CUPRINSUL

INTRODUCERE 2

CLASIFICAREA SENZORILOR DE POZIŢIE ŞI DE MIŞCARE 3

1. SENZOR POTENŢIOMETRIC 4

2. SENZOR CAPACITIV 5

3. SENZOR OPTOELECTRIC 7

4. SENZOR PIEZOELECTRIC 10

5. ÎN MOD SUCCINT…. 11

CONCLUZII 13

BIBLIOGRAFIE 14

1
 INTRODUCERE
Primul deceniu al sec. XXI a fost numit de cineva “deceniu al senzorilor”. Cu cresterea brusca
senzorilor si utilizarii lor in ultimii 15 ani ele totusi se afla la marginele revolutiei similare cu ceace
a avut loc cu microcalculatori in 1980’. Avantaje immense au fost performate in tehnologii de
producerea senzorilor si dezvoltarea lor in viitorul.
Senzor – este un dispozitiv tehnic care reacţionează la anumite proprietăţi fizice sau chimice ale
mediului din preajma lui. Ca parte componentă a unui aparat sau sistem poate măsura/înregistra de
exemplu presiunea, umiditatea, câmpul magnetic, acceleraţia, forţa, intensitatea sonoră, radiaţii ş.a
11 septembrie 2001 a răsturnat gîndirea oamenilor: ei au început să gînească mai des despre
protecţia aeroporturilor şi zborurilor, şi despre sigurenţa oamenilor în general.
Pericol de apariţie acestor teracturi a impus să elaboreze sisteme paznice mai perfecte pentru
potecţia fiabilă cee ce necesită dispozitive senzorice corespunzatoare.
Determinarea pozitiei si deplasarii obiectelorfizice este una din cele mai importante functii a
sistemelor automatizate. Functia aceasta este necesara aproape la toate (SAG) sistemele de gestiune
automata, sistemele de comanda a curentului de transport, sistemele de securitate si in tehnica
robotica. In afara de aceste domenii senzorii de pozitie si de miscare suntdeseori folosite in
medecina, procese industriale tehnologice, sisteme de iluminare, jucarii interactive, marfuri si
masini uz casnic, etc. Totul mentionat mai sus dovedeste ca senzorii de pozitie si de miscare
reprezinta un domeniu actual şi perspectiv al productiei de masa a senzorilor.
Acum este necesar de a da difinitia senzorilor analizate in aest referat. In sensul larg al termenului
senzorii de pozitie si de miscare sunt incluse in diferite surse de literature urmatoarele tipuri ale
senzorilor folosite in present: senzor de prezenta a obiectului fizic, senzor de miscare a obiectului,
senzor de deplasarea obiectelor, senzor de pozitie, sensor de apropiere.
Senzori de prezenţa detecteaz[ prezen’a omului (uneori ;i animalelor) ]n zona contrlat[. ]n acela;I
timp sensori de mişcare reac’ioneaz[ numai la deplasarea obiectului. Diferenta principala consta in
faptul ca senzori de prezenta inregistreaza aflarea obiectului in zona controlata indifferent el se
misca ori este incremenit, in acelasi timp semnalul de iesire a senzorului de miscare apare numai
in cazuldeplasarii fizice a obiectului.
Senzorii de poziţie sunt folosite pentru determinarea coordonatelor (liniare, unghiulare) de pozitia
ale obiectului studiat in raport cu punctul dat.
Prin termenul deplasarea obiectului se subintelege miscare dintr-o pozitie in alta, care se afla la
careva distanta sau unghiul fata de prima pozitia. Adica senzorii de deplasare determina miscarea
obiectului in raport cu pozitia lui initiala.
Pentru determinarea distantelor periculoase dintre doua obiecte ca regula sunt folosite senzori de
apropiere (de proximitate). Aceste senzori reprezinta cazul particular al senzorilor de pozitia a
obiectului. Senzorii de pozitie ca de obicei sunt dispozitive liniare cu semnale la iesire ce reprezint
distanta intre obiect si punctul de referinta. Senzorii de apropiere sunt dispozitive mai simple, la
care semnalul de iesire va apare numai in cazul depistarii distantei critice intre obiectele.
Senzori de poziţie şi de mişcare au un rol important şi în viaţa noastră de fiecare zi. Ele au devenit
cu totul indespensabile în case noastre, automobile şi locuri de muncă, etc.
Deorece tehnologia producerii sensorilor se îmbunătăţeşte, senzori devin mai mici, mai buni şi mai
iefteni, ce ne deschide şansa pentru aplicarea sensorilor în sens mai larg.
În dependenţa de situatia concreta prezenta, poziţionarea şi mişcarea obiectului, de exemplu, a
omului pot fi detectate prin caracteristicile corului si caracterului de purtare. De exemplu, senzor
poate reacţiona la modificarea greutaţii corpului, căldurii si sunetelor, precum si la permiabilitatea
dielectrica, etc.

