Sursă: IQVIA - Clinical Trials Study Romania 2020

Industria studiilor clinice contribuie direct sau indirect la bugetul de stat cu

peste un sfert din veniturile generate
Contribuția prin studii clinice (2/2)
Valoarea totală estimată a studiilor clinice, 2019, Contribuția totală la autorități/ buget de stat
mil EUR estimată, 2019, mil EUR
Impozit pe venit
12,9
EUR EUR
ANMDMR 0,2
72mil* 19,7mil
Total
6,6
TVA
Notă: *Valoarea totală a cercetării și dezvoltării în domeniul sănătății în 2019 este de 75 de milioane de euro (raportul EFPIA); ANMDMR – Agenția națională pentru medicamente si dispozitive medicale
Sursă: IQVIA analysis and estimations based on market insights, clinicalstudies.gov, ANMDMR - public reports, CRO public financial statements (latest published 2018)
În plus, amploarea și evoluția industriei contribuie la creșterea numărului de

locuri de muncă
Crearea de locuri de muncă
mai mult de
Angajarea lucrătorilor cu înaltă
369.000 calificare în sectorul farmaceutic
conduce, de asemenea, la
contribuții fiscale mai mari
persoane
reprezintă personalul medical angajat în
România
• Toate funcțiile din cadrul companiilor

și
farmaceutice
35.000 persoane • Organizații de cercetare clinică

• Distribuitori produse farmaceutice
sunt angajate în industria farma din
Romania
Sursă: INSSE 2021, EFPIA Pharmaceutical industry in figures

Apel la acțiune
89
Am identificat 11 apeluri la acțiune, axate pe politici eficiente,
optimizare de costuri și oportunități de finanțare..
Rezumatul apelurilor la acțiune
Politici Eficiente Optimizare Costuri Opțiuni de Finanțare
Investiție în Prevenție și Screening: Dezvoltare servicii de ambulatoriu: 9 Canalizare fonduri UE în sănătate:

1 5 Prioritizarea și canalizarea investițiilor în
Realizarea unor intervenții eficiente în Consolidarea furnizării de asistență
domeniul sănătății publice pentru a medicală în ambulatoriu sănătate prin absorbția fondurilor UE
reduce factorii de risc și rata mortalității disponibile: Fondurile pentru Redresare
din cauze prevenibile și tratabile 6 Realocare economii din pierderea și Reziliență, Programul EU pentru
Stabilizare a dinamicii forței de exclusivității: Reinvestirea economiilor Sănătate, etc.
2 din pierderea exclusivității și reducerea
muncă: Organizarea de programe Înființare fond dedicat pentru
timpului de acces la terapii inovatoare 10
pentru a motiva tinerii medici să rămână inovație: Lansarea unui fond dedicat
în România și pentru a adresa inovației în sănătate pentru a stimula
disparitățile regionale 7 Implementare sănătate digitală: accesul timpuriu al pacienților la
Focus pe rezultate: Trecerea la modele Instituirea unei Hărți Digitale care să medicamente și terapii inovatoare
3
de plată care recompensează rezultatele cuprindă o viziune clară, prioritățile și
versus volume – Asistență medicală bazată etapele principale până în 2025 11 Stimulare opțiuni suplimentare de
pe Valoare finanțare: Sprijinirea și încurajarea
8 Suport pentru creșterea accesului la opțiunilor suplimentare de finanțare
Îmbunătățire a aderenței pacientului: dispozitive medicale: Continuarea
4 Sprijinirea dezvoltării programelor de punerii în aplicare a inițiativelor de
aderență pentru pacienți și introducerea de creștere a accesului pacienților la
recomandări pentru îmbunătățirea aderenței dispozitive medicale
APEL LA ACȚIUNE
Apel la acțiune (1/4)

Strategii de punere în practică a apelului la acțiune
Efort de Impact
Apel la acțiune Strategii implementare
A Dezvoltarea de programe de prevenție și creșterea nivelului de cunoștințe cu privire la principalii

A.
factori de risc, implicând toate părțile interesate
B Dezvoltarea și consolidarea de programe de vaccinare și de intervenții care sa vizeze
B.
combaterea tipurilor de cancer prevenibile prin vaccinare (HPV și hepatita B), de exemplu,
dezvoltarea unui proces adecvat de aprovizionare cu stocuri, o mai bună gestionare a programului
1. Investiție în de vaccinare, extinderea accesului la grupuri eligibile (băieți, femei adulte)
Prevenție și C
C. Optimizarea capacității de gestionare și implementare a programelor de screening existente
Screening D Dezvoltarea și implementarea de noi programe de screening cuprinzătoare care să asigure
D.
accesul la teste de diagnosticare adecvate, stimulente pentru performanța screening-ului și
măsurarea rezultatelor
E Implementarea intervențiilor pentru diagnosticare mai rapidă pentru a scurta stadiile inițiale ale
E.
călătoriei pacientului; ex: intervenții pentru consolidarea accesului la investigații/teste paraclinice
A. Asigurarea de programe pentru a stimula personalul medical să deservească regiuni

