Sunteți pe pagina 1din 10

COVID-19 (HTTPS://SMARTLIVING.

RO/CATEGORY/SANATATEA-DE-LA-A-LA-Z/COVID-19/)

Noile reguli de tratament COVID acasă: când


se recomandă antivirale, anticoagulante și
antibiotice
Scris de:  Oana Antonescu (https://smartliving.ro/author/oana-antonescu/)
Revizuit de: Geta Roman (https://smartliving.ro/author/geta-roman/)

Când forma de COVID este ușoară și bolnavii nu au riscuri de evoluție severă, tratamentul
este doar simptomatic Foto: Shuttestock

ANTIVIRALE COVID | TRATAMENTUL PFIZER | REGULI DE PRESCRIERE ANTIVIRALE ACASĂ |


ANTICOAGULANTE ÎN COVID | ANTIBIOTICE ÎN COVID | DEXAMETAZONA ÎN COVID |
TRATAMENT FEBRĂ DURERI MUSCULARE GREAȚĂ | TRATAMENT DURERE ÎN GÂT |
TRATAMENT DURERI DE CAP

Românii cu forme ușoare și moderate de COVID-19 pot primi ca tratament la


domiciliu unul dintre cele două antivirale orale disponibile la ora actuală în
centrele de evaluare. Cine ar trebui să primească aceste antivirale, când
sunt recomandate anticoagulantele și cum tratăm simptomatic infecția cu
SARS-CoV-2 aflăm în continuare aflăm în continuare de la specialiști.

Ultima actualizare: 11.02.2022


Trei antivirale pot fi prescrise ca tratament COVID acasă pentru a preveni
formele severe de boală, iar rețetele pentru ele vor fi eliberate de medici de
orice specialitate, prevede noul protocol de tratament COVID
(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/250463) elaborat de Ministerul
Sănătății.

Teoretic, bolnavii COVID care rămân la domiciliu ar putea primi gratuit unul
dintre următoarele trei antivirale aprobate la nivelul Uniunii Europene, toate cu
administrare orală sub formă de comprimate sau capsule:

favipiravir
molnupiravir 
paxlovid

Dintre toate, doar favipiravir și molnupiravir sunt disponibile la ora actuală în


România și doar în farmaciile cu circuit închis (din spitale și ambulatorii), la fel
ca până acum. Favipiravir este așteptat să intre în perioada următoare și în
farmaciile cu circuit deschis. În prezent, bolnavii infectați cu virusul SARS-CoV-2
care nu necesită spitalizare pot primi o rețetă pentru unul dintre aceste două
antivirale dacă se prezintă la unul dintre cele 230 de centre de evaluare
COVID-19.

Harta Centrelor de evaluare COVID-19 este disponibilă pe site-ul Ministerului


Sănătății (http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/)

„Favipiravir nu este disponibil la acest moment în farmaciile cu circuit deschis,


așa încât el nu poate fi prescris de medicul de familie, cum ne solicită uneori
pacienții”, precizează pentru Smart Living medicul Gindrovel Dumitra,
vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

Antiviralele noi, mai bune împotriva Omicron

Molnupiravir este un medicament relativ nou produs de compania Merck, iar


paxlovid este tratamentul anti-COVID intens mediatizat obținut recent de Pfizer.
Ambele au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA)
(https://www.ema.europa.eu/en/news/ema-issues-advice-use-paxlovid-pf-
07321332-ritonavir-treatment-covid-19-rolling-review-starts) în noiembrie,
respectiv decembrie 2021 pentru utilizare în regim de urgență. Pe 27 ianuarie
2022, EMA a anunțat că a autorizat condiționat antiviralul de la Pfizer, devenind
astfel primul antiviral cu administrare pe cale orală autorizat în Uniunea
Europeană.

Antiviralul favipiravir reduce durata bolii, dar nu și riscul de evoluție


către o formă severă și deces. În schimb, studiile arată că celelalte
două antivirale, molnupiravir și paxlovid, au efect împotriva formelor
grave de COVID-19 și scad mortalitatea.

