PREVIZIUNEA OFERTEI

FORTEI DE MUNCA
Proiect realizat de:
Hrican Dumitru
Mironeasa Gheorghi Andrei

Introducere

Optimismul printre angajatorii romani

reuseste sa reziste in fata incertitudinii
care continua sa domine o mare parte din
zona Euro

Conform studiului realizat de ManpowerGroup, 19% dintre

angajatori planuiesc sa-si mareasca volumul fortei de
munca intre lunile Iulie si Septembrie 2013 comparativ cu
cei 21% dintre angajatorii intervievati in al doilea trimestru.
Excluzand variatiile sezoniere din cadrul datelor colectate,
indicele Previziunea Neta de Angajare* de +7% prezinta o
usoara scadere comparativ cu cel raportat in trimestrul
precedent. Aceasta Previziune este de asemenea cu 4
puncte procentuale mai mica fata de cea anuntata in
perioada similara a anului trecut. Totusi, rezultatele pentru
trimestrul al treilea reprezinta un trend continuu de angajari
demne de luat in seama, observate pe parcursul ultimilor
doi ani. Angajatorii in sapte din cele 10 sectoare economice
analizate se asteapta sa isi creasca numarul angajatilor in
proportii variate in urmatoarele trei luni.

Intervievarea a peste 630 de angajatori

romani dezvaluie faptul ca 19% dintre
acestia planuiesc sa-si mareasca volumul
de forta de munca in al treilea trimestru
al anului 2013, in vreme ce doar 9% se
asteapta la scaderi ale numarului de
angajati. Dintre cei intervievati, 70% se
asteapta la mentinerea nivelului actual al
fortei de munca

Potrivit unui studiu realizat de compania Manpower privind

Perspectivele Angajrii de For de Munc, pentru trimestrul
patru al acestui an, angajatorii romni raporteaz o Previziune
Net de Angajare (diferena dintre procentul de angajatori care
anticipeaz o cretere a numrului de angajri i procentul celor
care prevd o scdere n firma lor n.r.) de +16%, cea mai
robust prognoz privind angajrile din cele 24 de ri din Europa,
Orientul Mijlociu i Africa (EMEA) cuprinse n studiu.
'19% dintre angajatorii romni intenioneaz s-i creasc
personalul, 11% prevd o scdere, iar 67% nu au n vedere nicio
schimbare a numrului total de angajai. Previziunea Net de
Angajare rezultat este cea mai puternic raportat n Romnia
din trimestrul IV /2008 pn n prezent, mbuntindu-se cu 4
puncte procentuale fa de trimestrul III i cu 8 puncte
procentuale fa de intervalul octombrie-decembrie al anului
trecut', se menioneaz n studiul citat deAgerpres.

Cele mai optimiste planuri de angajare

sunt anuntate in regiunea de Nord-Vest

Studiul scoate totodata la iveala diferente puternice

intre intentiile de angajare ale companiilor la nivel
regional. Cei aflati in cautarea unui loc de munca in
Nord-Vest vor beneficia probabil de cel mai alert
ritm al angajarilor la nivel national, avand in vedere
ca in aceasta zona Previziunea Neta de Angajare
este de +21%, in vreme ce in Sud si in Vest
indicatorii sunt de doar +14% si respectiv +10%. In
acelasi timp, intentiile de angajare din regiunea de
Sud-Vest si din Bucuresti & Ilfov au coborat la valori
negative, iar Previziunea pentru regiunea Bucuresti
& Ilfov este cea mai putin optimista din primul
trimestru al anului 2011 si pana in prezent.

Cresteri ale volumului de

personal sunt preconizate in
sectorul Industriei
prelucratoare si in
Administratie publica si
Angajatorii dinservicii
sectorul de Industriei
prelucratoare anunta
sociale
cele mai optimiste planuri de angajare cu o Previziune
Neta de Angajare de +15%, cu toate ca indicele este in
scadere cu 6 si 8 puncte procentuale fata de trimestrul
2, 2013 si respectiv fata de trimestrul 3, 2012. Acest
domeniu de activitate are acum cea mai puternica
previziune din Romania pentru al patrulea trimestru
consecutiv. Intentiile de angajare raman relativ stabile
de la trimestru la trimestru si cresc fata de anul trecut
in sectoare precum Finante, asigurari, afaceri imobiliare
si servicii de afaceri.

