MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VRANCEA

PROIECT DE SPECIALITATE

SPECIALIZARE: Economic-Servicii

CALIFICAREA: Tehnician in activități economice

Îndrumător: Elev:
Apostol Viorica Robu Ciprian

PROMOŢIA 2023

Pagina 1
Capitolul 1
1.1Prezentarea societății comerciale
- numele societății: S.C. Vel Pitar SA

- număr de înmatriculare la Oficiul Național al Registrul Comerțului: J38/96/1991

- CUI : 21229091

- clasă CAEN : 4617 - Intermedieri în comerțul cu produse alimentare, băuturi și

tutun

Pagina 2
1.2 Istoricul și evoluția societății comerciale
Vel Pitar este un grup de companii din România, cu activitate în domeniul
morăritului și panificației. Grupul deține 12 fabrici de pâine în zece județe din țară
și în București, având peste 170 de magazine proprii (martie 2009).

Compania a fost formată în anul 2001, prin fuziunea celor patru fabrici din industria
de morărit și panificație cumpărate de fondul de investiții Broadhurst în anii 1999 și
2000: Mopariv Vâlcea, Berceni București, Granpan Tecuci și Panegrano Cluj
(aceasta din urmă, cumpărată în anul 2000 de Mopariv Vâlcea). În septembrie
2002, Vel Pitar a fuzionat prin absorbție cu societatea cu același profil Spicul
Argeș. Sediul companiei se află la Râmnicu Vâlcan.

În anul 2007, grupul a fost divizat în 3 firme: Vel Pitar (panificație), Șapte Spice
(morărit) și VP Magassin (retail). Conform estimărilor companiei, grupul Vel Pitar
deține la nivel național aproximativ 15% din piața de morărit și 9% din cea de
panificație, însă în localitățile în care are unități de producție, cota de piață variază
între 35% și 70% . În București, Vel Pitar are o cotă de 30-35%, Capitala realizând
aproximativ 30% din afacerile companiei.

1.3 Prezentarea gamei de produse

I.Panificaţie ambalată. Datorită creşterii cererii de produse ambalate, S.C. Vel

Pitar S.A., şi-a diversificat an de an gama de produse , venind în sprijinul
cumpărătorilor cu produse noi, alături de cele existente pe piaţă.

La începutul anului 2004, Vel Pitar şi-a propus să devină liderul pieţei pâinii feliate
şi ambalate, dispunând de o tehnologie modernă, complet automatizată.

Pagina 3
Tabelul nr. 2.2. Clasificarea produselor de panificaţie ambalată

După cum se observă în tabelul de mai jos annual au apărut noi sortimente de de
pâine ambalată.

Tabelul nr. 2.3. Evoluţia sortimentelor de pâine ambalată în ultimii 4 ani

Pagina 4
Pagina 5
 a. Pâinea. Interesul crescând al S.C. Vel Pitar S.A. pentru grupa de produse
ambalate, a orientat tot mai mult cercetările spre produse cu aport caloric,
nutriţional crescut, sănătoase, uşor de consumat şi cu termen mare de
valabilitate (produse feliate, ambalate).

Tabelul nr. 2.4. Clasificarea sortimentelor de pâine

II.Panificaţie proaspătă

Pagina 6
Tabelul nr. 2.8. Sortimentul de pâine proaspătă

Pagina 7
 a. Forme şi varietăţi de specialităţi.

Tabelul nr. 2.9. Forme şi varietăţi de specialităţi

b.Patiserie şi cofetărie.

În ceea ce priveşte produsele de cofetărie, specialiştii de la S.C.Vel Pitar S.A. s-

au întrecut pe ei însăşi în inovaţie şi desăvârşire oferind o gamă diversificată de
produse.

Pagina 8
Cele mai cunoscute produse de patiserie, prezente de altfel în toate filialele S.C.
Vel Pitar S.A. sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2.10. Sortimentele de patiserie şi cofetărie

c.Napolitane, biscuiţi şi paste.

Napolitane. Sortimentul de napolitane este grupat în funcţie de puterea de

cumpărare a consumatorului şi după modul de ambalare.

Tabelul nr. 2.11. Sortimentul de napolitane

Pagina 9
Biscuiţi. Gama de biscuiţi oferiţi de S.C.Vel Pitar S.A. este destul de variată, după
cum urmează:

Tabelul nr. 2.12. Sortimentul de biscuiţi

Pagina 10
Paste făinoase. Pastele făinoase se prezintă pe piaţă sub două aspect:

 Paste făinoase ambalate

 Paste făinoase vrac

Schema nr.2.1. Oferta de paste făinoase a S.C. Vel Pitar S.A.