Cele două antivirale sunt promițătoare în lupta cu COVID-19, este de părere dr.
Gindrovel Dumitra. „Profilul de eficiență al celor două antivirale este mult mai
bun decât al favipiravirului. Eu îmi pun foarte mari speranțe în medicamentul
Pfizer”, spune medicul.

Cu speranță către aceste medicamente antivirale noi privește și medicul


infecționist Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli
Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” (https://www.mateibals.ro/) din București. „Ne
dorim terapii noi și sper ca acest lucru să se întâmple în practică. Moleculele
noi au acțiune țintită și eficiență dovedită în raport cu varianta Omicron”,
spune specialistul infecționist. 

Antiviralul de la Pfizer nu va fi disponibil în valul 5

La nivelul Uniunii Europene, a fost demarată o procedură de achiziție a celor


două medicamente de la Merck și Pfizer, dar lista de așteptare este foarte
lungă, iar producătorii nu au suficiente stocuri pentru a satisface un număr atât
de mare de cereri. „Se dau lupte ca în Vestul Sălbatic, mai ceva decât cele
pentru vaccin”, a declarat pentru Washington Post
(https://www.washingtonpost.com/world/2022/01/14/merck-pfizer-pills-supply/)
Andrea Taylor, care monitorizează accesul global la vaccinuri și terapii în
pandemie la Duke Global Health Institute.

România, la fel ca multe alte state, a decis să nu mai aștepte noile antivirale
prin achizițiile comune derulate de UE și a încearcat să le obțină pe cont
propriu. O primă tranșă de molnupiravir a ajuns în centrele de evaluare din
România pe 31 ianuarie 2022 – 50.000 de cutii. Pentru paxlovid, însă,
negocierile directe ale României cu producătorul nu au avut succes. „Din
păcate, cu cei de la Pfizer nu am reușit. Ne-au pus niște condiţii comerciale și
un contract tipic din Statele Unite, care e foarte greu de adoptat în România”, a
declarat Alexandru Rafila într-o ședință de guvern, potrivit HotNews
(https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25330628-molnupiravir-prima-pastila-
anti-covid-ajunge-luni-tara-nu-inteles-romania-pfizer-pentru-aduce-
paxlovid.htm).

În aceste condiții, achiziția UE este singura cale prin care România mai
poate obține tratamentul Pfizer. „Realist, ne așteptăm ca abia în luna martie
2022 să fie disponibil în România acest antiviral”, crede medicul Gindrovel
Dumitra (foto). 
Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei
(SNMF)

Tratamentul oral produs de Pfizer este o combinație de două medicamente


distincte – nirmatrelvir și ritonavir. Schema de administrare este de două
tablete de nirmatrelvir și o tableta ritonavir de două ori pe zi (la 12 ore), timp de
5 zile. 

Paxlovid are indicație doar în tratamentul formelor ușoare sau moderate de


COVID-19 la adulții cu risc crescut de boală severă și deces care nu necesită
oxigen suplimentar. 

Datele preliminare ale studiului clinic derulat de Pfizer


(https://www.pfizer.com/news/press-release/press-release-
detail/pfizers-novel-covid-19-oral-antiviral-treatment-candidate) arată
că acest nou antiviral reduce cu 89% riscul de spitalizare și deces la
adulții vulnerabili dacă este administrat în primele 3 zile de la
apariția simptomelor de COVID-19. Mai multe studii de laborator (in
vitro) au arătat că tratamentul anti-COVID este eficient și împotriva
noii variante Omicron, susțin reprezentanții Pfizer
(https://www.pfizer.com/news/press-release/press-release-
detail/pfizer-shares-vitro-efficacy-novel-covid-19-oral-treatment). 
Cine poate primi medicamente antivirale

Pentru oricare dintre cele trei antivirale ce pot fi prescrise ca tratament COVID
acasă, regula este aceeași: se administrează cât mai repede posibil după
diagnostic, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale țesuturilor și organelor, nu
mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor, după cum recomandă
Comisia de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății într-o informare
(http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2022/01/Informare-antivirale-orale-1.pdf)
privind antiviralele orale.