A
A. Provide comprehensive
insuficient deservite și a incentives programs
atenua astfel for doctors
disparitățile to practice in the under-served
regionale
regions to address regional disparities
2. Stabilizarea B. Înființarea
B Set-up sharedde centre
resources de centers
resurse(medical
comune* professionals)
pentru a aborda disparitățile
to address regionale
regional disparities
Dinamicii Forței C. Support public/private partnerships (government, academia and private companies) to invest
de Muncă C. Sprijinirea
C parteneriatelor public/privat pentru investiția în educația medicală
in medical education
D.
D Reassess
Reevaluarea thede
staff organization
organigrame dechart at hospital
personal la nivellevel pentru
to create
de spital newa positions
crea noi and
poziții și a atrage
attract
medical workforce
personal medical from the diaspora
Notă: Shared resource centers

APEL LA ACȚIUNE

Efort de Impact
A Identificarea și standardizarea rezultatelor ce prezintă relevanță pentru pacienții cu o

A.
anumită afecțiune sau pentru pacienții dintr-un anumit segment și să definirea modului de
măsurare a rezultatelor
3. Focus pe B Investiția în sisteme IT interoperabile pentru a colecta și compara rezultatele intern/ extern
B.
Rezultate și pentru a stabili comunități de învățare pentru împărtășirea de noi informații
C Implementarea de stimulente și a mod de rambursare în linie cu rezultatele definite
C.
D.
D Implementarea de scheme de acces facilitat (managed entry agreements)
A Susținerea dezvoltării Programelor de Aderență pentru Pacienți prin încurajarea medicilor și

A.
pacienților să susțină/ să se înscrie în astfel de programe
4. Îmbunătățirea B Asigurarea accesului optim la teste pentru pacienți, din fonduri publice (ex: biomarkeri, teste
B.
moleculare), astfel încât Programele de Aderență pentru Pacienți să se poată concentra pe
Aderenței aderență versus testare
Pacientului
C Introducerea unor recomandări care să încurajeze recenzii medicale mai frecvente pentru a
C.
identifica oportunitățile de reducere a polifarmaciei și pentru a se asigura că medicamentele
funcționează optim în combinație
A Accesarea costurilor la nivel de pacient și realizarea unei analize comparative la nivel
A.
național, la nivel de spital etc.
5. Dezvoltarea
Serviciilor de B Continuarea reducerii spitalizărilor și realocarea resurselor cheltuite ineficient către
B.
îngrijirea în ambulatoriu
Ambulatoriu
C Introducerea unei monitorizări transparente a costurilor și realizarea de analize
C.
comparative între spitale

APEL LA ACȚIUNE

Efort de Impact
6. Realocarea A. Monitorizarea pierderilor de exclusivitate preconizate în următorii ani pentru identificarea

A
Economiilor din posibilele oportunități de economisire
Pierderea B. Estimarea și planificarea impactului bugetar potențial ca urmare a pierderii exclusivității și
B
Exclusivității realocarea economiilor către nevoile de inovare în domeniul sănătății
A Reglementarea și promovarea utilizării tele-medicinei și a serviciilor conexe

A.
B Implementarea mai rapidă a fișelor electronice pentru a sprijini politicile de sănătate,
B.
pentru a le alina la procesul-de-decizie bazat-pe-dovezi și la principiile medicinei bazate-pe-
rezultat
7. Implementarea C Elaborarea de seturi de standarde comune care să permită interoperabilitatea
C.
sistemelor digitale pentru transparentizarea datelor medicale și încurajarea schimbului de
Sănătății Digitale date
D Modernizarea și operaționalizarea sistemelor pentru a permite dezvoltarea medicinei
D.
bazată-pe-valoare
E Implementarea registrelor de pacienți pentru a facilita accesul la date și transparența
E.
datelor
8. Suport pentru A. Continuarea intervențiilor care permit pacienților să aibă un acces mai bun la
A
Creșterea investigațiile realizate cu dispozitive medicale
Accesului la B. Optimizarea traseului pacientului de la diagnostic la monitorizare prin creșterea utilizării
B
Dispozitive dispozitivelor medicale
Medicale

APEL LA ACȚIUNE

Efort de Impact
9. Canalizarea A. Formarea și asigurarea resurselor necesare pentru a spori absorbția fondurilor UE, de
A
Fondurilor UE în exemplu, experți UE, experți financiari și tehnici, atât la nivel central, cât și la nivel local
Sănătate B. Stabilirea de indicatori cheie de performanță pentru autoritățile de management al
B
fondurilor și dezvoltarea de stimulente în linie cu indicatorii definiți
A. Analizarea potențialelor surse de fonduri externe nerambursabile, în special din UE,