International

Previziunile de Angajare se imbunatatesc sau raman

relativ stabile in doar 19 tari si teritorii conform unei
analize a evolutiei datelor de la an la an. La nivel
global, perspectivele de angajare sunt cele mai
bune in Taiwan, Brazilia, Panama, Peru si Turcia.
Cele mai reduse sanse de angajare pentru cei aflati
in cautarea unui loc de munca sunt in Italia, Irlanda,
Spania, Belgia, Olanda si Grecia.
Incertitudinea angajatorilor este evidenta in Europa,
Orientul Mijlociu si Africa (regiunea EMEA).
Rezultatele sondajului sunt mixte si indica faptul ca
multi angajatori continua lupta impotriva
turbulentelor economice.

Angajatorii din toate cele 10 tari de pe continentele

americane raporteaza planuri pozitive de angajare
pentru trimestrul al treilea, inclusiv angajatorii din
Brazilia care raporteaza cel mai energic ritm al
angajarilor din toata regiunea. Piata muncii din Statele
Unite ramane optimista, motivata in mare parte de
vigoarea surprinzatoare din sectorul Constructii unde
mai mult de unul din patru angajatori afirma ca
intentioneaza sa isi mareasca numarul angajatilor in
urmatoarele trei luni. In Canada, companiile iau in
considerare ceva oportunitati de angajare a fortei de
munca, dar Previziunea la nivel national este cea mai
putin optimista din ultimi trei ani.

n general, cnd vorbim despre piaa muncii

considerm c este locul de ntlnire al cererii cu
oferta de munc. Ca un prim pas n analiza deficitului
de ocupare i competene, avem nevoie s definim
scopul pieei muncii pe care o analizm. Se ntlnesc
trei dimensiuni relevante pentru caracterizarea pieei
muncii:
Ocupaia i/sau competena;
Sectorul i Aria geografic (nivel regional, naional
i european).
Cererea de for de munc reprezint necesarul de
angajai n diferite profesii i calificri ntr-un anumit
spaiu geografic i n anumit interval de timp.

Indicatorii care sunt folosii pentru evaluarea tipului i volumului

cererii de for de munc pot fi structurai n dou categorii:
Indicatori de nivel (numrul total al persoanelor care au aplicat
pentru un loc de munc; numrul total al persoanelor care i-au
gsit un loc de munc i, respectiv, numrul persoanelor care nu
i-au gsit un loc de munc) i
Indicatori de structur (aceiai indicatori structurai dup diferite
criterii: vrst, sex, ramuri de activitate, profesii, niveluri de
educaie).
Oferta de for de munc reprezint numrul persoanelor n
vrst de munc capabile s lucreze, aflate n cutarea unui loc
de munc i pregtite s nceap lucrul imediat ce i gsesc un
loc de munc corespunztor nivelului lor de pregtire.
Indicatorii folosii pentru analiza ofertei forei de munc sunt
urmtorii:

Numrul i structura omerilor (pe sexe, grupe de

vrst, niveluri de pregtire, profesii, perioada ct a
fost n cutarea unui loc de munc);
Numrul persoanelor ocupate (n cutare de un alt
loc de munc i care pot ncepe imediat lucrul i
persoane care sunt n cutarea unui nou loc de
munc, dar care nu pot ncepe lucrul imediat);
Numrul persoanelor ocupate i structura acestora
pe grupe de vrst, pe sexe, pe niveluri de instruire;
Numrul absolvenilor din nvmntul liceal i,
respectiv, universitar i structura acestora pe sexe,
pe niveluri de educaie i pregtire.

