INTRODUCERE

AM LĂSAT CÎTE O PAGINĂ DIN FIECARE CA EXEMPLU,

FOLOSIȚI CUM CONSIDERAȚI / ADĂUGAȚI DACĂ
SIMȚIȚI CĂ AR TREBUI ADĂUGAT CEVA.

★ Procesul schimbului este un schimb de substanțe sociale prin care mărfurile sunt transferate din mâini în care sunt
non-valori de întrebuințare în mâini în care sunt valori de întrebuințare. În această sferă, produsul unei munci utile
înlocuiește produsul altei munci utile.
Capitalul
Vol.1, Cap.3
Cap. 3. 2. Mijloc de circulație
Cap. 3. 3. Bani
a) Metamorfoza mărfurilor

Procesul schimbului în măsura în care transferă mărfurile din mîini în care sînt non-valori de întrebuinţare în mîini în
care sînt valori de întrebuinţare este un schimb de substanţe social. Produsul unei munci utile înlocuieşte produsul
altei munci utile. Odată ajunsă la locul unde serveşte ca valoare de întrebuinţare, marfa trece din sfera schimbului de
mărfuri în sfera consumului. Aici ne vom ocupa numai de prima sferă. Vom examina prin urmare întregul proces
numai din punctul de vedere al formei, adică numai schimbarea formelor sau metamorfoza mărfurilor, care
mijloceşte schimbul de substanţe social.

★ Procesul schimbului este un schimb de substanțe sociale prin care mărfurile sunt transferate din mâini în care sunt
non-valori de întrebuințare în mâini în care sunt valori de întrebuințare. În această sferă, produsul unei munci utile
înlocuiește produsul altei munci utile.
a) Metamorfoza mărfurilor

Tocmai de aceea produsul său îi serveşte NUMAI ca valoare de schimb. Acest produs găseşte numai
în bani forma de echivalent general socialmente valabilă, dar banii se află în buzunarul altuia. Pentru a-
i scoate de acolo, marfa trebuie să fie în primul rînd VALOARE DE ÎNTREBUINŢARE pentru posesorul
de bani, adică munca cheltuită pentru producerea ei trebuie cheltuită în formă socialmente utilă, sau
trebuie să fie o verigă reală a diviziunii sociale a muncii.

★ Procesul schimbului mărfii se efectuează deci în următoarea schimbare a formelor:

a) Metamorfoza mărfurilor

Întrucît prima metamorfoză a mărfii este în acelaşi timp şi vînzare şi cumpărare, acest proces parţial
este în acelaşi timp un proces INDEPENDENT. Cumpărătorul are marfa, iar vînzătorul are BANII, adică
o marfă care PĂSTREAZĂ forma aptă pentru circulaţie, INDIFERENT dacă mai devreme sau mai tîrziu
apare din nou pe piaţă. Nimeni nu poate să vîndă fără ca altul să cumpere. Dar nimeni nu este obligat
să cumpere IMEDIAT, pentru că el însuşi a vândut.

★ Atenție mare la acest aspect, pentru că vom vedea cum dulcele fruct al schimbului scoate la iveală
și ascunsul vierme al crizei:
a) Metamorfoza mărfurilor

Și acum, să revenim la expunere. Prin urmare, în calitate de

mijlocitori ai circulaţiei mărfurilor, banii capătă funcţia de ★ Am fixat în mod special această precizare
MIJLOC DE CIRCULAŢIE.
b) Circulația banilor

Întrebare final subpunct

b) Circulația banilor

Într-o ţară se efectuează în fiecare zi

numeroase metamorfoze unilaterale ale
mărfurilor, simultane şi deci paralele în spaţiu,
sau, cu alte cuvinte, simple vînzări de o parte
şi simple cumpărări de cealaltă parte.
b) Circulația banilor

Să presupunem un număr de vînzări izolate,

simultane şi deci paralele în spaţiu, adică
metamorfoze parţiale, în care se vînd, de
pildă, 1 cuarter de grîu, 20 de coţi de pînză, 1
biblie, 4 galloni de rachiu. Dacă preţul ★ Exemplu
fiecăruia din aceste articole este de 2 l.st., iar
suma preţurilor ce urmează să fie realizată
este deci de 8 l.st., în circulaţie va trebui să
intre o masă de bani de 8 l.st.
b) Circulația banilor

suma prețurilor mărfurilor

_______________________________________________ = masa banilor
numărul de rotaţii ale unităţilor băneşti
avînd aceeași denumire
b) Circulația banilor

masa banilor (care funcţionează ca mijloc de circulaţie)

b) Circulația banilor

Această lege este general valabilă. E drept

că procesul de circulaţie dintr-o ţară cuprinde,
într-o perioadă de timp dată, pe de o parte,
numeroase vînzări (resp. cumpărări), adică
numeroase metamorfoze parţiale, fărîmiţate,
simultane şi paralele în spaţiu în care
aceleaşi unităţi băneşti îşi schimbă locul o
singură dată, adică efectuează o singură
rotaţie, şi, pe de altă parte, numeroase serii
de metamorfoze mai mult sau mai puţin
simple, parte paralele, parte împletite între
ele, în care aceleaşi unităţi băneşti
efectuează un număr mai mare sau mai mic
de rotaţii.
b) Circulația banilor

Întrucît cantitatea de bani care poate să funcţioneze ca mijloc de circulaţie la viteza medie
dată este dată [Weil die Masse des Geldes, die als Zirkulationsmittel funktionieren kann,
bei gegebner Durchschnittsgeschwindigkeit gegeben ist,…]
b) Circulația banilor

nu avem decît să aruncăm în circulaţie o

anumită cantitate de BANCNOTE de o liră
sterlină, de pildă, pentru a SCOATE tot atîţia
sovereigni [moneda englezească de aur], un
artificiu bine cunoscut de toate băncile.
b) Circulația banilor

Și iată cum demontează Marx eroarea economiștior ce iau efectul drept cauză și pun
întreruperea din circulația mărfurilor pe seama cantității insuficiente de mijloace de
circulaţie
b) Circulația banilor

Întrebare final subpunct

3. BANI
Marfa care funcţionează ca măsură a valorii, şi deci nemijlocit sau prin înlocuitor şi ca mijloc de circulaţie,
este bani. De aceea aurul (resp. argintul) este bani. El funcţionează ca bani, pe de o parte, acolo unde
trebuie să apară în trupul său de aur (resp. de argint) [in seiner goldnen (resp. silbernen) Leiblichkeit
erscheinen muß], ca marfă-bani, adică acolo unde apare nu doar ideal, cum e cazul cînd funcţionează ca
măsură a valorii sau unde poate fi reprezentat, cum se întîmplă cînd funcţionează ca mijloc de circulaţie ;
pe de altă parte, aurul (resp. argintul) funcţionează ca bani acolo unde funcţia sa, indiferent dacă şi-o
îndeplineşte direct sau prin înlocuitor, îi fixează ca UNICĂ întruchipate a valorii sau ca UNICĂ existenţă
adecvată a valorii de schimb în opoziţie cu toate celelalte mărfuri luate ca simple valori de întrebuinţare.
b) Circulația banilor

Răspunsuri întrebări/concluzii