 Studiile arată că oamenii inteligenți gândesc foarte repede și au scrisul de mână

dezordonat.
 În medie, un copil de 4 ani pune 437 întrebări pe zi.
 Vocea unui băiețel de 3 ani este mai puternică decât vocile a 200 de oameni într-
un restaurant aglomerat.
 Creierul unui copil de 3 ani este de două ori mai activ decât cel al unui adult.
 Creștem în timp ce dormim atunci când am dormit creierul nostru segregă cea
mai mare parte a hormonului responsabil de creștere a mușchilor și oaselor. Din
acest motiv, este absolut fundamental ca copiii să se odihnească și să doarmă
orele necesare
 Vârsta medie la care copiii încep să folosească un cuptor cu microunde este de 7
ani.
 Copiii preșcolari își dezvoltă limbajul mult mai bine atunci când inventează
dialoguri cu prietenii de pluș, decât în timpul unei conversații obișnuite.
 Oamenii nefericiți se uită mai mult la televizor.
 Tații tind să determine înălțimea copiilor, iar mamele greutatea lor
 Persoanele care vorbesc două sau mai multe limbi străine deseori își schimbă
personalitatea involuntar când trec de la o limbă la alta.
 Între 2 și 3 ani, copilul doarme aproximativ 13 ore din 24.
 Copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani se trezesc din somn mai ușor dacă aud
vocea mamei decât dacă sună alarma de incendiu.
 Se spune că atunci când omul plânge de fericire, prima lacrimă curge din ochiul
drept, iar când plânge de supărare, prima lacrimă curge din ochiul stâng.
 Oamenii sunt mai sinceri atunci când sunt obosiți.
 Dacă arăți copilului poze cu fructe și legume ai șanse mai mari să le accepte
fără probleme în meniu, mai târziu.
 Crizele excesive de plâns (tantrums) sunt normale, dar nu în fiecare zi.
 Personalitatea umană se dezvoltă până la 5 ani. Un studiu recent a arătat
că personalitatea noastră rămâne cam aceeași încă din copilărie.
 Un copil care se uită mai mult de două ore pe zi la televizor va avea mai multe
provocări cu școala, decât un copil care se uită cel mult 30 de minute/zi la
televizor. 
 Cu cât o persoană este mai inteligentă, cu atât devine mai selectivă și are mai
puțini prieteni.
 Pupila ochiului uman se mărește cu până la 45% atunci când privim în ochi
persoana iubită.
 Oamenii își amintesc mai ușor lucrurile dacă închid ochii.
 persoană obișnuită spune, în medie, 4 minciuni pe zi.
 Studiile arată că oamenii sunt mult mai productivi când lucrează în spații de
culoare albastră.
 Copilul nu crește în timpul răcelii.
 Oamenii sunt mai fericiţi atunci când sunt ocupaţi. Acest lucru îi ajută să rămână
optimişti.
 Fericirea, supărarea, tristeţea, frica, repulsia şi uimirea sunt singurele şase emoţii
care se pot exprima universal, peste tot în lume.
 Consumul de ciocolată eliberează în organism aceleaşi substanţe chimice care se
secretă atunci când suntem îndrăgostiţi.
 Dacă știi că trece printr-o perioadă stresantă (divorț, moartea unei persoane
apropiate), lasă copilul să se joace mai mult. Jocul este o formă ideală de a se
relaxa, pentru că se concentrează pe altceva. 
 Un copil de 3 ani și jumătate știe, în medie, 1.000 de cuvinte.
 Îmbrăţişare scurtă, de numai 25 de secunde, eliberează în corp substanţe chimice
care sporesc încrederea în persoana pe care o iei în braţe.
 Copiii crescuți sau îngrijiți de bunici sunt predispuși la obezitate.
 Atunci când gândesc în altă limbă, oamenii au tendinţa să fie mai logici.
 Creierul înregistrează respingerea drept durere.
 Aproape toate deciziile noastre au loc în subconştient.
 Tipul de muzică pe care îl ascultăm afectează modul în care percepem lumea.
 Când ne amintim un eveniment din trecut, ne amintim de fapt ultima oară când
ne-am amintit de el. Nu ne amintim evenimentul în sine, ci amintirea lui.
 Oamenii inteligenţi tind să se subestimeze, în timp ce oamenii ignoranţi cred că
sunt grozavi.
 Cântatul reduce sentimentele de anxietate şi depresie.
 Un copil care învață un instrument muzical se descurcă mult mai bine la școală,
pentru că îi stimulează activitatea creierului.
 Emoțiile noastre nu ne afectează modul în care comunicăm. În schimb, modul în
care comunicăm ne afectează starea de spirit.
