Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluare Anxietate Copil
Evaluare Anxietate Copil
Iată ce i s-a întâmplat unui copil în prima zi de şcoală. Am ales un băiat pentru că
experienţa a demonstrat că fetele acceptă mai uşor să se identifice cu un personaj masculin
decât acceptă băieţii să se identifice cu un personaj feminin. În schimb, desenele sunt făcut
în aşa fel încât să nu sugereze prea clar unul sexul personajului.
Principiul testului este acela al identificării copilului cu copilul din desene, alegând
în ce fel ar reacţiona el însuşi în situaţia descrisă şi proiectând astfel propriile angoase
asupra personajului. Dacă citiţi povestioara cu voce tare, puteţi utiliza un nume familiar.
Evitaţi să alegeţi numele copilului, al unui părinte sau al vreunui apropiat, întrucât există
riscul ca copilul să reacţioneze în funcţie de ce şi-ar putea imagina despre reacţiile
respectivei persoane.
Este posibil să înlocuiţi unele cuvinte pentru a face situaţia mai comprehensibilă,
dar fără să schimbaţi sensul testului. Citind, fiţi atenţi să nu daţi indicii despre preferinţele
dv. insistând asupra vreunui cuvânt sau alegând vreo intonaţie specială. E nevoie de
aproape un sfert de oră pentru a face testul şi ideal ar fi ca el să fie făcut într-o singură
şedinţă.
Urmează să afli despre tot ce a făcut el în prima zi de şcoală, după vacanţa mare. Mi-ar
plăcea să mă ajuţi să completez povestirea. Uite ce vei face: lângă fiecare desen există o
mică povestire care se poate termina în două feluri diferite (notate cu a şi b). Tu vei alege
ceea ce crezi tu că e potrivit. Pune-te în locul copilului şi alege între a şi b . Indiferent de ce
alegi este bine, pentru că în această povestire nu e vorba de răspuns corect sau greşit, ci
doar de alegerea ta.
1
Partea a doua – Chestionar pentru părinte
Copilul meu:
1. A avut o dispoziţie proastă şi a fost supărat în timpul ultimelor zile de vacanţă
înainte de începerea şcolii?
3. Rămâne în mod constant alături de mine atunci când suntem într-un loc pe care nu
îl cunoaşte?
7. În timpul anului şcolar răceşte des sau suferă de alte îmbolnăviri minore?
16. Se simte foarte nefericit din cauza unor materii pe care nu le înţelege?
2
17. Îi trebuie mai mult timp decât altora pentru a se obişnui cu un mediu nou atunci
când este în vacanţă?
3
Cum se calculează scorul
După ce aţi totalizat punctele în cele 5 domenii, însumaţi-le pentru a obţine un scor global.
Apoi folosiţi atât scorurile pe domenii, cât şi pe cel global pentru a analiza situaţia copilului.
4
Interpretarea scorurilor
Scorul global
2. Între 13 şi 20
Acest scor exprimă faptul că în faţa unor anumite situaţii, activităţi sau indivizi,
copilul se simte lipsit de posibilităţile de a face faţă. În acest stadiu, anxietatea nu este
excesivă şi nu ar trebui să fie la originea problemelor majore. Totuşi, acest scor se poate
datora unui punctaj ridicat într-o situaţie precisă şi trebuie să vă orientaţi atenţia sprea
aceasta.
3. Între 21 şi 29
4. Mai mare de 30
Copilul suferă de anxietate în mai multe domenii. Citiţi comentariile care corespund
acestor probleme apoi începeţi să studiaţi metodele propuse în capitolele următoare. Dacă nu
faceţi nimic, copilul va avea nu numai o mulţime de dificultăţi în dezvoltarea sa, ci şi
probleme de sănătate şi va resimţi anumite frustrări pe plan emoţional şi afectiv.
5
Scorul pe domenii
I. Angoasa de a merge la şcoală (imaginile 1, 16, 17, 18, 19; întrebările 1, 7, 12,
16, 20)
Până la 4 puncte
Copilul nu pare să resimtă angoasa de şcoală în general. Totuşi, este foarte posibil
ca o anumită materie, un anumit profesor, dificultăţi de relaţionare sau orice alt aspect al
vieţii şcolare să îl perturbe. Aţi remarcat probabil că în anumite zile ale săptămânii, copilul
poate să respingă ideea de a merge la şcoală, să se simtă rău sau să fie pe punctul de a plânge,
pe scurt, să fie evident că ceva nu merge. În acest caz, utilizaţi metoda ascultării pozitive
descrise în capitolul 7.
II. Teama de a-şi face prieteni (imaginile 3, 5, 12, 13, 20; întrebările 2, 6, 9, 13, 19)
Până la 4 puncte
Nu există o angoasă excesivă la nivelul sociabilităţii. Copilul îşi face uşor prieteni
şi relaţiile cu ei nu îi crează probleme particulare.
Până la 4 puncte
Copilul nu pare în mod special preocupat să obţină sistematic aprobarea adulţilor.
Într-o anumită măsură acest lucru est mai sănătos decât o dependenţă excesivă. În schimb,
dacă această atitudine este dusă la extremă poate demotiva complet copilul şi împiedica
dezvoltarea lui intwlectuală. Această tendinţă se poate datora unei lipse de interes pentru
6
anumite materii. Copiii dau dovadă uneori de o foarte mare apatie pentru a se proteja de
anxietate: o dată ce se dezinteresează de un subiect nu mai au motive să fie speriaţi de el.
5 puncte sau mai multe
Copilul pare să aibă o foarte mare dorinţă de a răspunde aşteptărilor. Chiar dacă
această atitudine este normală până la un punct, ea poate duce la o pierdere a încrederii în
sine şi la tendinţa de a se critica permanent. Copilul care reacţionează doar în funcţie de
imaginea pe care adulţii o proiectează asupra lui devine complet permeabil la toate
influenţele şi nu se mai raportează decât la părerea celorlalţi. Astfel, el ajunge la o totală
dependenţă afectivă care poate frâna puternic dezvoltarea sa intelectuală.
Copilul trebuie să aibă încredere în propria sa judecată. El trebuie să înveţe să îşi
accepte greşelile şi eventualele eşecuri fără a se lăsa perturbat excesiv de ele.
IV. Teama de tot ce e nou sau străin (nefamiliar) (imaginile 4, 7, 9, 14, 15;
întrebările 3, 5, 11, 15, 17)
Până la 4 puncte
Copilul nu pare să fie în mod special luat prin surprindere de o situaţie sau de un
eveniment nou, atitudine foarte sănătoasă în sine, întrucât dezvoltarea intelectuală
armonioasă implică şi voinţa de a face faţă experienţelor noi, de a răspunde provocărilor
chiar riscante. Dimpotrivă, absenţa totală a freamătului în faţa noutăţii poate proveni dintr-o
lipsă de interes faţă de mediu, atitudine foarte demotivantă referitaore la viitor.
V. Simptome fizice ale angoasei (întrebările 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30)
1-2 puncte