Factorii determinani ai
populaiei ocupate

analiza mai aprofundat a legturii i

interpendenei fenomenelor economico-sociale,
metodele statistice elementare sunt adeseori
insuficiente. De aceea, analiza legturilor dintre
factorii care determin creterea produsului intern
brut, a investiiilor, a populaiei ocupate etc. poate
fi exemplificat cu ajutorul metodei regresiei i
corelaiei. Legturile dintre fenomenele economice
de mas se caracterizeaz prin faptul c un
fenomen sau altul variaz sub influena unui
complex de factori, dintre care unii au o
importan esenial, iar alii au o importan
secundar.

Pentru aprofundarea analizei evoluiei principalilor indicatori

macroeconomici ce reliefeaz ocuparea forei de munc, n
continuare se va verifica ipoteza existenei sau nonexistenei
unei dependene (corelaii) ntre: populaia ocupat i numrul
total de salariai din administraia public. Analiznd datele
oferite de Anuarul Statistic al Romniei (2009 i 2010), se
observ c populaia civil ocupat a avut n perioada 1990-2009
o evoluie descresctoare, iar numrul salariailor din ramura
administraiei publice a avut n perioada 1990-2009 o evoluie
cresctoare, datorit angajrilor masive fcute n aceast
activitate economic n perioada de dup Revoluie. n perioada
analizat, numrul de salariai din administraia public a crescut
cu 181,25%, dar populaia ocupat a sczut (-22,4%). S vedem
dac ntre evoluiile celor doi indicatori ar putea exista o legtur
i n ce msur scderea populaiei ocupate a fost determinat
de creterea numrului total de salariai din administraia public.

Sun contraintuitiv, dar pn n 2030,

multe dintre cele mai mari economii ale
lumii vor avea mai multe locuri de munc
dect muncitori. n aceast discuie plin
de date i destul de fascinant, expertul
n resurse umane Rainer Strack
sugereaz c rile ar trebui s priveasc
dincolo de granie pentru cuttori de
job-uri doritori de mobilitate. Dar pentru
asta, trebuie s nceap prin schimbarea
atitudinii n afacerile lor

Fora de munc,oamenii care pot munci,va scdea

semnificativ n Germania.Ce se va ntmpla cu fora de
munc?Aici devine complicat.Dup cum probabil tii,
rspunsul favorit al consultanilor la orice ntrebare
esteDepinde."Deci a spune c depinde.Nu am vrut s
previzionm viitorul.Foarte speculativ.Am fcut altceva.Am
verificat PIB-ul i creterea productivitii n Germanian ultimii
20 de ani,i am calculat scenariul urmtor:dac Germania
vrea s menin PIB-ul i creterea productivitii,am putea
calcula directde ci oameni ar avea nevoie pentru a susine
aceast cretere.i asta e linia verde: fora de munc.Deci
Germania va intra foarte curnd ntr-un deficit major de
talent.Opt milioane de oameni lipsesc,reprezentnd mai mult
de 20% din fora de munc actual,deci numere mari, foarte
mari.Am calculat mai multe scenarii,iar imaginea arat mereu
aa.

Concluzii

Prezentarea cadrului general al ocuprii forei de munc a

avut drept scop identificarea trsturilor generale ale pieei
forei de munc n vederea stabilirii domeniilor unde se pot
lua msuri n vederea mbuntirii calitii sistemului de
nvmnt romnesc pentru creterea gradului de calificare
al forei de munc. innd cont de observaia conform
creia Romnia are cel mai sczut nivel al cheltuielilor
pentru educaie ca procent din PIB, nregistrnd doar 3-4%
n comparaie cu media de 5,22% calculat pentru restul
membrelor Uniunii Europene, recomandarea noastr ar fi
aceea de a crete procentul cheltuielilor cu cel puin 5% n
perioada imediat urmtoare. Resursele trebuie orientate
spre dotarea facultilor cu laboratoare performante ce
conin aparatur de ultim generaie, capabil s ncurajeze
desfurarea unor cursuri cu aplicabilitate practic.