2
 CLASIFICAREA SENZORILOR DE POZIŢIE ŞI DE MIŞCARE
În dependenţa de fenomenul sau caracteristica care stă la baza principilui de funcţionare senzorilor
pot fi clasificate in felul urmator (fig. 1).

efectul capacitiv
lui Hall acustic
curenţi
turbionari rezistiv

inductiv fotoelect
ric
Senzori de
poziţie
magnetic optoelectr
şi de mişcare onic

electrostatic cu raze
infraroşii
de
piezoelectric
microunde
laser ulitrasonic e

Figura 1 – Clasificarea senzorilor de poziţie şi de mişcare

Inainte de elaborarea sau alegerea senzorului de pozitie sau de miscare e necesar sa raspunda la
urmatoarele intrebari:
1. Care sunt valoarea si tipul de deplasarea masurata? (exista2 tipuri de deplasare: liniar si
unghiular)
2. Ce valori trebuie sa aiba capacitatea de rezolutie si precizia?
3. Din ce material este produs obiectul analizat? (metal, mase plastice, lichid,
materialeferomagnetice, etc.)
4. Cum este spatiului pus la dispozitia pentru montarea senzorului?
5. Cum trebuie sa fie diapazonul de masurare?
6. In ce conditii ale mediului ambient senzorul este supus sa lucreze? (umeditatea, temperature,
sursa de vibratii, de perturbatii, etc.)
7. Cum trebuie sa fie puterea consumata de catre sensor?
8. Cu trebuie sa fie termenul de expluatare a senzorului? (acest parametru este direct legat cu
timpul de expluatarea a sistemului intreg)
9. Cum trebuie sa fie costul senzorului?

In continuare vor fi analizate senzorii bazate pe diferite principii de functionare. Scopul analizei
consta din intelegerea corecta a celor mai raspndite principiilor de functionare a senzorilor
existente si tehnologiilor celor mai folosite si de asemenea intelegerea cauzelor de ce o
tehnologie este mai prefereta decit alta.

3
 1. SENZOR POTENŢIOMETRIC
Senzorii de pozitie si de miscare deseori sunt realizate pe baza poentiometrului liniar sau
rotativ. Principiul de functioanare a acestor dispoziteve este bazat pe ecuatia:
, (1)
unde l - lungimea conductorului, a – sectiunea lui transversala.
Din ecuatia (1) rezulta ca rezistenta reostatului depinde de lungimea conductorului. Atunci,daca
deplasarea obiectului va fi legata cu miscarea cursorului pe potentiometru va fi obtinut un
dispozitiv pentru controlul deplasarii sau in alte cuvinte – senzor de deplasare.

