Universitatea Aurel Vlaicu

Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistentă Socială

Master: Psihologie Clinică și Evaluare Psihologică
Anul 2

Abordări teoretice şi aplicative în consilierea familiei

Studiu de caz

Conf. univ.dr. Sonia-Carmen Ignat

Lect. univ.dr. Mioara-Maria Lazăr

Masterand: Șoica Mihaela Dana

Anul II

-2023-

1
 STUDIU DE CAZ

1. PREZENTAREA CAZULUI - CARACTERISTICI

Familia Ionescu (numita asa pentru confidentialitate) este compusa din: tata - decedat in 2005 (la
varsta de 74 ani), mama – 68 ani, Mihnea (fratele Danei) – 41 ani si Dana – 39 ani.
Abuzul emotional al parintilor asupra Danei-copil din perioadele critice (neglijenta emotionala,
critica), care au fost percepute si traite de Dana ca traume de respingere si abandon, iar ulterior
transformate in frustrari, au determinat in personalitatea Danei sentimentul ca nu este acceptata asa cum
este ea si i-au subminat increderea in sine. Faptul ca le-a constientizat recent, ne ofera speranta ca o
terapie ar putea fi de mare ajutor, tinand cont ca isi doreste aceasta si este dispusa sa participe efectiv si
constructiv la reconstructia si dezvoltarea sa personala.
In scopul prezentarii unui plan de tarapie a familiei, continuam cazul prezentat anterior in cadrul
profilului psihosexual al Danei.
Ea este cea care se prezinta la terapie, avand probleme de relationare deficitara in cuplu. Toate
informatiile pe care le avem despre familie ne provin din relatarile ei.

ISTORIA FAMILIEI
Vom aborda familia Ionescu din perspectiva modelului Bowenian si a terapiei transgenerationale
de familie.
Familia Danei este nucleara, un sistem mai inchis, cu granitele subsistemelor familiale cand rigide,
cand difuze. In subsistemul parental, relatia era conflict – distantare emotionala – incalzire, ciclul
repetandu-se pana la separarea in fapt a parintilor prin mutarea tatalui in alta localitate cu serviciul (cand
Dana avea 14 ani) si culminand cu divortul lor (cand Dana avea 21 ani si deja locuia impreuna cu un
barbat in cadrul primei sale relatii de cuplu).
In contextul unui sistem emotional, diferentierea sinelui reprezinta gradul relativ de autonomie pe
care individul il pastreaza in timp ce ramane in relatie semnificativa cu ceilalti. Acesti indivizi pot
transcede nu doar propriile emotii ci si cele ale sistemului lor familial, sunt mai flexibili, mai adaptabili si
mai autonomi, traindu-si propriile emotii in timp ce le percep si pe ale celorlalti, dar capabili sa mentina
un grad de obiectivitate si distanta emotionala fata de problemele proprii dar si ale celorlalti membri de
2
familie. Teoria lui Bowen considera ,,eul’’ ca fiind ghidat de intelect si considera ca individul inalt
diferentiat are un ,,eu’’ solid (,, solid self ’’) si este mai integrat, respectiv poate actiona si lua decizii pe
baza unor judecati rationale.
In contextul acestui tip de analiza, deducem ca membrii familiei Danei au un grad slab de
diferentiere a sinelui.
Procesul emotional familial nuclear ce descrie de fapt pattern-urile relationale emotionale din
sistem, respectiv parinti-copii utilizeaza 4 mecanisme de reducere a anxietatii cand aceasta devine prea
intensa in familia nucleu.
Dintre cele 4 mecanisme (distanta emotionala, conflictul marital, proiectia problemei pe copil si
disfunctia intr-un sot) familia Ionescu le utilizeaza pe primele doua. Distantarea emotionala este folosita
ori de cate ori se ating nivele inalte de anxietate si cei doi parinti nu mai pot face fata reactivitatii
emotionale, determinand o distanta mai mare decat se doreste de fapt. Cantitatea de conflict insa, este o
functie a gradului de fuziune din relatie si a anxietatii corespunzatoare, prin urmare cei doi parinti, fiind
fuzionali si personalitati dependente, la aparitia unui factor de anxietate, declansau escaladarea nivelului
de conflict pana la decizia de distantare emotionala. Ciclicitatea in care conflictul era urmat de distantare
emotionala, apoi de o perioada de apropiere calda, ca ulterior sa inceapa iar cresterea tensiunii ce precipita
alt conflict, perpetuand ciclul, a dus la un pattern repetitiv. Pattern-ul a devenit model comportamental
pentru copiii care au fost nevoiti sa-si gaseasca fiecare alte mecanisme de aparare in fata conflictelor
familiale la care erau expusi.
Aici vorbim despre un cuplu (sistem) parental cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu
tensiune crescuta, care faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a relatiilor conjugale, afectand relatiile
interpersonale si in special realizarea optima a functiilor familiale.
Acest cuplu parental evolueaza dupa un model interactional conflictual patogen, ceea ce in
decursul timpului a facilitat la Dana si la Mihnea (fratele Danei) dezvoltarea reactiilor si
comportamentelor nevrotice.
Ca o prima observatie, tragem concluzia ca parintii Danei aveau (au) o pesonalitate dependenta,
intens fuzionala si erau (sunt) slab diferentiati.
Prin urmare, dat fiind procesul proiectiv al familiei, Dana si Mihnea au si ei un nivel scazut de
diferentiere a sinelui deci sunt mai rigizi si mai dependenti emotional de altii, au un comportament dirijat
mai mult de emotii, ghidati preponderent de pseudo-eul lor - concept negociabil cu altii, cu sensibilitate la
emotii si mai putin la judecati rationale. Deciziile Danei, luate in timp, au fost bazate mai mult pe emotii,
sentimente si dispozitii afective si mai putin pe principii logice, rationale, fara a constientiza acest fapt.