III.Produse de morărit.

Având în cinci locaţii : Tecuci , Rm. Vîlcea , Piteşti , Iaşi şi Tîrgu-Jiu , mori
de măcinat grâu şi porumb, S.C. Vel Pitar S.A. poate să controleze atent întregul
Pagina 11
drum parcurs de produs de la faza de materie primă brută până la aşezarea lui pe
raft.

Este un proces complex, dar bine stăpânit de către specialiştii care au multă
experienţă în domeniu.

Tabelul nr. 2.13. Sortimentul produselor de morărit

Pagina 12
1.4 Organigrama si Structura Organizatorica a Societatii
Organigrama este o structură a unei organizații care se poate reprezenta grafic
printr-o schemă formata din dreptunghiuri, care reprezinta compartimentele si
difera marimea lor in functie de marimea compartimentelor. Sistemul de linii
formeaza tipologia relatiilor care se stabilesc intre compartimente pe verticala si pe
orizontala. Liniile continue reprezinta relatiile ierarhice de autoritate (de ordonare
sau subordonare) dintre compartimente iar cele discontinue reprezinta relatiile de
autoritate functionala. Relațiile dintre posturi apar și în fișa postului.

Organizarea procesuala a intreprinderii:

In functie de tipul activitatilor ce se desfasoara intr o intreprindere, procesele de
munca sunt:

-procese de executie, conceptie

-procese de conducere, coordonare

Organiazarea procesuala a intreprinderii consta in descompunerea intreprinderii in

elementele componente, respectiv, in factorii de productie, in analiza acestora cu
scopul recompunerii lor dupa anumite criterii tehnice, in conditii de eficienta sporita
a obiectivelor intreprinderii.

Organizarea intreprinderii are ca scop principal realizarea si stabilirea obiectivelor

calitative ale scopului intreprinderii.

In functie de termenele de realizare de complexitate a activitatilor obiectivele pot fi

-Obiective pe termen-scurt (imediat)

-mediu (trimestre)

-lung >(1 an)

Compartimentul:
Pagina 13
-reprezinta o grupare de persoane cu sarcini si atributii relativ stabile subordonate
unei autoritati unice

-persoanele care formeaza compartimentul se grupeaza in functie de structura

activitatilor de indeplinit si care pot fi omogene sau complementare

Compartimentele ierarhice:

-conducatorii acestora dispun de autoritate ierarhica situate pe o treapta ierarhica

inferioara

-au dreptul de a da dispozitii, ordine, indicatii si sa fie informati

-au dreptul sa primeasca informatii in legatura cu modul cum au fost rezolvate

sarcinile transmise

Compartimentele functionale:
-conducatorii acestora dispun de autoritate functionala in raport cu alte
compartmente avand posibilitatea de a oferii informatii suplimentare, indrumari,
instructiuni, completari in domeniul in care sunt specializati

Relatiile ierarhice:
-reprezinta relatiile structurale ce se stabilesc intre diferite subdiviziuni
organizatorice datorita necesitatii unui schimb permanent de informatii

-se stabilesc intre 2 compartimente situate pe trepte ierarhice diferite si rezulta din
autoritatea pe care o are un compartiment fata de celalalt (unul fata de altul-unul
este situat pe o treapta ierarhica superioara este in legatura ierarhica cu o treapta
ierarhica inferioara)

Pagina 14
-se concretizeaza in dispozitii, decizii, sarcini, directive, transmise de catre seful
compartimentului ierarhic celuilaltcompartiment subordonat si prin raspunsul dat
de compartimentul subordonat sub forma de raportari, raspunsuri, realizarea
sarcinilor transmise.

1.5 Mediul extern al firmei

Clienții
Fiecare întreprindere reprezintă o verigă în cadrul economiei, ea făcând parte
dintr-un sistem care înglobează în sine un număr apreciabil de elemente
componente : factori, condiţii, influenţe, raporturi şi relaţii.

Mediul extern pune firma deopotrivă în faţa unor oportunităţi ca şi a unor primejdii ;
performanţele ei vor reflecta în ultima analiză, capacitatea de adaptare la
fizionomia şi mecanismul mediului său extern .

Întreprinderea îşi desfăşoară activitatea într-un mediu format din furnizori, clienţi,
concurenţi, organisme publice, etc.

