Noile tendințe ale pieței forței de muncă în ceea ce privește

resursele umane

Student: Anușcă Andrei Adelin

Specializarea: Resurse umane, An 2, Grupa 1

Pentru a putea vorbi de noile tendințe în ceea ce privește piața forței de muncă,
consider necesară familiarizarea cu această sintagmă. Astfel, o definiție succintă
conduce la următoarea idee conform căreia piața forței de muncă reprezintă spațiul
economic în care tranzacționează în mod liber utilizatorii de muncă (deținătorii de
capital) în calitate de cumpărători, și posesorii resursei de muncă, în calitate de
vânzători care, prin mecanismul prețului muncii al concurenței libere, ajustează
cererea și oferta de muncă, Putem observa că piața forței de muncă funcționează
asemenea pieței unui bun.

Situația pandemică din ultimii doi ani a condus la schimbări radicale în ceea ce
privește perspectiva angajaților cu privire la joburile lor. Sunt schimbări firești,
principalele motive fiind condițiile mai bune și flexibilitatea unor joburi de la distanță,
acolo unde este cazul. Un studiu recent arată faptul că 43% dintre angajați sunt dispuși
în 2022 să renunțe la jobul actual pentru condiții mai bune de muncă. Flexibilitatea
legată de orele de lucru este un aspect mai important decât cea oferită de locația unde
își pot îndeplini sarcinile de lucru, cei doi ani de pandemie conducând astfel la o
revoluție în dinamica angajat-anngajator, condusă de generația Z și millennials.
Conform unui alt studiu de la începutul anului 2022, o tremie dintre angajați spun că
au demisionat pentru că jobul nu se integra în viața lor personală, 56% susțin că și-ar
da demisia dacă locul de muncă le-ar pune piedici în ceea ce privește bucuria vieții
personale, iar 59% dintre românii chestionați nu ar accepta să lucreze pentru o
companie care nu se aliniază cu valorile lor. Cu privire la reconversia profesională,
observăm o tendință clară în această direcție, 79% dintre românii participanți la studiu
declarând că sunt deschiși față de oportunitatea unui nou loc de muncă. Acest aspect
accentuează presiunea pe care o resimt companiile în identificarea și atragerea noilor
talente. În viitor, va fi essential pentru angajatori să aibă în vedere următoarele
aspecte: integrarea responsabilităților de lucru în viața angajaților, alinierea valorilor,
consolidarea strategiilor de atragere, flexibilitate și accelerarea dezvoltării
profesionale.

După cum am amintit și mai sus, pe fondul unei inflații în creștere, o piață a
forșei de muncă în scădere și o creștere a locurilor de muncă care oferă mai multă
flexibilitate, apare o schimbare majoră în echilibrul de putere pe piața muncii. Balanța
începe să încline, din nou, către angajat, iar 43% dintre respondeții unui studiu de la
începutul anului declară că sunt dispuși să renunțe în următoarele 12 luni la locul de
muncă actual. Vorbim astfel despre o creștere exponențială, dat fiind faptul că în anul
2021 doar 7% dintre angajați erau dispuși să facă o asemenea schimbare. Angajații
sunt determinați să facă o mutare de acest fel în prinicipal din dorința de a obține un
salariu mai mare, dar și oportunități de carieră mai favorabile.

Studiul EY cu privire la reîtoarecerea la muncă în contextul noilor condiții

arată că, pe măsură ce multe țări ies din pandemie, angajații câștigă o influență
notabilă asupra angajatorilor și că lista de dorințe a angajaților se află într-o continuă
schimbare.

Sondajul EY, unul dintre cele mai mari sondaje care compară percepțiile
angajatorilor și ale angajaților începând cu anul 2020,  iar perspectivele sunt menite să
ajute companiile să creeze o forță de muncă sustenabilă care să le ajute să stimuleze
creșterea afacerii, să satisfacă nevoile clienților și să genereze valoare pe termen lung.
Sondajul s-a desfășurat din ianuarie până în martie 2022 și a primit răspunsuri de la
17.498 de angajați și 1.575 de angajatori din 22 de țări din 26 de industrii. Sondajul a
fost realizat cu ajutorul unui panel terț și a vizat angajatori cu un interval cuprins între
500 și 15.000 de angajați. Datele sondajului sunt segmentate în funcție de 88 de date
demografice și preferințe diferite, personale și legate de locul de muncă. Răspunsurile
participanților au variat de la 21 de ani la peste 65 de ani, cu răspunsuri de la lideri
seniori și persoane cu funcții diferite. Astfel, sondajul vorbește despre un procent
semnificativ dintre angajați (42%), care spun că sunt necesare creșteri salariale pentru
a stabiliza fluctuația personalului, opinie cu care doar 18% dintre angajatori sunt de
acord. De asemenea, în ceea ce privește revenirea la birou de exemplu, studiul arată o
opoziție clară între ceea ce își doresc angajatorii și ceea ce își doresc angajații. Astfel,
22% dintre angajatori vor ca angajații să revină la birou cinci zile pe săptămână. Pe de
altă parte, 80% dintre angajați doresc să lucreze remote măcar 2 din cele 5 zile pe
săptămână.

