Nichita Stănescu a fost un important poet român, născut la 31 martie 1933 în

Ploiești și decedat la 13 decembrie 1983 în București. Este considerat unul dintre

cei mai importanți poeți ai literaturii române, iar opera sa este caracterizată
prin sensibilitate, imaginație și o puternică capacitate de evocare.

Stănescu a studiat filologia la Universitatea din București și a debutat în

literatură în anul 1954 cu volumul de poezie "Sensul iubirii". În următorii ani, a
publicat volume precum "O viziune a sentimentelor", "Stânca și fumul" și
"Necuvintele".

Opera lui Nichita Stănescu se remarcă prin utilizarea unor imagini și simboluri
originale și puternice, precum și prin explorarea subiectivității și a
complexității interioare a ființei umane. Poeziile sale sunt adesea expresii ale
iubirii, singurătății și existenței, iar limbajul său poetic este caracterizat de o
profundă sensibilitate și un simț al esteticii.

Stănescu a primit numeroase premii și distincții, printre care Premiul Național

pentru Poezie, iar opera sa a fost tradusă în mai multe limbi străine. Este
considerat unul dintre cei mai importanți poeți ai literaturii române, iar opera sa
continuă să fie studiată și apreciată în prezent.