Analizând relaţiile comerciale ale S.C. Vel Pitar S.A. cu clienţii şi furnizorii, putem
spune că firma şi-a format câţiva parteneri de afaceri stabili.

Pieţele de desfacere ale produselor S.C. Vel Pitar S.A. sunt:

Judeţul Vîlcea cu o pondere de 80% din totalul vânzărilor societăţii.

Vânzările se realizează atât prin reţeaua proprie de vânzare a societţii cât şi prin
vânzările realizate către clienţii – persoane juridice pe bază de contracte.

Sucursala Bucureşti deţine o cota de piaţă de 10% în Bucureşti şi are o

prezenţă semnificativă în Sectorul Agricol Ilfov, judeţul Giurgiu, judeţul Prahova.

Judeţul Cluj cu o pondere de 8% din totalul vânzărilor societăţii, vânzările

realizându-se către clienţii – persoane juridice pe bază de contracte.

Pagina 15
 Judeţul Argeş cu o pondere de 2% din totalul vânzărilor societăţii, vânzările
realizându-se către clienţii – persoane juridice pe bază de contracte.

Furnizorii
Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a
S.C.Vel Pitar S.A. recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii
prime şi materiale auxiliare de cea mai bună calitate, prin investiţie tehnologică
modernă îşi poate consolida şi extinde piaţa de desfacere.

Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii

prime se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea
procesului tehnologic de producţie.

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma SC Vel Pitar S.A.analizează o

serie de aspecte legate de:

• respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare;

• nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de

vânzare;

• discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;

Principalii furnizori ai societăţii sunt în general firme cu care S.C.Vel Pitar

S.A. are relaţii tradiţionale şi care nu au creat probleme.

Colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al

părţilor, însă în cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei,
aceasta sistează comenzile şi intrerupe activitatea cu furnizorul.

Principalul comcereal S.A. Teleorman de la care societatea se aprovizionează cu

materia primă vitală – grâul. În 2002 societatea deţinea 24,73% din totalul
tranzacţiilor, dar în 2003 cunoaşte o scădere a tranzacţiilor cu 15,02% mai puţin
decât în 2002, pentru ca în 2004 să înregistreze o valoare relativă de 8,80% şi
respectiv 8,15% în anul 2005.

Pagina 16
S.C. Comcereal, S.A. Giurgiu şi S.C. Comcereal S.A. Galaţi aprovizionează
societatea tot cu materia primă, grâul. Şi în cazul acestor două societăţi se
constată o scădere a tranzacţiilor cu S.C.Vel Pitar S.A.

În schimb, se observă o creştere a tranzacţiilor cu producătorii individuali de la

53,80% în 2002 la 77,92% în anul 2003, pentru ca în 2004 să înregistreze o
valoare relativă de 80,93% şi în 2005 de 82,29%.

Dintre producătorii de materiale auxiliare, S.C.Vinalcool Argeş înregistrează o

pondere mai mare în totalul tranzacţiilor, valoarea acestora atingând suma de
1020900 RON în 2005, crescând cu 648920 RON faţă de anul 2002.

Printre criteriile de bază în alegerea furnizorilor de către S.C.Vel Pitar S.A. se

numără : calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obţinute se
regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite ; preţul materiilor
prime şi materialelor care contribuie în mod direct la formarea costurilor produselor
obţinute; facilitatea unor servicii (transport, termen de plată, etc.).

Concurența
Pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţă agresivă,
purtată prin toate mijloacele posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preţ, etc. Pe
această piaţă acţionează la ora actuală 5 mari jucatori, iar clasamentul s-a
modificat în anul 2007, cand Vel Pitar a devenit lider. Asadar, concurenţa directă
pentru Vel Pitar vine din rândul marilor producători de produse de panificaţie,
concurentul major fiind Boromir, urmat de Galmopan, Titan, Pambac, şi alţii.
Situaţia se prezintă în felul următor: pe locul 1, în ultimii doi ani se află Vel Pitar,
devansând grupul Boromir care a fost lider de piaţă până în 2006.

În prezent se înregistrează o evoluţie pozitivă a cotei de piaţă deţinută de societate

în sensul deţinerii a peste 12% din piaţă. În ceea ce priveşte cifra de afaceri,
aceasta a atins în 2008 valoarea de 150 de milioane de euro, faţă de 130 milioane
euro în 2007.

Pagina 17
Pagina 18