I.

GHEMUL
Toţi participanţii se poziționează în cerc. Un ghem este aruncat de la unul la
altul după ce a fost prins un capăt al aţei de cel care începe jocul. După ce
pronunţă numele unei metode însuşite lansează spre un coleg ghemul ținând de
capătul aței. Cel care primește ghemul, prinde ața, pronunță o metodă și lansează
pentru alt coleg ghemul. Se formează un „păienjeniş”. Pe mijlocul
„păienjenişului” format din ața încrucișată se aşează un scaun...sau alt obiect
pentru ca participanţi se observe „trăinicia păienjenişului”.

II. ATELIERUL CREATIV AL VIITORULUI (ACV)

Faza pregătitoare
- enunţarea temei: „Interculturalitatea în lumea contemporană – Aradul şi
educaţia multiculturală”
- încălzirea grupului:
comentaţi:
„Capul nostru fiind rotund, gândurile îşi pot schimba direcţia”
(necunoscut)
„Fără o viziune nu vei fi capabil a şti încotro să mergi”
(necunoscut)
„Acţionează în acea direcţie care-ţi măreşte posibilitatea reuşitei”
(Heiz von Foerster)
„Miracolul pe care l-am aşteptat atât de mult sunt chiar eu”
(Selma Lagerlöf)
- remiterea/enunţarea „regulilor de aur”
 fiecare îl ajută pe fiecare şi pe toţi (Regula lui Butler),
 contribuţiile verbale sunt scurte,
 argumentele nu sunt numai spuse dar şi notate,
 contradicţiile nu sunt numai spuse dar şi notate pentru a fi
discutate la momentul oportun,
 vizualizarea procesului de lucru al grupei se va face pe coli,
 ierarhiile sunt anulate,
 fiecare are dreptul de a se exprima (unul, o dată!),
 critica se face numai la adresa lucrurilor sau ideilor şi nu a
persoanelor,
 toţi participanţii au responsabilitatea timpului şi a lucrului bine
făcut;
- enunţarea obiectivului ACV:
„Realizarea unui proiect viabil, asupra interculturalităţii reieşit/rezultat
din fazele critică şi vizionară!”
- gruparea participanţilor;
- alegerea câte unei „gazde” la fiecare masă a „cafenelei lumii”;
Faza critică
- aplicarea întrebărilor cu cerinţa: „notaţi răspunsurile pe colile de pe
mesele de lucru trecând pe la fiecare gazdă”
„Ce înţelegeţi prin învăţare interculturală în România/Arad?
„Unde are loc învăţarea interculturală în România/Arad şi cine sunt
implicaţi în aceasta?”
„De ce credeţi că învăţarea interculturală este aşa de importantă –
la nivel local, regional şi naţional”
„Care sunt dificultăţile, provocările şi beneficiile învăţării
interculturale?”
„Ce resurse există şi ce resurse sunt necesare pentru implementarea
reală a învăţării interculturale în Arad/România?”
„Cum se pot utiliza în educaţie diferenţele între culturi?”
„Cum se pot folosi în educaţie punctele comune ale culturilor?”
- găsirea înţelesurilor comune răspunsurilor propuse de educabili şi
prezentarea lor de către fiecare „gazdă”;
- dezvoltarea unor probleme/provocări la tema ACV, de către educabili;
- listarea, pe „cartonaşe aurii”, a problemelor importante legate de
„Interculturalitatea în lumea contemporană – Aradul şi educaţia
multiculturală”;
- sistematizarea lor pe un „perete”;
- ierarhizarea problemelor, funcţie de importanţa lor;

Faza vizionară
- oferirea unui ambient propice fazei vizionare (fond muzical adecvat,
estetica încăperii, a meselor de lucru etc.)
- translatarea punctelor critice rezultate în faza anterioară în opusul lor, ca
puncte de ştart;
- provocarea grupului şi a fiecărui component în parte la creativitate, la a-şi
imagina soluţii (poate fi sub forma jocului de rol) pentru a răspunde
acestui deziderat având în vedere şi :
„Ce rol veţi juca în educaţia interculturală a zonei în următorii 20
de ani?
- analizarea soluţiilor imaginate;
- extragerea ideilor importante şi scrierea lor pe flipchart/coli/tablă.

Faza reală/factuală
- provocarea grupelor de a-şi alege câte „o idee” rezultată din faza
vizionară (determinându-i plusurile şi minusurile dar mai ales evaluând-o
asupra aplicabilităţii sale) spre a fi transpusă într-un proiect viabil;
- lucrul pe grupe, la dezvoltarea proiectului;
- oferirea unui schelet pentru proiect:
 titlul
  obiective
 grupul ţintă
 locaţia
 activităţile
 bugetul
 perioada de implementare
 monitorizarea
- afişarea şi prezentarea proiectului, de fiecare grupă;
- evaluarea proiectului.

Remarci finale:
Dacă
„Sunt lecţii pe care le învăţăm pentru toată viaţa”,
Sunt deci şi
„Lecţii pe care sperăm să ni le amintim”.
„Visaţi în măsuri rezonabile”
Pentru că
„Satisfacţia/bucuria este creată de seminţele visului care devin
realitate”
Şi aşa,
„Încrederea în viziunea voastră nu va fi dezminţită. Ea va ţine până
când devine realitate, convingând că dedicaţia voastră se extinde şi
spre alţii” (E. Ilieva, R. Lim)

Faza de monitorizare
- implementarea proiectului;
- propunerea unui nou ACV: dată, temă etc., la care să se afle totodată dacă
ceea ce s-a proiectat a devenit şi realitate;
- „ce mai este de făcut ?”
- provocarea grupelor de „a gândi la noi începuturi!”

Prin aceste caracteristici ale ACV se poate considera că el îşi aduce aportul la
democratizarea procesului de formare al educabililor dar şi al dezvoltării sociale.

Referinţe:
 Jungk, R., Müllert, N., (1987) Future workshops:How to create
desirable futures, Institute for Social inventions,London
 Sellnow, R. (1997) Atelierul viitorului, Ed. Fiat Lux, Bucureşti
 Ilieva, E., Lim, R., (2004) Seeding the future: The Future Creating
Workshop – Borovetz, Bulgaria
 Apel, H., The Future Workshop,
http://www.die-bonn.de/esprid/dokumente/doc-2004/apel04_02.pdf
III. Balint grup
„Metode de educație nonformală”

1. 3 minute pentru alcătuirea grupelor de câte 4/5;

2. 2-3 min. - pentru fiecare membru al grupei a spune o „poveste” trăită în
utilizarea unei anume metode sau a unui complex de metode în educația
nonformală;
3. 5 min. - pentru selectarea celei mai „tari poveşti” a grupei;
4. 10 min. - pentru conturarea cât mai clară a „poveştii” grupei;
5. 3 min. - pentru expunerea „poveştii”, în interiorul grupei, de către un
povestitor ales, altul decât cel care a trăit „povestea”;
6. 3 – 5 min. - pentru fiecare grupă de a prezenta tuturor „povestea”
selectată;
7. 5-10 min. – concluzii