Figura 2 – Schema principiului de funcţionare a potenţiometrului

Pe figura 2 este aratata schema de principiu a functionarii senzorului potentiometric de
deplasarea. In ealitatea procedura de masurarea rezistentei este inlocuita cu procedura de
detectarea caderii de tensiune pe aceasta rezistenta, care pentru potentiometru liniar intotdeauna
va fi proportionala cu valoarea deplasarii d:
, (2)
unde D – valoarea deplasarii maximal posibile; d - valoarea deplasarii reale; E – valoarea
t.e.m. aplicate la bornele potentiometrului.
Este necesar de mentionat ca de aceea ca in formula nu intra rezistenta potentiometrului,
senzorii de tipul acesta sunt considerate dispozitivele relative. Aceasta inseamna ca stabilitatea
lor nu inflauenteaza asupra preciziei de masurare. In senzorii de mica putere este de dorit sa
instaleze potentiometrii cu impedanta mare, desi inacest caz si puterea sarcinei conetate trebuie
sa fie luata in consideratie. De aceea deseori la iesirea acestei scheme sunt instalate repetatori de
tensiune. Contactul mobil al potentiometrului este izolat electric de la axa sensibila.
Senzorul potentiometric indicat mai sus are un dezavantaj suficient. Contactul mobil mişcînd
de-a lungul infasurarii poate lega unul sau 2 spire ale reostatului, cee ce duce la neuniformitatea
pasilor de tensiune si modificarea capacitatii de rezolutie (fig. 3).

Figura 3 – Dezavantajele potenţiometrului: a) comutarea cursorului cu 2 spire simultan; b)

neuniformitatea elantioanelor de tensiune
Totusi aceste senzori au citeva avantaje, prin care sunt:
1. Costul redus
2. Simplitatea in constructie si aplicarea
3.
Pentru o multime de senzori potentiometrice sunt caracteristici urmatoerele dezavantaje:
1. Sarcina mecanica considerabila (frictiune)

4
2. Rapiditatea scazuta
3. Frictiunea si tensiunea de excitatie care duc la incalzirea dispozitivului
4. Rezistenta scazuta fata de conditii mediului ambient
5. Necesitatea asigurarii contactului permanent cu obiectul analizat

2. SENZOR CAPACITIV

Senzori de deplasare
Senzori capacitive de deplasarea aveau domeniu larg de aplicare. Ele pot fi utilizate in mod
individual pentru determinarea pozitiei si deplasarii obiectului, incit si in sistemele complexe
unde deplasarea elementelor separate este cauzata de modificarea fortei, presiunii, temperaturii,
etc.
De atita ca senzorii capacitive pot masura deplasarea obiectelor aproape din orice material, ele
sunt pe larg raspindite. Din ecuatia (3)
, (3)
rezulta ca capacitatea condensatorului este invers proportionala distantei intre placile lui d.
Principiu de functionare a senzorilor capacitive este bazat ori pe modificarea geometriei a
condensatorului (adica modificarea distantei intre placi), ori pe modificarea capacitatii prin
deplasarea in interiorul condensatorului materialelor diferite: conductibili si dielectrici.
Modificarea capacitatii ca regula se transforma in semnalul electric variabil. Senzori capacitive
pot fi monopolari (cuprindenumai un condensator), diferentiale (cuprind 2 condensatoare) sau in
punte (aici sunt folosite deja 4 condensatoare). In cazul senzorilor diferentiali ori in punte, 1 sau
2 condensatoare sunt constante, sau variabile, conectate in sens invers.
Aici este examinat un exemplu cind avem 3 placi fiecare cu suprafata A, ele formeaza 2
condensatoere cu capacitate . La placi din marginele sunt aplicate semnale de tensiunea
sinusoidala cu amplitudini egali dar cu defazaj de 180º. De aceea ca condensatori au parametrii
unici, placa centrala are potentialul aproape egal cu zero. Atunci vom analiza cazul cind placa
centrala s-a miscat cu distanta x , aceasta va duce la modificarea capacitatii condensatoarelor
:

. (4)
Amplitudinea semnalului de iesire pe placa centrala va fi proportionala cu deplasarea x, iar
defazajul va fi dependent de directia miscarii. Amplitudinea semnalului de iesire poate fi gasita
prin formula:

(5)

Respectind conditia obtinem ca tensiunea de iesire este aproape proportionala cu

deplasarea. Ca rezultatul fortelor de atractie sau respingere care par din cauza interlegaturii intre
2 placi incarcate, ele se comporta ca resortele. Valoarea instantanee a fortei aparute poate fi
scrisa curelatia (6):
(6)

5
 Figura 4 – Principiu de functionare a condensatorului cu placi plate: a) stare de echilibru;
b) stare de dezechilibru.

In realitatea la masurarea distantei de deplasarea a obiectului conductibil suprafata lui deseori

joaca rolul de placa condensatorului.
In ultimele decenii sunt foarte cunoscute si folosite senzori capacitive in punte. Pe fig. 5 este
prezentata scheme de principiu a senzorului liniar in punte, care este realizat cu ajutorul 2 grupe
de condensatoare plate cu distanta mica d dintre ele. Grupa stationara consta din 4 condensatori,
grupa mobila – numai din doi.

Figura 5 – Schema principiului de functionare a senzorului capacitiv in punte: A) scheme

dispozitivului; B) schema echivalenta.
Dezechilibrarea a deplasarii simetrice de placi duce la dezechilibru in punte si la iesirea
amplificatorului diferential apare semnalul. Schema capacitive in punte aposeda toate avantaje
caracteristice pentru orice schema in punte: linearitatea si stabilitatea inalta la perturbatii.

Senzori capacitivi de prezenţa

De atita ca fiecare obiect fizic, ca de exemplu, corpul uman, are permiabilitatea dielectrica,
dintre el si obiectele din imprejur apar legaturi capacitive. Valorile legaturilor aparute se
determina prin urmatoarele factori: dimensiunele corpului, materialul imbracamintei, timpul,

6
 etc. Cind omul se miscavalorile acestor capocitati se schimb, cee ne da posibilitateade a separa
obiectul dinamic de la obiecte statice. In realitate toete obiectele sunt legate unul cu altul. Dar
daca ar fixa aceste legaturi intr-o zona, aparitia obiectului nou in aceasta zona va rezulta in
dezechilibrarea legaturii stabilite. Pe fig. 6 este aratat ca capacitatea initiala dintre placa de
testare si pamint este egala cu C, dup ace in zona examinata a aparut omulsunt formate 2
capacitati auxiliare - intre corpul si placa de testare si - intre corpul si pamintul.
Deaceea capacitatea rezultanta intre placa si pamint este marita cu valoarea :
, (7)

Figura 6 – Schema principiului de funcţionare a senyorului capacitiv de prezenţa

Aceasta modificarea poate fi inregistrată cu ajutorul dispozitivelor corespăunzători pentru
detectarea prezenţei obiectelor, de exemplu a oamenilor, în zona protejată.

Pentru senzorii capacitivi este specific scăderea sensibilităţii lor în aproprierea obiectelor
metalici din cauza legăturilor capacitive de sensul parazitiv. Ca cel mai des răspîndit şi efficient
mijlocul de scăparea de la legături parazitive sunt utilizate ecrane.