A
care pot fi direcționate către înființarea unui fond pentru inovare
10. Înființarea unui B. Determinarea nevoilor nesatisfăcute și prioritizarea inițiativelor privind accesul la
B
Fond dedicat tratamente și tehnologii inovatoare, de exemplu, selecția terapiilor prioritare, a grupurilor de
pentru Inovare pacienți, a tehnologiilor inovatoare
C. Crearea unui fond de inovare pentru finanțarea inițiativelor prioritare pentru un acces mai
C
rapid al pacienților la medicamente inovatoare
A. Re-analizarea modelului de scutiri pentru contribuțiile de sănătate și asigurarea unei

A
împărțiri mai echitabile a poverii impozitelor colectate
11. Stimularea B. Crearea unui cadru legislativ pentru extinderea utilizării asigurării voluntare de sănătate
B
(AVS) și în spitalele de stat
Opțiunilor
Suplimentare C. Menținerea unui cadru stimulativ pentru persoanele care sunt dispuse să plătească o
C
asigurare suplimentară pentru serviciile medicale care nu se rambursează din fonduri
de Finanțare publice, prin creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate
D. Stimularea dezvoltării abonamentelor medicale prin asigurarea unui cadru legislativ clar,
D
lipsit de ambiguitate, flexibil și stimulativ

APEL LA ACȚIUNE
Strategiile recomandate pot fi prioritizată în funcție de efortul necesar pentru

implementarea lor și de impactul pe care îl generează
Prioritizarea strategiilor
Investirea în
Remediere
1
1B Dezvoltarea și consolidarea Prevenție și
rapidă
9B Stabilirea de Dezvoltarea programelor de vaccinare Screening

1A
indicatori cheie programelor de Analiza potențialelor Stabilizarea
2
prevenție 10A surse de finanțare dinamicii forței de
10A Determinarea 3A Identificarea și
nevoilor nerambursabilă standardizarea muncă
2B Configurarea
nesatisfăcute centrelor de rezultatelor 3 Focus pe
Re-analizarea resurse comune Programe rezultate
11A 2A
scutirilor pentru Monitorizare cuprinzătoare de 7A Reglementarea și 4 Îmbunătățirea
Efortul de implementare
6A
contribuțiile la pentru identificare stimulente promovarea utilizării aderenței pacientului
sănătate de oportunități telemedicinei Dezvoltarea
6B Estimarea și planificarea 5
impactului bugetar
5B Reducerea duratei serviciilor de
potențial ca urmare a de spitalizare ambulatoriu
pierderii exclusivității 6 Realocarea
economiilor din
Formarea și Reevaluarea pierderea exclusivității
9A 2D 8A Continuarea 1C Optimizarea 10B Crearea unui fond
asigurarea resurselor organigramei intervențiilor programele de 7 Implementarea
pentru inovare
pentru creșterea de personal pentru un screening existente sănătății digitale
absorbției fondurilor acces mai bun 5A Evaluarea costurilor
Suport pentru
Sprijinirea 3B Investiția în sisteme la nivel de pacient
8
UE 2C parteneriatului Optimizarea IT interoperabile creșterea accesului la
Menținerea unui 8B 7D Modernizarea și 1D Dezvoltarea de noi
11C public/privat parcursului programe de
dispozitivele medicale
cadru stimulativ Implementarea de operaționalizarea
Crearea pacientului 3C screening 9 Canalizarea
pentru AVS stimulente sistemelor
11B
cadrului Susținerea
fondurilor UE în
4A 7E Implementarea
Stimularea dezvoltării legislativ dezvoltării Punerea în aplicare sănătate
3D registrelor de pacienți 1E Implementarea
11D
abonamentelor pentru de PAP-uri a schemelor de 10 Înființarea unui
7B Implementarea fișelor intervențiilor pentru
semnificative
medicale extinderea acces facilitat fond dedicat pentru

Acces la de pacient electronice diagnosticarea mai
necesare
AVS
Resurse
4B inovare
testare 7C Elaborarea de rapidă
seturi de 5C Introducerea monitorizării Stimularea
Introducerea 11
4C transparente a costurilor
de recom. standarde comune opțiunilor
Scăzut Ridicat suplimentare de
finanțare
Sănătatea ca Investiție pe Termen Lung Impact 95
APEL LA ACȚIUNE
Aceste inițiative strategice pot fi implementate cu succes prin efortul

combinat al tuturor actorilor-cheie din sănătate
Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea sistemului de sănătate
Companii Farmaceutice
Ministerul
Sănătății Companii de
Tehnologie Sănătatea este un sector
Medicală
CNAS complex care necesită o
Organizații de abordare holistică și
Cercetare Clinică
Asociația Medicală capabilități și resurse
Română Domeniul sănătății diverse
părțile interesate Furnizori de Servicii
Prin combinarea eforturilor
Medicale și de Analiză
Colegiul Medicilor din diferiților experți –
România
Companii de Tehnologie proiectele inovatoare și
Asociația Farmaciștilor inițiativele strategice pot fi
din România puse în aplicare cu succes
Mediul Asociațiile de Pacienți
Academic și ONG-uri