 Caracterul oamenilor poate fi ușor intuit după modul în care aceștia se poartă cu
personalul din restaurante.
 Ascultarea de muzică cu frecvență înaltă ne ajută să ne simțim calmi, relaxați și
fericiți.
 Tipul de muzică pe care îl asculți afectează modul cum percepi lumea.
 Persoanele care au un puternic sentiment de vinovăție sunt mai bune la
înțelegerea gândurilor și sentimentelor celor din jur.
 Dacă gândurile nu te lasă să adormi noaptea, ridică-te din pat și scrie-le pe o
foaie de hârtie. În felul acesta te vei elibera de ele și vei adormi cu ușurință.
 Mesajele de buna dimineață și bună seara activează acea parte a creierului
responsabilă de fericirea noastră.
 Făcând lucruri care te sperie te vei simți mai fericit.
 Cu cât suntem mai fericiți cu atât avem nevoie de mai puțin somn.
 Dacă strângi în mana, mâna cuiva drag, vei simți durerea mai puțin acut și te vei
simți mai puțin îngrijorat.
 Persoanele inteligente tind să aibă mai puțini prieteni decât media. Asta pentru
că, cu cât suntem mai inteligenți, cu atât mai selectivi devenim în alegerea
prietenilor.
 Oamenii arată mult mai atractiv atunci când vorbesc despre lucrurile care le plac
cu adevărat.
 Când două persoane stau de vorba și una dintre ele își depărtează picioarele sau
își îndreaptă un picior spre exterior, înseamnă că nu este de acord cu ideile
interlocutorului și vrea să plece.
 Fiecare om tinde să fie dependent. La început copilul depinde de mamă, apoi –
de la practicile de petrecere a timpului liber, mai târziu – de modul de gândire,
mișcare etc.
 Omul se simte cu adevărat fericit numai atunci când creierul său se află în starea
de activitate. S-a observat că inacțiunea și odihna prelungită provoacă o
deteriorare a dispoziției. Materia cenușie este „interesată” doar de activitățile
care necesită concentrare și stres mental constant. De asemenea, devenim fericiți
și dacă trecem de la o activitate la alta (desigur, dacă ne plac ambele).
 Omul este făcut să se miște. Dovada acestui fapt este corpul nostru. Dacă omul
se mișcă puțin, îmbătrânește devreme, își pierde frumusețea, iar sănătatea sa
mintală se deteriorează. Psihologii au observat că stilul de viață sedentar și
munca sedentară duc la o stare de spirit proastă și la tulburări mentale.
 Dependența de Internet a fost declarată boală mintală.
 Oamenii pot lega relații apropiate, autentice cu aproximativ 150 de persoane.
 Cantități mai mici de informații sunt mai ușor de reținut.
 Oamenii cu un scăzut respect de sine sunt în general violenți.
 80% din conversațiile oamenilor sunt despre nemulțumiri.
 Creierul uman este mai creativ atunci când e obosit.
 Relațiile interumane sunt mai benefice pentru sănătate decât sportul.
 Dacă un bebeluș și-ar păstra ritmul de creștere pe care îl are în primul an de
viață, atunci când ar ajunge la maturitate ar avea 50 m.
 Un om trist ne influențează negativ, un om vesel ne face să ne simțim optimiști.
 În anul 2004, un studiu arată că una din șase fetițe intră în perioada de pubertate
la vârsta de 8 ani. În urmă cu un secol, doar o fetiță din 100 atingea pubertatea la
aceeași vârstă.
 În procesul comunicării, 55% îi revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii
(ritm și ton), și numai 8% cuvintelor purtătoare de informație.
 Când te înfurii, sângele circulă mai repede în mâini și îți este mai ușor să înșfaci
o armă sau să lovești un dușman. Bătăile inimii cresc și se degajă hormoni
precum adrenalina, ceea ce generează un plus de energie suficient de puternic
pentru o faptă în forță.
 Comunicarea ne face mai inteligenți și potențează memoria.
 Un părinte poate observa dacă copilul său este stângaci sau dreptaci după
primele 5-6 luni de viață ale bebelușului, iar pe la vârsta de 2-3 ani se
conturează corect mâna și piciorul pe care acesta le va folosi în principal.
Copilul stângaci va folosi emisfera dreaptă a creierului, cea care este
responsabilă de limbaj, imaginație, memorie vizuală și auditivă și creativitate .
 Conform ultimelor rezultate, zestrea genetică nu prea influențează IQ-ul.
 Un copil este ca un mic savant. Ei folosesc modele probabilistice și experimente
pentru a descoperi cum funcționează jucăria cea nouă.