3
 Asa cum teoretizeaza Bowen, acest « eu » este unul pretins, sau fals (Winnicot), iar persoana il
poate simti ca fiind real desi nu este.
In acelasi timp, observam ca in incercarea de a face fata fuziunii si absentei diferentierii in relatiile
lor interne, membrii familiei Ionescu, respectiv parintii in cadrul subsistemului parental dar si intre
subsisteme s-au distantat emotional pe perioade mai mult sau mai putin lungi pana la separare. Cu toate ca
pareau ca fac fata distantarii, ramaneau insa vulnerabili la alte relatii intense. Asa cum explica Kerr,
intreruperea emotionala :
-Indica o problema - fuziunea intre generatii, caci Dana locuieste cu mama sa care, abuziv si
impotriva vointei declarate a Danei s-a mutat la ea (conform scenariului : Dana nu e de acord cu venirea
mamei sale in locuinta ei si i-o spune, dar mama o acuza ca n-o iubeste, c-o uraste, ca vrea s-o ,,lase prada
nenorocitului de tata ’’. Ca urmare Dana se simte ,,un monstru’’ in fata acuzatiilor mamei si cedeaza).
Dupa mutare, Dana preia inconstient rolul tatalui, mai precis devine partenerul masculin al mamei sale.
Traieste un conflict de roluri.
-rezolva o problema - scade anxietatea asociata cu contactul familial
-creeaza o problema - izoleaza indivizii care ar putea beneficia de contact. (mentionam ca
Mihnea este stabilit in strainatate de 15 ani si desi viata lui familiala este un perpetuum familial, nu
intentioneaza sa revina acasa)
In acest context, Dana a ramas prinsa in sistemul emotional al familiei si nu raspunde eficient la
situatiile de rezolvare a problemelor ca si mama ei de altfel. (dependenta de Dana, la orice situatie noua ii
creste nivelul de anxietate instantaneu, situatie la care Dana trebuie sa raspunda suportiv, compliant si
concesiv si sa preia ea rezolvarea problemelor mamei).
Pozitia de sora mai mica a lui Mihnea, a fost o situatie defavorizanta in acest context pentru Dana.
Ea a fost ignorata din cauza preocuparii si stresului parintilor legat de cariera, iar rana de respingere (copil
nedorit de mama) a fost deschisa si acutizata in fiecare escaladare de conflict intre parinti sau ignorare in
favoarea fratelui. Subsistemul fratriei a fost repus in limitele normale abia cand ambii frati (Dana avand 14
ani si Mihnea 16 ani) s-au imbolnavit de hepatita si au fost internati in acelasi timp in spital. Abia atunci,
izolati de conflictele parentale, ei au fraternizat in fata suferintei comune, si au devenit fuzionali unul fata
de celalalt dar in limite normale. In concluzie deducem ca amandoi au acelasi grad de dependenta.