Acest raport a fost comisionat de Camera de Comerț Americană din România,
finanțat de AstraZeneca, Bristol Meyers Squibb, CEBIS, Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson, MSD,
Medtronic, Pfizer și Sofmedica
și reprezintă o activitate independentă de cercetare desfășurată de către IQVIA
97
Vă mulțumim!

Sănătatea Ca Investiție - Raport Integral PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sănătatea Ca Investiție - Raport Integral PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

+ Introducere și obiectivele raportului 2

+ Importanța investiției în sănătate 5

+ Rolul industriei în calitate de contribuitor-cheie 83

Raportul și-a propus să evalueze starea actuală a sistemului de sănătate din

Investiția în sănătate Impactul investițiilor întârziate

Sănătatea ca Investiție pe Termen Lung 3

Investițiile în sănătate au devenit o necesitate absolută pentru a asigura o

Sursă: OECD, Eurostat, IQVIA

Deși a înregistrat un progres semnificativ, sistemul de sănătate din România

Sistemul de sănătate din România a

2011 2020 2011 &2020

într-un cerc vicios de • Acces la asistență medicală, diagnosticare și tratament

*PPC EUR pe cap de locuitor

În continuare, comparativ cu restul UE, există un decalaj de recuperat privind

Speranța de viață la naștere, ani, 2020

83,3 83,1 83,1

5.000 5,7 EUR 661

2.000 EUR 3104

Proporție din PIB PPC EUR pe cap de locuitor

… iar finanțarea acestor investiții prin plăți directe suplimentare are un

Cipru 100 Investițiile în sănătate pot ajuta la reducerea ratei

Deși prevenția joacă un rol major, aceasta rămâne subdezvoltată în cadrul

Cheltuielile medii anuale pentru prevenție pe cap de locuitor, 2020

• Îmbunătățiri în prevenția și tratamentul

• În 2018, au fost introduse noi programe de

O prevenție timpurie este și mai importantă în contextul îmbătrânirii

Vârsta medie a populației Raportul de dependență pentru vârstnici

Populația ce a atins vârsta de pensionare va continua

Sursă: World Bank, Eurostat

În plus, reducerea în continuare a mortalității infantile ar avea un impact

continuare cea mai ridicată rată a

• Acest lucru va avea un efect durabil

*Copii care au decedat înainte de a împlini vârsta de un an

Propunem câteva exemple de măsuri și politici necesare pentru a genera

Îmbunătățirea calității asistenței

Sănătatea ca Investiție pe Termen Lung 17

HPV Cancerul de col În fiecare an Mortalitate

Sursă: IQVIA, Medinfo

Diagnosticarea și tratamentul în timp util prin programe de screening la

Scopul screening-ului este de a identifica persoanele Participare → Screening-ul de succes depinde

ÎNCEPEREA Precizie → Biomarkerii și testarea genomică

Debutul biologic Prioritizare → Programele de screening de succes

Un screening de succes, cu o rată de participare de 72%, a generat economii

CAZ: SPANIA, ȚARA BASCILOR

În UK, un program de screening și prevenție a BCV a detectat 700 000 de

CAZ: UK, NHS CAZ: PROGRAMUL DE SCREENING

pentru controalelor de Povara insuficienței cardiace cronice în România:

În România, screening-ul pentru al 2-lea cel mai frecvent cancer la bărbați

̶ Vizeze bărbații predispuși la cancerul de prostată

̶ Includă un test de sânge și a scanare RMN înainte de o biopsie

Sănătatea ca Investiție pe Termen Lung 25

Consiliul UE încurajează screening-ul pentru un set mai larg de boli, inclusiv

Povara cancerului pulmonar în

Cancerul pulmonar este responsabil

Între timp, fără un program eficient de screening la nivel național, ratele de

Source: Cancer Inequality Registry

România are o rată scăzută de disponibilitate a medicamentelor inovatoare,

Numărul de zile până la disponibilitate pentru medicamentele inovatoare (2021)

100 zile în medie

Durata de timp (zile)

Terapiile celulare revoluționează medicina de precizie, începând cu

Începând cu oncologia, FINANŢARE → Terapiile cu