Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Orice datorie care urmează să fie rambursată în mai puțin de douăsprezece luni este
considerată datorie pe termen scurt. Instrumentele utilizate includ:
Certificate de depozit
Contracte de răscumpărare (repo)
Hârtie comercială
Majoritatea tranzacțiilor cu datorii pe termen scurt sunt efectuate de instituții mari. Investitorii
își doresc să obțină un profit din excesul de numerar pe care îl au, iar firmele urmăresc să
acopere pierderile pe termen scurt din bilanțurile lor. Există multe motive pentru care
investitorii participă pe piața monetară, nu numai rentabilitatea financiară crescută.
Guvernele
Guvernele operează pe piața monetară pentru a menține piețele financiare lichide și stabile. O
reducere temporară, dar la scară largă a numerarului poate provoca stres pe piață și poate fi
remediată de guvernele care intervin pentru a oferi sprijin participanților la piață. Guvernele pot
intra, de asemenea, pe piețe pentru a găsi investitori, în cazul în care au de asemenea probleme
pe termen scurt legate de fluxul de numerar.
Corporațiile
Întreprinderile moderne funcționează cu bugete relativ restrânse, iar din acest motiv se
confruntă ocazional cu probleme de flux de numerar pe termen scurt.
Băncile corporate pot apela la piețele monetare pentru a obține un randament mai bun pentru fonduri
decât cel oferit de rata de referință a băncii centrale. Dacă o bancă a constatat că un client important are
probleme de administrare a numerarului pe termen scurt, poate interveni prin acordarea de împrumuturi
pe termen scurt, având în vedere interesul pe care îl are în recuperarea clientului. Băncile centrale
acționează ca investitori pe piața monetară cu scopul de a menține stabilitatea pe piețele financiare.
Piața ”repo”
Piața produselor repo se concentrează în jurul băncilor de investiții. Acestea își monitorizează balanța
zilnică și fac tranzacții pe termen scurt, de multe ori overnight, pentru a se asigura că au în sold numerar
suficient, dar nu în exces.
Care sunt avantajele utilizării pieței monetare?
Deținerea de numerar în exces implică un cost de oportunitate. Cei care au solduri de numerar
pot rezolva această problemă investind și obținând o rată de profit mai bună decât dacă ar păstra
fondurile într-un cont de economii. Alte organizații au motive mai altruiste pentru a investi pe
piața monetară. De exemplu, guvernele și băncile centrale oferă împrumuturi pentru a menține
lichiditatea piețelor, pentru a evita riscul de neplată și pentru a se asigura că sistemul financiar
funcționează în mod eficient.
Pe piața monetară se tranzacționează non-stop, iar cursurile pot varia atât în funcție de cerere și
ofertă, cât și în funcție de factorii externi. Ratele dobânzilor pe termen scurt pot fi consultate pe
surse precum OECD.
Din punct de vedere istoric, investitorii individuali nu au acordat atenție pieței monetare,
deoarece dobânzile sunt doar marginal mai mari decât cele ale conturilor de economii de la
băncile mari. În materie de câștig, beneficiile înființării de conturi pe piața monetară se vor
concretiza numai dacă investitorii au un sold considerabil de numerar. De asemenea, pot exista
și restricții în ceea ce privește frecvența de retragere a fondurilor odată ce banii sunt blocați.
Cei care doresc să profite de rate de dobândă marginal mai ridicate pot investi în instrumente ale
pieței monetare, precum cele de mai jos:
Fonduri mutuale
Obligațiuni
Certificate de depozit
Existența unor puncte sensibile pe piața monetară poate fi un indiciu al faptului că piețele financiare sunt
tensionate. Dacă lichiditatea se reduce sau dobânzile se modifică pentru a indica faptul că debitorii și
creditorii se tem mai mult de riscul de credit al contrapartidei, acest lucru poate avea repercusiuni asupra
prețului altor grupuri de active.
Rata dobânzii de referință a unei țări este unul dintre factorii cheie în ceea ce privește dobânzile pieței
monetare. Dobânzile pieței monetare tind să nu se abată prea mult de la acea dobândă de referință.
Datoria pe termen lung reprezintă orice acord între debitori și investitori, care are o durată mai
mare de douăsprezece luni. Există diferite instrumente financiare și clase de active care sunt
utilizate pentru a indica acest tip de acord, iar printre acestea se numără obligațiunile,
împrumuturile directe și instrumente garantate prin capital propriu. Acesta reprezintă dreptul de
a lua parte la profiturile viitoare ale unei firme, iar obligațiunile reprezintă angajamentul de a
restitui la o anumită dată participația inițială, plus o rată prestabilită de profit.