3. SENSOR OPTOELECTRIC
După senzori mecanice de contact şi senzorii potenţiometrici aceste probabil sunt cele mai
cunoscute dispozitive pentru determinarea poziţiei şi mişcării obiectelor. Printre diferite
avantajele acestor senzorii trebuie de menţionat:
 Simplitatea în construcţie şi în modul de utilizare;
 Lipsa efectului sarcinei;
 Distanţe relativ mari de funcţionare;
 Nu sunt sensibile faţa de perturbaţii electrostatice şi cîmpuri magnetice parazitivi, etc.
În componenţa senzorului optoelectronic ca de obicei intră:
- sursa de lumină;
- fotodetector;
- dispozitive pentru controlul luminii (lentile, oglinzi, fibre optice, etc.)
Principiu de funcţionare a senzorilor optoelectronici este bazat ca regulă pe detectarea radiaţiei
(aparente sau invizibile), emise de suprafaţa obiectului mişcător în mediul ambiant. Acest fel de
radiaţie poate fi ori radiaţia proprie a obiectului ori lumina sursei externe reflectată de la obiectul.
În primul caz este vorba despre senzor pasiv, în al doilea – despre un senzor activ.

Senzori de mişcare şi prezenţa

Senzori optoelectronici de mişcare sunt cele mai răspîndite senzorii folosite în sisteme de securitate.
Ele folosesc radiaţii electromagnetice în diapazonul de lungimea undei: 0,4...20µm. Acest diapazon

7
include spectruş vizibil şi o bună perte a spectrului de unde infraroşii. Destinaţia principală este
detectarea obiectelor mişcători (omul, animal). Senzorii de acest tip funcţionează la distanţe de
cîteva sute de metri, şi în dependenţa de condiţii de aplicare pot avea cîmpul de monitorizare îngust
sau larg.

Figura 7 – Schema de principiu a senzorului optoelectric de mişcare

Structura principală a senzorului optoelectric este arătată pe fig. 7. Indiferent de tipul elementului
sensibil aplicat elemente obligătorii a senzorului sunt: dispozitiv de focalizare (lentilă şi oglinda de
focalizare), elementul fotosensibil şi comporator. Senzor optoelectric este asemănător cu camera
foto. Deşi el nu are obturator mecanic în calitate de pelicula este elementul fotosensibil. Elementul
acesta transformează lumina focalizată în semnalul electric.
În prezent dispozitive optoelectronice sunt folosite în general pentru detectarea calitativă ci nu
cantitativă a prezenţei obiectelor mobili. În alte cuvinte, ele sunt foarte utili pentru indicarea stării
obiectului: el se mişcă ori stă, dar ele nu pot deasebi un obiect mişcător de alte, de aceea ele
niciodată nu sunt folosite pentru determinarea pricisă a distanţei şi pentru măsurarea vitezei
obiectului. Principale domenii de utilizarea senzorilor optoelectrici de mişcare sunt:
- siteme de securitate;
- dispozitive de controlul alimentării cu energia (conectarea şi deconectarea luminii)
- „casa deşteptă” unde senzorii conduc diferite aparate de uz casnic: condiţioneri, uscători de
păr şi de mîinele, etc.
Principalul avantaj este simplitatea şi preţul redus.

Senzorii optoelectronici de poziţie şi de deplasare

Aceste senzori sunt bazate pe diferite principii de funcţionare, mai jos sunt menţionate cele mai
cunoscute din ele:
A) aplicarea schemelor optoelectrici în punte - concepţia clasică a schemelor în punte poate fi
aplicată şi la senzori optoelectrici. Funcţionarea schemei de asemenea este legată cu
echilibru/dezechilibru semnalelor de ieşire.
B) Aplicarea luminii polarizate – este folosită la detectori de apropiere. Aici sunt folosite filtre
de polarizare care permit de a construi senzor care nu va reacţiona la obiectele reflectorii (ca