4
2. EVALUAREA SIMPTOMELOR

Dana acuza/prezinta : depresie, senzatia de neimplinire, frustrare, deznadejde, ideatie suicidara,

senzatia de lipsa de ,,sens’’ cauzate de experienta de neputinta pe care o traieste in incercarea de a-si
forma o familie proprie.
Mihnea : depresie, framantare, neimplinire, nemultumire, neputinta cauzate de esecurile in
incercarile repetate de a avea familie proprie.
Mama : anxietate insotita uneori de atacuri de panica in situatiile in care Dana incearca sa
se ,,desprinda ’’ de ea.

3. OBIECTIVELE TERAPIEI

Ne propunem cu aceasta familie sa atingem urmatoarele scopuri :

-sa reducem anxietatea in campul emotional al Danei pentru a imbunatati nivelul functional al
diferentierii sinelui si a reduce simptomele ;
-sa imbunatatim nivelul de baza al diferentierii pentru a creste adaptabilitatea Danei la campurile
emotionale intense din viata de zi cu zi.
-sa crestem gradul de autonomie a membrilor familiei unii fata de altii pentru ca Dana sa se poata
simti libera sa-si traiasca propria viata independenta de mama ei (fara sentimentul de culpa) si aceasta din
urma sa poata trai fara sa se mai sprijine pe ea.

4. PLAN DE INTERVENTIE

Alegem metoda de terapie transgenerationala boweniana deoarece aceasta favorizeaza cunoasterea

mai buna de sine a clientilor, atat a lor insisi cat si a familiilor lor, inainte de a face o schimbare (se pliaza
pe ceea ce Dana ne spune ca isi doreste – sa fie independenta/autonoma). Acest lucru este mai important
(opinia noastra este identica teoriei lui Bowen) decat restabilirea pacii si armoniei familiei. Aceasta liniste
va veni odata cu modificarea relatiilor dintre membri si implicit va duce si la modificarea relatiilor cu
persoanele din exteriorul acesteia.
5
 Reducerea simptomului si anxietatea scazuta pot aparea relativ rapid in tratament insa
imbunatatirea in nivelul de baza al diferentierii este un proces de durata.
Instrumentul cel mai important in acest demers va fi genograma si diagrama relatiilor
intergenerationale care o vor ajuta sa se cunoasca pe sine si familia sa, cu toate caracteristicile sale.

ETAPE (PASI) SI TEHNICI DE INTERVENTIE

1. Intentionam sa elaboram genograma impreuna cu Dana si cu mama ei. Dana o cheama sa

participe la acest demers terapeutic. Mama refuza. Elaboram genograma impreuna cu Dana pe baza
informatiilor cunoscute de ea despre familie.
Vom spune Danei ca avem nevoie de aceste informatii pentru a intelege problema lor sau
modul în care ei functioneaza. Tonul nostru va fi calm, linistitor, deschizand spre curiozitatea de a
face si a afla ceva nou.
Etapele sunt urmatoarele:
1. ne intalnim cu Dana si ii cerem acordul pentru investigare;
2. reprezentam grafic, pe o coala mai mare de hartie, cu ajutorul simbolurilor, fiecare membru
al familiei si relatiile dintre ei;
3. ii cerem informatii despre fiecare membru si le notam in apropierea semnului grafic
corespunzator aceluia. Incepem cu informatiile obiective si continuam cu cele mai
subiective, lasand spre final pe cele mai delicate, mai intime. In felul acesta, Dana are timp
sa se adapteze procesului.
Intrebarile se vor referi la familia nucleara, la cea extinsa, la contextul familial largit, la situaţia
familiala actuala si la situatii trecute. Ele vor fi de genul:
Pentru informatii obiective:
- „Sa incepem cu familia dumneavoastra. Mai aveti frati sau surori?”
- „Unde s-a nascut mama dumneavoastra?”
- „Unde s-a mutat fratele dvs. dupa divort?”
- „Care este ordinea nasterii fratilor?”
Evenimente nodale:
- „Cand a murit bunicul? Care este cauza decesului?”
- „Cum s-au intalnit parintii dumneavoastra? Cum au ajuns sa se casatoreasca?”
- „Tata a mai fost casatorit? A avut copii din acea casatorie?”
- „Cand ati plecat de acasa? Cum ati facut fata separarii de parinti?”
6
Pentru caracteristicile sistemului familial (relatii, roluri):
- „Cum pastrati legatura cu fratele, dar cu varul care sunt stabiliti in strainatate? Cat de des vorbiti
sau va scrieti?”
- „Cum se rezolvau conflictele in familia in care ati crescut?”
- „Cum se exprima iubirea (furia, frustrarea, tandretea) intre parinti atunci cand erati mica?”
- „Cine este vazut in familie ca fiind puternic? Slab? Luptator? Cald? Distant?”
- „Cine este oaia neagra a familiei?”
Pentru caracteristicile membrilor:
- „Cum l-ati putea descrie succint pe tatal dvs.?”
- „Care ar fi cele mai importante caracteristici ale bunicii, asa cum ati cunoscut-o dvs.?”
- „Cum reactionau mama/tatal dvs. cand luati o nota mica la scoala?”
- „Au fost probleme de natura legala in familie? A fost cineva arestat?”