Principala motivație pentru angajații care se află în plin process de căutare a

unui loc de muncă, potrivit aceluiași sondaj, este dorința de a obține un salariu cât mai
mare. Totodată, 17% dintre respondenți spun că cee ace i-ar determina să se mute ar fi
beneficiile care promovează sănătatea și starea de bine la birou, iar 19% caută
flexibilitate la locul de muncă. Din perspectiva vârstei respondenților, putem observa
tendința generațiilor Z și milenialilor de a renunța la locul de muncă (53%). Conform
datelor studiului, o analiză prin prisma sectoarelor în care activează respondenții ne
arată că cei mai dornici de plecare sunt angajații din sectorul IT (60%).

Un aspect important este și discrepanța dintre părerile angajaților față de cele

ale angajatorilor. De exemplu, în timp ce angajații cred că noile moduri de lucru au
crescut productivitatea, încrederea companiile în propria productivitate este erodată de
creșterea cifrei de afaceri. Astfel, doar 32% dintre angajatori spun că au reușit prin
sistemul hibrid de lucru să sporească productivitatea.

Putem afirma astfel că studiul reflectă noua normalitate a pieței de muncă,

acolo unde flexibilitatea și munca în system hibrid sunt aspectele cele mai căutate de
noii potențiali angajați.
 După doi ani de lucru la distanță sau în format hibrid, mulți angajatori au
observat că loialitatea angajaților față de organizație a scăzut considerabil. Acest fapt
rezidă în scăderea sentimentului de afiliere față de echipă. Acesta este un alt efect al
pandemiei asupra pieței muncii care trebuie gestionat cu grijă pentru a nu degenera
într-o potențială criză acută de personal. Așa se explică de ce mulți angajați sunt
dispuși să-și schimbe locul de muncă acest an. Într-un studiu recent al companiei de
recrutare Hays, datele relatează un procent semnificativ de 88% dintre români care iau
in în calcul schimbarea jobului.

Principala provocare pentru angajatori anul acesta este de a proteja pe cât

posibil cultura organizațională și să readucă sentimental de echipă, pentru a compensa
impactul muncii remote asupra relațiilor dintre colegi. Faptul că timp de doi ani o
bună parte dintre angajați au lucrat de acasă, a condus la slăbirea afilierii față de
echipă. Angajatorii sunt forțați într-o oarecare măsură să găsească punctul de echilibru
dintre digitalizare și relațiile efective dintre angajați.

Un alt aspect important sunt majorăril salariale înghițite de inflație. Salariile

din această perioadă nu mai sunt pe placul angajaților, acest lucru ducând la o
fluctuație permanenetă de personal și la o dorință tot mai crescută în rândul angajaților
de a-și schimba locul de muncă. Dintre cei care sunt dispuși să plece să mute de la o
companie la alta, jumătate caută în mod activ un loc de muncă. Cealaltă jumatate ar
lua în calcul o ofertă interesantă care să conțină, printre altele, un salariu mai bun,
flexibilitate mai mare, un pachet de beneificii care să includă bonuri de masa,
asigurare medicală, abonamente la săli de fitness și altele. Concret, majorările salariale
în anul 2022 ar trebui să ajungă la pragul de 6%, fiind înghițite, practic, de inflația
într-o continua creștere. Cu toate acestea, situația de fapt nu se mulează pe pretențiile
angajaților. În medie, pentru a fi motivați să rămână loiali locului de muncă pe care îl
au în present, angajații au nevoie de majorări care să se situeze între 11% și 20%. De
asemenea, pentru a întări cele scrise mai sus, angajații consideră că majorările propuse
de angajatori pentru anul 2022, nu reflect performanța lor individuală și orele
suplimentare lucrate în ultimul an.
 Nu doar salariul este un criteriu-cheie pentru stabilitatea pe piața muncii. Un alt
aspect de luat în considerare este reprezentat de echilibrul dintre viața personală și cea
profesională. Munca de acasă a accentuat din ce în ce mai mult nevoia de păstrare a
unui echilibru între viața personală și cea profesională. Pandemia a accentuat nevoia
de stabilitate, de siguranță la locul de muncă, indiferennt de domeniul privat sau
public. Un studio al companiei de consultanță Forrester subliniază că angajatorii se
vor confrunta anul acesta cu un număr mare de demisii, efect al aducerii exclusive la
birou pe angajați.

