C2 – VIRUSOLOGIE. BACTERIOLOGIE.

PARAZITOLOGIR

CAP. II. BACTERIOLOGIE

NOŢIUNI GENERALE
 microbiologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul formei, structurii şi proceselor
metabolice ale microorganismelor
 bacteriologia este o ramură a microbiologiei, care se ocupă cu studiul bacteriilor
 bacteriile sunt microorganisme unicelulare, cu un nucleu primitiv constituit dintr-o
singură moleculă de ADN

MORFOLOGIA BACTERIANĂ
 bacteriile sunt entităţi microscopice care nu pot fi vizibile cu ochiul liber
 în funcţie de specie, bacteriile pot îmbrăca forme diverse: sferică (coci), cilindrică
(bacili), de virgulă (vibrioni), spiralată (spirili), filamentoasă (actinomicetele)

STRUCTURA CELULEI BACTERIENE

 celula bacteriană are o structură care îi permite schimburi de energie cu mediul
înconjurător
 în structura bacteriilor intră componente obligatorii (membrană celulară, citoplasmă,
nucleu, perete celular) şi componente facultative (capsulă, cili sau flageli, pili sau
fimbrii şi la unele specii spori)

COMPONENTELE OBLIGATORII ALE CELULEI BACTERIENE

1.PERETELE CELULAR
 se află la exterior – dă forma celulei
 este rigid
 alcătuit din mureină

2. MEMBRANA CELULARĂ (PLASMALEMA)

 este de natură lipido-proteică
 prezintă spre citoplasmă o invaginare numită mezozom cu rol în ancorarea
macromoleculei de ADN şi în respiraţia celulară

3. CITOPLASMA
 ocupă aproape tot spaţiul celular
 nu prezintă organite citoplasmatice (excepţie ribozomii)

4. NUCLEOIDUL
 este reprezentat de o macromoleculă de ADN de formă circulară ce formează genomul
bacterian

COMPONENTELE FACULTATIVE ALE CELULEI BACTERIENE

1. CAPSULA
 este un înveliş compact care înconjoară strâns bacteria
 este de natură polizaharidică

2. CILII SAU FLAGELII

 sunt structuri filamentoase prezente la bacteriile mobile
 au rol în locomoţie

3. PILII SAU FIMBRIILE

 sunt formaţiuni filamentoase situate pe suprafaţa unor bacterii
 au rol în locomoţie
 CLASIFICAREA BACTERIILOR

1. DUPĂ AFINITATEA TINCTORIALĂ LA COLORAŢIA GRAM

a) bacterii Gram-pozitive: Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus
b) bacterii gram-negative: Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Escherichia coli,
Helicobactercpylori, Haemophyilus influenzae

2. DUPĂ NEVOIA DE OXIGEN:

a) bacterii aerobe: Staphylococcus aureus
b) bacterii anaerobe: Clostridium botulinum

3. DUPĂ CAPACITATEA DE A FERMENTA GLUCOZA:

a) bacterii glucozo-fermentative: Vibrio cholerae
b) bacterii glucozo-nefermentative: Pseudomonas aeruginoasa

4. CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE PATOGENITATE:

a) bacterii nepatogene sunt cele care trăiesc în mediul înconjurător şi nu găsesc condiţii optime de
dezvoltare în gazda mamă
b) bacterii patogene produc întotdeauna îmbolnăviri, de ex. Treponema pallidum
c) bacterii condiţionat patogene provin de obicei din flora normală a organismului, iar
îmbolnăvirea apare atunci când sunt întrunite anumite condiţii: stres, tratament cu
imunosupresoare, convalescenţa bolilor virale, SIDA, cancer sau în cazul unor colonizării unor
zone anatomice normal sterile