Antiviralele nu fac parte din schema de tratament COVID la domiciliu pentru


toate persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2. Ele se prescriu în urma unei
evaluări clinice, biologice și imagistice prin care se exclud contraindicațiile. Pe
baza acestei evaluări, medicul va decide în ce măsură este eligibil pacientul
pentru acest tratament COVID acasă.

Antiviralele favipiravir și molnupiravir se eliberează în farmacii doar cu


prescripție medicală și doar persoanelor cu risc de evoluție către forme
severe de COVID-19. 

Anumite situații sau afecțiuni pot să predispună bolnavii la forme severe,


explică medicul Gindrovel Dumitra în continuare:

vârsta peste 65 de ani;


boli metabolice precum diabetul zaharat; (https://smartliving.ro/simptomele-
diabetului/)
bolile cardiovasculare (https://smartliving.ro/bolile-cardiovasculare-cum-se-
previn-la-tineri/);
hipertensiunea arterială;
boli respiratorii cronice precum BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică)
(https://smartliving.ro/bpoc-simptome-tratament-exercitii-dieta/) sau astm
bronșic;
insuficiența renală și boala cronică de rinichi;
afecțiunile oncologice tratate prin chimioterapie, imunoterapie sau
hormonoterapie;
tratamentele cu imunomodulatoare (care creează imunosupresie).
Toate persoanele cu vârsta mai mare de 65 de ani au un risc mult mai
mare de a evolua către o formă severă de COVID-19, motiv pentru care ele
trebuie îndrumate către centrele de evaluare pentru a primi un tratament
antiviral sau cu anticorpi monoclonali, astfel încât evoluția bolii să fie
scurtată și forma severă a bolii, prevenită. 

Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei
(SNMF) 

Nu vei primi tratament antiviral oral dacă:

nu ai factori de risc pentru o formă severă de COVID-19;


ai mai mult de 5-7 zile de la debutul bolii;
ai vârsta mai mică de 18 ani;
ești însărcinată sau alăptezi;
ai contraindicații pentru ele, așa cum reies din evaluarea clinică, biologică și
imagistică.

Alegerea unui antiviral sau a altuia se face de către medicii


infecționiști, în funcție de efectele adverse posibile și de bolile
preexistente ale celui infectat cu SARS-CoV-2, se precizează în noul
protocol de tratament COVID. Toate cele trei antivirale care pot fi
administrate ca tratament COVID acasă au reacții adverse și
contraindicații majore. Ele sunt detaliate în acest document
informativ emis de Ministerul Sănătății (http://www.ms.ro/wp-
content/uploads/2022/01/Informare-antivirale-orale-1.pdf). 

Când sunt indicate anticoagulantele ca tratament COVID


acasă

Toți bolnavii spitalizați primesc anticoagulant în scop preventiv (în doze mai
mici), prevede noul protocol de tratament COVID. Cât despre bolnavii care
rămân la domiciliu cu COVID-19, doar cei cu forme medii și severe de boală pot
primi tratament profilactic pentru tromboze, dar numai dacă au alți factori de
risc. Imobilizarea la pat este un factor de risc important, menționează
documentul oficial. 

„Dacă o persoană confirmată cu COVID-19 și aflată la domiciliu rămâne


imobilizată la pat, este un criteriu suficient pentru indica anticoagulante.
Pacienții care sunt activi și își pot defășura activitățile fizice obișnuite nu au
nevoie de anticoagulant în absența unei forme severe. Când forma severă de
COVID-19 duce la imobilizare la pat, recomandarea este fermă pentru
internare. În spital, se va administra anticoagulant pe cale injectabilă. Este de
preferat această administrare celei pe cale orală”, detaliază dr. Gindrovel
Dumitra. 

Toți bolnavii care aveau deja un anticoagulant în schema de tratament, pentru


boli prexistente, vor continua administrarea lui pe durata COVID-19. 

„Pacienții nu ar trebui să ceară insistent anticoagulant medicului de


familie. El este rezervat formelor severe sau critice de COVID-19, în funcție
de factorii de risc pentru tromboza venoasă”. 

Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei
(SNMF) 

Când se prescriu antibiotice ca tratament COVID acasă

Antibioticele trebuie să facă parte din schema de tratament COVID acasă doar
în situații excepționale. Se prescriu antibiotice în cazul în care este demonstrată
o infecţie bacteriană concomitentă, precizează noul protocol de tratament
COVID. Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului,
deoarece infecţiile bacteriene simultane infecţiei SARS-CoV-2 apar la mai puțin
de 10% dintre bolnavii COVID, potrivit studiilor. Riscul este semnificativ mai mic
decât la pacienții cu gripă. 

„De multe ori, pacienții noștri chiar ne solicită imperativ anumite tratamente,
mai ales antibiotice, încă din primele zile de boală. Acest nou protocol de
tratament COVID vine și spune foarte clar că nu trebuie prescrise la pacienții
asimptomatici sau care au simptome ușoare”, spune dr. Gindrovel Dumitra. 

Mai multe despre utilitatea prescrierii de antibiotice la bolnavii infectați cu


noul coronavirus aflați din acest articol Smart Living
(https://smartliving.ro/antibiotice-in-covid-19-cand-se-recomanda/). 

Infecțiile concomitente sunt, de regulă, pneumonii bacteriene, iar ele ar trebui


identificate printr-un screening bacteriologic, cu testarea prezenței urinare de
antigene de pneumococ sau de Legionella, serologii pentru bacterii atipice și
hemoculturi. 
Azitromicina nu este recomandată în astfel de cazuri. „Nu se poate susține
includerea azitromicinei în tratamentul standard al COVID-19 și/sau al
coinfecțiilor bacteriene în condițiile rezistenței frecvente a pneumococilor și,
posibil, și a Mycoplasma pneumoniae la macrolide în România”, argumentează
noul protocol.

Utilizarea de azitromicină și de alte antibiotice la pacientul cu COVID-19


îngrijit la domiciliu reprezintă de cele mai multe ori un abuz, cu consecințe
asupra pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării
de antibiotice (diaree cu C. difficile, candidoze, selectare de bacterii
rezistente).

Protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2, 13 ianuarie 2022

Cine primește dexametazonă ca tratament COVID acasă 

Tratamentele antiinflamatoare cu corticoizi cum este dexametazona sunt


recomandate de specialiști doar persoanelor cu inflamație sistemică și care
necesită administrare de oxigen. Noul protocol de tratament COVID precizează
că dexametazona și alți corticosteroizi nu se administrează de la debutul bolii
dacă vorbim despre forme ușoare sau medii de COVID-19, fără necesar de
oxigenoterapie. În aceste situații, ea poate stimula replicarea virală și
agravează evoluția bolii. 

„Pacienții care ar avea nevoie de astfel de corticoizi trebuie să ajungă neapărat


în spital. Aceștia sunt bolnavi cu forme medii și severe de COVID  care
dezvoltă inflamație sistemică exagerată și necesită mai mult decât un
antiinflamator”, explică dr. Gindrovel Dumitra. 

Formele ușoare de COVID se tratează doar simptomatic

„În acest val 5, particularitatea infecției COVID-19 este că simptomatologia din


prima săptămână seamănă cu a unei viroze obișnuite, în cele mai multe cazuri.
Ea nu este asemănătoare nici măcar celei din gripă. În foarte puține cazuri se
instalează o stare generală alterată de la bun început, cu febră mare și dureri
articulare ori musculare. Când aceste simptome apar la debutul bolii, pacientul
necesită internare în spital. În astfel de cazuri, afectarea este mai importantă.
Nu mai vorbim despre o limitare a bolii la nivelul căilor respiratorii superioare”,
atrage atenția medicul Gindrovel Dumitra. 

Simptomele cu care se confruntă o mare parte dintre cei infectați cu SARS-


CoV-2 în acest nou val sunt specifice infecțiilor acute de căi respiratorii
superioare: rinoree, nas înfundat, strănut, durere în gât, tuse și lipsa gustului și
a mirosului. În unele cazuri, poate apărea și dificultate la respirație. De regulă,
ea se instalează mai târziu, în a doua săptămână de boală. 

