O nuvela , prin dimensiunile ei medii , necesita un timp relativ scurt de
lectura , actiunea ei poate fi urmarita destul de usor , din moment ce este construita pe baza unui singur fir narativ . Nu exista nici riscul confundarii personajelor , caci nuvela reda , cu precadere, evolutia unui singur personaj , in timp ce toti ceilalti sunt caracterizati succint . Tensiunea narativa este gradata si se concentreaza in jurul unei singure probleme. Tocmai caracterul accesibil si in acelasi timp revelator ( care destainuie ) al speciei , pare sa-l fi atras pe Slavici . In nuvela,, Moara cu noroc “ de Ioan Slavici este urmarita evolutia unui singur personaj , Ghita , un cizmar harnic , care incepe sa perceapa total diferit fata de soacra sa implinirea vietii . Daca pentru batrana , echilibrul e totuna cu a fi multumit cu ceea ce ai , tanarul cap de familie simte ca numai prosperitatea financiara poate aduce fericirea unui camin. Pentru el , a parasi vechea casa pentru a deveni proprietarul unei crasme reprezinta o binecuvantare divina . Dorinta de inavutire il determina sa faca o serie de compromisuri , chiar sa accepte tovarasia lui Lica Samadaul . Transformarea protagonistului , sub mirajul banilor , dintr-un tata/sot iubitor si grijuliu , intr-un criminal egoist , ramane un semnal al dezintegrarii unei intregi societati patriarhale . Specia nuvelei ii ofera lui Slavici posibilitatea de a da generalitate viziunii sale despre lume . Naratorul din aceasta opera literara este obiectiv, impersonal reprezentand o voce a intregii comunitati . El nu isi asuma pe deplin nici macar perspectiva moralizatoare , mandatand-o pe batrana sa rosteasca judecata in incipitul si in finalul textului . Asa cum anticipam , Slavici foloseste structura nuvelei atat pentru a crea iluzia vietii , cat si pentru a patrunde in psihologia persoajelor sale . In primul rand , influentat de tehnica realismului , Slavici reda lumea rurala la sfarsitul de secol al XIX-lea prin intermediul catorva tipuri umane : batrana reprezinta taranca cumpatata , aparatoare a traditiilor , Ana intruchipeaza sotia credincioasa care isi urmeaza barbatul , Lica este negustorul infractor , iar Ghita se integreaza initial in categoria omului sarac , dornic de inavutire . El se individualizeaza prin traseul spre dezumanizare pe care il parcurge in a doua parte a nuvelei . Ajunge tot mai ursuz si se comporta brutal uneori. In al doilea rand, modul in care personajele sunt prezentate anunta si constructia conflictului . In consecinta , conflictul exterior de natura sociala , specific oricarei proze realiste , se configureaza in jurul confruntarii dintre Ghita si Lica Samadaul . Daca primul incearca sa fie corect folosind mijloace cinstite , al doilea abuzeaza de bunatatea oamenilor pentru a obtine castiguri nemeritate. Aceasta nuvela dezvolta insa si un conflict interior de natura morala si psihologica . Acesta se naste in sufletul lui Ghita si consta in trairile lui : dorinta de a ramane un om cinstit si tentatia de a se imbogatii alaturi de Samadau . Mai mult , reperele spatio – temporale confirma aceeasi stransa legatura dintre realitate sociala si problemele morale sau psihologice pe care aparitia capitalismului le presupune. Spatiul in care se petrec intamplarile poarta numele ,, Moara cu noroc “ , sintagma care da si titlu nuvelei , insa aici noroc inseamna ghinion . Nici timpul desfasurarii evenimentelor nu este omis . Carciuma este luata in arenda de sarbatoarea Sfantului Gheorghe , care , in traditia crestina simbolizeaza infrangerea raului , insa pacatele acestei lumi pot fi ispitite doar in finalul nuvelei , la Paste, in Saptamana Patimilor . Tot de o imbinare a procedurilor realiste cu analiza psihologica depinde si relatia dintre cele mai bine conturate personaje : Ghita si Lica Samadaul . Naratorul reda tensiunea dintre cei doi prin prisma efectelor pe care le produce asupra personajlui principal. Ghita are mustrari de constiinta aproape de fiecare data cand se intelege cu Lica , iar vorbele Anei rezuma exact transformarile sotului sau : ,, Tu nu esti bine! “ . Asadar , nuvela lui Slavici se distinge prin modernitatea strategiilor narative cu ajutorul carora analizeaza o problema specifica oricarei perioade: modul in care omul se raporteaza la ideea de a se imbogati . Problemele familiale din ,, Moara cu noroc “ raman subiecte de reflectie pentru orice cititor .