Există mii de sectoare ale pieței de capital în care investitorii realizează operațiuni, unele dintre
acestea fiind deschise publicului, iar altele fiind private. Acestea sunt răspândite în întreaga
lume, iar în unele centre financiare, au fost înființate schimburi de specialitate pentru a
reglementa activitatea. Acestea includ burse precum Nasdaq, New York Stock Exchange și
London Stock Exchange. Există, de asemenea, tranzacții directe „off-exchange” între părți, cum
ar fi o bancă de investiții care realizează tranzacții de cumpărare sau vânzare de obligațiuni cu o
alta.
Guvernele
Guvernele pot folosi piețele de capital pentru a investi în proiecte comerciale în încercarea de a
obține un profit mai bun din orice surplus de numerar pe care îl dețin. În orice caz, acestea caută
de regulă să investească. Acest lucru se face de obicei prin emiterea de obligațiuni de stat.
Băncile
Băncile de investiții au echipe specializate care desfășoară tranzacții proprietare, ceea ce implică
utilizarea fondurilor bancare pentru tranzacționarea pieței de capital, în vederea obținerii unei
rentabilități a capitalului.
Corporațiile
Firmele mari se pot situa, de asemenea, de ambele părți în relația cu investitorii. Acestea pot
investi într-o altă firmă cumpărând acțiuni sau obligațiuni emise de firma țintă. În cazul în care
caută modalități de finanțare a oportunităților de dezvoltare pe termen mediu și lung, pot emite
propria datorie, acțiuni sau obligațiuni.
Investitorii instituționali
O întreagă industrie s-a dezvoltat în jurul posibilității de a obține profit din investiții pe piețele
de capital. Administratorii profesioniști în investiții, inclusiv fondurile de pensii și fondurile
speculative, tranzacționează o gamă largă de categorii de active cu speranța de a obține
randamente consistente.
O firmă poate emite acțiuni pentru a prelua mai multe datorii, dar pentru asta trebuie să renunțe
la o parte din controlul pe care îl deține asupra companiei și la o parte din profiturile viitoare.
Investitorii trebuie să analizeze dacă o investiție de capital este o idee bună. Decizia se reduce la
obiectivele individuale de investiții și la nivelul de risc la care sunt dispuși să se expună, dar
există câteva repere standard utilizate pentru a stabili situația în care capitalul propriu al unei
firme este subevaluat sau supraevaluat:
Acțiuni de valoare
Acțiuni de creștere
Rolul obligațiunilor pe piețele de capital
Randamentele obligațiunilor sunt fixe, astfel încât investitorii care le cumpără (împrumutând
bani efectiv debitorului) pot pierde în cazul în care o companie înregistrează o creștere
spectaculoasă. Un aspect negativ este acela că, atâta timp cât emitentul de obligațiuni își
respectă obligația de plată, nu există riscul de a primi mai puțin decât capitalul investit inițial.
Platformele online de brokeraj, precum eToro, au democratizat sectorul investițiilor, iar persoanele fizice
își pot deschide un cont și pot tranzacționa în câteva minute. eToro este ușor de folosit, iar utilizatorii se
pot înscrie folosind un desktop sau un dispozitiv portabil. Pentru cei care doresc să câștige expunere la
piețele de capital, platforma cuprinde o gamă largă de categorii de active, respectiv:
Acțiuni
Valute
ETF-uri
Criptomonede
Piața primară este locul în care investitorii și firmele interacționează direct între ele. Aceasta ar
putea, de exemplu, să aibă loc sub forma unei oferte publice inițiale (IPO), când o firmă vinde
propriile acțiuni investitorilor. Există, de asemenea, o piață secundară prin intermediul căreia
investitorii tranzacționează între ei active, cum ar fi de exemplu, acțiuni care sunt deja listate.
Copy Trading
Cei care urmează o strategie buy-and-hold ar trebui să efectueze o verificare de tip T&C pentru
a se asigura că aleg cea mai rentabilă abordare. De asemenea, ar fi util să se aprofundeze
anumite tehnici de gestionare a riscurilor, cum ar fi, de exemplu, diversificarea portofoliului.
Apollo Global Management a estimat că, în noiembrie 2020, valoarea piețelor globale
de acțiuni a fost de aproape 95 de miliarde de dolari.
Analizarea diferitelor sectoare ale pieței de capital poate ajuta investitorii să preia tendințele și
oportunitățile de tranzacționare. De exemplu, pe piața cu venituri fixe, randamentele inversate
ale obligațiunilor sunt interpretate în mod istoric ca un semn că piețele de acțiuni ar putea fi
aproape de o corecție a prețului.
Bibliografie
https://www.etoro.com/ro/investing/money-market-vs-capital-market/
https://admiralmarkets.com/ro/education/articles/forex-basics/piata-de-capital
https://invatatiafaceri.ro/diferente/diferenta-dintre-piata-monetara-si-piata-de-capital-2/