„Orice pacient cu simptome ușoare în prima săptămână are senzația că suferă


de o viroză banală. Când îi punem diagnosticul de COVID-19, se întâmplă să
nici nu ne creadă că au boala. Spun că nu este posibil, pentru că boala nu
poate să fie așa. De cele mai multe ori, în a doua săptămână de simptome
apare evoluția către forme severe. Este foarte important ca pacienții să știe
acest lucru, pentru a înțelege că tratamentul trebuie luat de la bun început – și
mă refer în special la tratamentele antivirale care urmează să ajungă – pentru a
împiedica evoluția COVID-19 către forme severe”, explică specialistul. 

Persoanele confirmate pozitiv, dar asimptomatice nu necesită


tratament, chiar dacă au factori de risc asociați cu o evoluție mai
severă a bolii, potrivit noului protocol de tratament COVID. 

Dacă o persoană infectată nu are factori de risc pentru o evoluție severă a


infecției cu SARS-CoV-2, aceasta trebuie să primească doar medicație
simptomatică.

Dureri
Febră Greață, vărsături Secreții nazale 
musculare

fluidizarea prin hidratare


metoclopramid,
corespunzătoare,
acetaminofen acetaminofen ondasetron,
nebulizare cu soluție
(paracetamol) (paracetamol) eventual
hipertonă 3%, nebulizări cu
dexametazonă
betamimetice

Recomandările din noul protocol de tratament COVID pentru tratamentul simptomatic


al bolii

Tratamente pentru durere în gât

Încă de la începutul pandemiei, un remediu foarte popular pentru durerea în


gât a fost gargara cu diverse substanțe antiseptice, de la sare și până la apă
oxigenată. Eficiența lor este, însă, foarte limitată, potrivit dr. Gindrovel Dumitra.
„O gargară cu substanțe antiseptice acționează doar la suprafață, nu și în
profunzime, la nivelul epiteliului respirator, acolo unde se produce, de obicei,
multiplicarea virusului. Folosirea antisepticului pentru gargară poate să
dezinfecteze la suprafață, dar, în scurt timp, virionii produși în epiteliul
respirator vor invada țesutul din nou. Practic, lanțul patogenic nu va fi perturbat
deloc”, explică medicul. 
Albastrul de metilen, un alt remediu popular pentru durerea în gât, nu
calmează durerea la înghițire pe care o acuză cei infectați cu SARS-CoV-2. „Îl
recomand doar pentru efectul antiseptic, dar el nu are și efect hipoanesteziant
local”, potrivit specialistului.

Medicamentele care conțin flurbiprofen (cum sunt Strepsils Intensiv miere și


lămâie, Strepsils Intensiv Spray și Faringo Intensiv) au efect rapid împotriva
durerilor severe în gât. Flurbiprofenul aparține grupului de medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Efect ușor anestezic (și dezinfectant) are
și benzidamina, un alt antiinflamator nesteroidian. Tratamente care conțin
această substanță sunt Tantum Verde pastile și spray, Orocalmin și
Faringocalm.

Tratamente pentru dureri de cap

Bolnavii infectați cu Omicron, noua variantă a coronavirusului, acuză adesea


dureri de cap. Acestea se află în topul celor mai frecvente simptome cauzate
de Omicron. 

Mai multe despre simptomele comune, dar și despre cele neobișnuite ale
noii variante de SARS-CoV-2, precum și despre diferențele dintre vaccinați
și nevaccinați în privința manifestărilor COVID-19 aflați din acest articol
Smart Living. (https://smartliving.ro/simptomele-omicron-de-la-cele-comune-la-
cele-neobisnuite/) 

Împotriva durerilor de cap sunt recomandate paracetamolul și alte antialgice


obișnuite. „Cefaleea se instalează adesea odată cu creșterea febrei, iar pentru
a scăpa de acest disconfort, este importantă scăderea febrei”, recomandă
medicul Gindrovel Dumitra. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici (/spune-ti-


povestea)

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

S-ar putea să vă placă și