Piața muncii se află într-o continuă schimbare și adaptare la noul climat. Cu

privire la abilitățile cele mai căutate în rândul angajaților sunt cele tehnice și digitale.
Majoritatea activitățiloe se mută în online, iar acest aspect vine la pachet cu plusuri și
minusuri, în special pe partea de interacțiune, relaționare sau socializare. În acest an,
pentru a-I face pe angajați mai performanți decât sunt deja, business-urile din spațiul
European investesc sume enorme, de ordinul miliardelor de euro (3,3 mld.) în
automatizare.

Un lucru este cert. Pe parcursul pandemiei, angajații s-au adaptat și au devenit

autonomi, iar acest fapt se traduce prin crearea și dezvoltarea unor noi locuri de
muncă în zona de meșteșug și manufacturare: de la făcut prăjituri pe care le vând
cunoscuților și până la business-uri micuțe în sectoare aflate la început de drum.

Prima jumătate a acestui an a fost un real succes pentru platformele care oferă
posibilitatea angajatorilor să-și publice oferta de muncă. Reintrarea pe piață a
companiilor care au suferit în urma pandemiei a condus la o creștere rapidă a locurilor
de muncă. Astfel, conform datelor statistice, au fost postate cu 50% mai multe joburi
față de primele 6 luni ale anului trecut. Domeniile în care s-a simțit cel mai puternic
nevoia de personal au fost retailul, serviciile, industria alimentară, turism, transport,
etc. Tot în prima jumatate a acestui an a fost atins și cel mai ridicat prag atins vreodată
pentru pozițiile remote (8,1%), din numărul total de locuri de muncă postate pe
platformă.
 În ciuda creșterii numărul locurilor de muncă, capitolul aplicări nu stă tocmai
bine. Aplicările sunt singurul segment care nu a punctat creșteri, situație explicabilă
prin faptul că piața a revenit într-un punct în care există o discrepanță între nevoia de
personal și numărul de candidați disponibili pentru a candida. Se observă o scădere cu
aproximativ 30% față de anul trecut în ceea ce privește interesul candidaților pentru
un job nou (5,1 milioane). Există însă un aspect demn de luat în seamă și anume
aplicările pentru joburile remote, care însumează 12% din totalul de aplicări. Cele mai
căutate domenii în primele 6 luni ale anului au fost în zona de retail, call center,
servicii, IT, industrie alimentară și turism. Cei mai mulți aplicanți fac parte din
sectorul de vârstă 25-35 ani, urmați de cei aflați la început de drum, 18-24 de ani.
Totodată, se observă o tendință în creștere pentru joburile full time, indiferent de
categoria de vârstă a candidaților.

Piața muncii este invadată de tineri fără experiență care iau cu asalt joburile
disponibile. Imediat după încheierea examenului de Bacalaureat, din ce în ce mai
mulți tineri se află în căutarea unui loc de muncă entry-level. Spre deosebire de anii
trecuți, se observă o tendință în creștere în rândul tinerilor care vor să lucreze și din
toamnă, în paralel cu studiile.

Începând cu luna martie a acestui an și cu ridicarea restricțiilor, s-a reactivat o

bună parte dintre sectoarele de activitate puternic afectate de pandemie. Comparativ
cu trimestrul anterior, observăm o creștere cu 30% a numărului de oportunități de
angajare.

În acest an, aproximativ 45% dintre angajați au ca prioritate scimbarea jobului,

conform unui sondaj realizat în luna aprilie a acestui an. Mai mult decât atât, 4 din 10
candidați susțin că, dacă apare o oportunitate mai bună decât cea prezentă, vor aplica,
deși nu e o prioritate pentru ei în acest moment să facă o schimbare în carieră. Peste
60% dintre respondenți afirmă că asociază schimbările în carieră cu o doză solidă de
curaj, 23,3% cu pragmatismul și 9,6% cu pasiunea. Doar 4,5% resimt timiditate sau
plictiseală legate de acest proces. Peste jumătate din cei aproape 3.000 de respondenți
au menționat un salariu mai mare îi face să recurgă la astfel de practici. Iar aceasta
este și soluția dacă vrei să-ți păstrezi angajații-cheie. 54,5% dintre respondenți spun că
doar o mărire de salariu i-ar determina să rămână la locul de muncă actual, chiar dacă
erau 100% hotărâți să facă o schimbare în carieră.

Concluzionând, piața muncii se află într-o continua schimbare firește, datorită

pandemiei și a digitalizării multor sectoare de activitate. Astfel, tendințele pieței
muncii se adaptează noului climat, munca de acasă, un salariu atractiv dar și echilibrul
dintre viața personală și job fiind puncte forte în alegerea unui loc de muncă pentru
majoritatea candidaților.
Webografie:

 https://www.wearehr.ro/tinerii-fara-experienta-2/

 https://www.wearehr.ro/recrutare-forta-de-munca/

 https://panorama.ro/cum-va-arata-piata-muncii-in-2022/

 https://www.mediafax.ro/social/de-ce-demisioneaza-angajatii-romani-legatura-
dintre-job-si-viata-personala-20781374