8
 regula obiecte metalice). De asemenea aceste filtre asigur reducerea acţiunilor false la
detectarea obiectelor nemetalici
C) Senzorii pe fibre optice – sunt folosite la senzori de apropiere. Ca principiul de funcţionare
poate fi difenţa în volorile coficientului de refracţie a luminii în diferite condiţii mediului.
D) Senzorii lui Fabri-Pero - pentru masurarea precisă a deplasărilor mici în condiţii
nefavorabile sunt folosite rezonatori optici de Fabri-Pero, compuse din 2 oglinzi
semireflectorii. Lumina în rezonatorul vine de la sursa cu parametrii stabiliţi, de exemplu,
laser. În urma reflectărilor fluxurile de lumină se interferează uul cu altul. Atunci rezonator
joacă rolul de acumulator de lumină. Peste acest rezonator pot pleca numai fotonii de
anumită frecvenţa. De aceea putem să-l numim filtrul de frecvenţa.
E) Senzorii cu grilă – senzor optoelectric de deplasare poate fi realizat pe baza 2 grile
suprapuse, care joc rolul de modulatorul de intensitatea luminii. Lumina care a trecut prin
grile este focalizată la suprafaţa fotosensibilă, şi apoi este transferată în semnalul electric.
F) Aplicarea luminii infraroşie – pentru măsurarea precisă a poziţiei obiectelor şi mişcarea lor
la distanţe mari şi mici sunt potrivite senzori care folosesc radiaţia în spectru infraroşie.
Exemplu cel mai demonstrativ a sensorului optoelectric este în MOUSE-ul optic pe care noi
folosim de fiecere zi. Acest dispozitiv este compus din:
- fotodioda care iluminează suprafaţa de lucru;
- senzor optoelectric care reprezintă un ansamblu de grile-matrice;
- microprocesor de semnale (DSP).

Figura 8 – Construcţia MOUSE-lui optic

Senzorul optoelectric scaneză periodic sectorul suprafeţei de lucru sub MOUSE-lui. Dacă imaginea
se schimbă procesorul determinează în ce direcţie şi la ce distanţa trebuie să fie deplasat MOUSE.
Sectorul scanat ca regulă este iluminat de fotodiodă de obicei de culoarea roşie sub unghiul anumit.
Fotografiind suprafaţa aproape 1500 de ori pe secund, MOUSE-ul optic cu ajutorul cipului DSP
determină deplasarea imafginei şi dă semnale corespunzatoere la calculator.

Figura 9 – Principiu de funcţionare a MOUSE-lui optic

Aceste dispozitive lucrau aprope pe orice suprafaţa exclusiv numai suprafeţe lucioase, lustruite şi
reliefate.
9
 4. SENZOR PIEZOELECTRIC
Senzori piezoelectrici sunt folosite pentru determinarea prezenţei sau mişcării obiectului la distanţe
mici. Nu pot fi aplicate pentru detectarea precisă sau cantitativă ci numai pentru determinarea
calitativă a obiectului. Aceste senzori sunt bazate pe efectul piezoelectric care a fost descoperit de
fraţii Curie în 1880.
Efectul piezoelectric constă în faptul că în materialul cristalizat sunt formate sarcine electrice sub
influenţa forţei exterioare.

Figura 10 – Explicarea efectului piezoelectric

Dacă materialul piezoelectric va fi pus între 2 electrozi, atunci diferenţa de potenţial cauzată de
polarizarea materialului în urma forţei aplicate va fi fixată de aparate corespunzători. Tensiunea în
cazul acesta va fi determinată că:
, (8)
unde - este sarcina electrică cauzată de aplicarea forţei f;
C – capacitatea dispozitivului.
Modificarea tensiunei indică ca materialul a fost supus forţei exterioare. De asemenea există
legatură dintre distanţa şi tensiunea.

Senzorii piezoelectrici sunt folosite în sisteme de securitate, în jucării interactive, medicină, etc.
Prin alte variante de folosirea trebuie de menţionat utilizarea lor la detector de minciuni sau
poligraful.
Poligraful a fost utilizat de prima dată la 1895 la interogarea inculpatului. În prezent detector de
minciuni este pe larg folosit în ţările lumii nu numai în domeniu military ci şi pe parcursulul unui
interviu cu angajatorii. Poligraf reprezintă un ansamblu de dispozitive sensibile destinate pentru
inregistrarea cît mai profundă a comportamentului şi emoţiilor persoanei examinate.
De exemplu, detector de minciuni produs de Lafayette Instrument Company care este aplicat şi în
ţările CSI (Ucraina, Georgia, Rusia, Moldova, Armenia, etc.) este compus de:
- SAD
- Software
- Traductori pneumatice pentru
masurarea respiraţiei
- Electrozi digitale pentru
registrarea conductivităţii pielii
- Manometru cu indicator de presiune
- Pletizmograful
- Senzori de mişcare
- Camera video
- Microfon, etc.

10
 Figura 11 – Poligraful produs de Lafayette Instrument Company
Senzori de mişcare în poligraful sunt performate cu ajutorul senzorilor piezoelectrici; care sunt
instalate în covoraş şi în scaunul pe care se aşează persoana examinată. Această dă posibilitatea
examinatorului să concentreze la procedura de chestionare. Pentru că persoana examinată poate da
răspunsuri cu emoţii false prin strîngerea muşchilor.

5. ÎN MOD SUCCINT…

Atle senzori sunt analizate în mod succint:

Senzori mecanice de contact (Limit Switch)– sunt cele mai simple dispozitive, cu preţ redus, care
pot să determine prezenţa obiectului prin atingerea obiectului.

Figura 12 – Transportor cu senzori mecanice de contact

Sunt utilizate senzorii mecanice cu diferite traductori (lineari, rotativi,etc.). Senzorii găsesc
aplicarea în diferite procese tehnologice industriale la uzine chimice, petroliere, metalurgice,de
panificaţie, etc.

Senzor cu microunde – este o alternativă perfectă pentru alte senzori cînd există necisitatea de a
controla suprafeţile mari şi de a lucra în diapazonul termic larg în raioane cu perturbaţii mari: cînd
aveau loc vîntul, perturbaţii acustice, ceaţa sau colb, etc. Principiu de funcţionare este bazat pe
radiaţia undelor electromagnetice de radiofrecvenţa pe partea obiectului păzit. Partea dispozitivului
unde sunt create microunde este compus din generator Gant, antena şi dioda. Frecvenţele cele mai
răspîndite sunt 10.525 GHz (diapazonul X) şi 24.125GHz (diapazonul K).

Senzor magnetic şi inductiv - unul din avantajele senzorilor costă în faptul că cîmpul magnetic
poate pătrunde orice material nemagnetic fără pierderi în exactitate de determinarea distanţei pînă la

11
obiectul examinat. Aceasta înseamnă ca indiferent de materialul obstacolului intre senzor şi
obiectul: fie din oţel inoxidabil, fie din aluminiu, cupru, mase plastice, piatra şi lemnul, distanţa
intre ele va fi determinată aproape instantaneu. Un alt avantaj al senzorilor magnetici constă în
faptul că ele pot funcţiona în condiţii aspre al mediului ambiant.
Aceste senzori sunt realizate pe diferite efecte şi fenomene menţionate mai jos:
 Aplicarea transformatorilor diferenţiali - unele senzori de poziţia şi de deplasare folosesc
principiu de inducţiei electromagnetice. Cînd obiectul se mişcă prin 2 infăşurări fluxul
magnetic se schimbă. Această modificarea fluxulşui mafnetic poate fi transfigurată în
tensiunea semnalului de ieşire. Senzori inductivi în care pentru modificarea rezistenţei a
circuitului magnetic sunt folosite diferite materiale feromagnetice sunt numite traductor de
rezistenţa magnetică.
 Aplicarea curenţilor turbionari – senzor care aplică acest efect cuprinde 2 infăşurări; care
folosesc curenţii turbionari pentru detectarea aproprierii obiectelor din materiale
nemagnetice dar conductibile. Una din infăşurări este etalonul, alta – este sensibilă la
curenţii turbionari, induse în obiectul conductibil. Curenţii turbionari formau cîmpul
magnetic, direcţionat în sensul opus cîmpului creat de infăşurarea-etalon, cee ce duce la
dezechilibru intre aceste bobine. Cu cît mai aproape obiectul se mişcă spre bobina, cu atît
gradul de modificarea rezistenţei magnetice este mai mare.
 Senzor inductiv transversal - acest senzor este folosit pentru măsurarea deplasărilor relativ
mici ale obiectelor din materiale feromagnetice. Cum rezultă din denumirea, acest senzor
determină distanţa la obiectul, care influenţeză asupra cîmpului magnetic în bobina.
Inductanţa bobinei se mîsoarî cu ajutorul schemei electronice exterioare. Principiul de
funcţionare este bazat pe fenomenul de autoinducţie. Dacă obiectul feromagnetic intră în
apropiere senzorului cîmpul lui magnetic se modifică; cee ce duce modificarea inductanţei
bobinei. De aceea că interacţiunea cu obiectul este efectuată numai prin cîmpul magnetic,
acest traductor este dispozitivul fără contacte ce este un avantaj suficient. Ca dezavantajul:
poate lucra numai cu obiecte feromagnetice şi numai la distanţe mici.
 Aplicarea efectului Holl - Există 2 tipuri de senzori cu efectul Hall: linear ţi de prag.
Senzor linear ca regulă este integrat împreuna cu amplificatorpentru uşurarea racordării cu
alte scheme. Ele funcţioneză ăn domeniul larg al tensiunilor şi aveau stabilitatea la
perturbaţii mai bună. Dar ele nu pot asigura lineritatea bună a dependenţei tensiunii de ieţire
faţa de densitatea cîmpului magnetic, de aceea pentru obţinerea rezultatelor satisfăcătoare
este necesar de a efectua calibrarea individuală. În completare la amplificărtor în conţinutul
senzorului de prag întră trigger lui Shmidt cu histerezis.

Figura 13 – Schemele de senzor lui Hall: A) liniar; B) de prag

Pentru a avea posibilitatea de a măsura poziţia şi deplasarea obiectului senzor lui Hall are nevoie de
sursa de cîmp magnetic şi schema de interfaţare. Cîmpul magnetic este caracterizat prin 2 parametri
principali: densitatea cîmpului şi polaritatea. Trebuie de menţionat că pentru ridicarea sensibilităţii

12
este de dorit ca liniile cîmpului magnetic vor fi perpendiculare cu suprafaţa plată a senzorului şi vor
avea polaritatea dată.
Senzorii lui Hall sunt folosite pentru detectarea deplasărilor liniare şi rotative şi chiar deplasări în
3D dimensiune. Însă ele pot fi aplicate în calitate de întreruptorul.

CONCLUZII

 Senzori de poziţie şi de mişcare includ a familie largă de senzorii de prezenţa, de mişcare, de

poziţia, de deplasare, de apropriere.
 Senzorii examinate sunt realizate pe baza diferitor efecte şi fenomene fizici (fig. 1).
 Senzorii cu construcţia simplă şi preţ redus sunt caracterizate cu precizia relativ mică şi de
aceea se dau din drum senzorilor mai fiabile şi precise.
 Senzori de poziţie şi de mişcare vor avea în viitorul domeniul vast de aplicare ca şi în
prezent: procese tehnologice industriale, sisteme de pază şi de securutate, SAG, siteme de
conducere a alimintarii cu energia, lumina, caldura, programe şi jucarii interactive,
medicina, cosmetologie, cosmologie, în uz casnic princrearea casei intelegente.

BIBLIOGRAFIE

13
1. Sensor Technologz Handbook, edited by Jon Wilson, Elsevier Inc.: 2005
2. Фрайден Дж., Мир электроники: Современные датчики. Справочник.; пер.
англ. Ю. А. Заболотный, М: «ТЕХНОСФЕРА», 2005
3. www.globalspec.com
4. www.analog.com

14