2. Interpretam genograma. Dupa ce am completat genograma cu cat de multe date am reusit sa aflam,
vom incerca sa identificam ce pattern-uri emotionale, relationale, comportamentale se disting in sistemul
familial al familiei Ionescu.
Impartasim Danei interpretarile/semnificatiile generale si patternurile identificate. In cursul acestui
proces Dana are o serie de insight-uri. Primul insight este cu privire la relatia simbiotica pe care o are cu
mama ei, cat de atasata este de aceasta si ca la fel au aratat toate relatiile cu barbatii din viata ei.
Constientizeaza pattern-ul de relationare deficitar, constientizeaza ca a preluat atitudinea de victima, ca
nu-si asuma responsabilitatea pentru viata ei si ca se considera « superioara » mamei sale. Ne spune ca
inainte de a constientiza toate acestea, nu putea sa nu aiba grija de mama sa deoarece daca aceasta ar fi
patit ceva ea s-ar fi simtit cumplit de vinovata. Isi aminteste ca inca din copilarie s-a simtit responsabila de
nefericirea mamei sale. Ne spune : ,,Daca eu n-as fi existat, mama si Mihnea ar fi putut sa fie fericiti ’’
Traieste de cand se stie cu senzatia confuza ca ,,nu are dreptul sa existe ’’ pentru ca existenta ei este o
povara pentru mama sa.

Modelele transgenerationale observate sunt urmatoarele :

- Tendinta puternica a Danei de a repeta pattern-urile disfunctionale ale conduitei emotionale
culmineza cu nivelul scazut de diferentiere a sinelui, atasandu-se de indivizi la fel de fuzionali ca si ea, si
comportandu-se identic cu mama ei.
- Dana isi alege partenerii de cuplu intotdeauna fuzionali si cu nivel scazut de diferentiere a eului,
cu escaladarea conflictului si distantare emotionala caracteristica subsistemuli parental asa cum am
7
explicat mai sus. Acest fapt se datoreaza probabil patologiei aliantelor specifice unei familii
disfunctionale, ca : deturnarea conflictului sau gasirea tapului ispasitor. Intotdeauna Dana da vina pe
partener, fara insa a rationa logic si punctul lui de vedere. Practic distantarea ei emotionala este simultana
cu acuzarea partenerului si victimizarea ei in relatie – model transgenerational de comportament si de
relationare (mama ei facea la fel cu tatal ei si bunica materna cu bunicul)
- Dana separata emotional de tatal ei preia modelul mamei care este separata emotional de sot.
Mama la randul ei a preluat modelul de la mama sa (bunica Danei pe linie materna) care era separata
emotional de sot (bunicul Danei) – bunica (vaduva emotional dupa logodnicul iubit si mort in razboi) se
marita cu bunicul doar ca sa nu ramana fata batrana, dar fara sa-l iubeasca, la fel mama Danei care se
marita cu tatal Danei nu din dragoste ci ca scapare de familia de origine (respectiv mama sa care ,,o
tiraniza’’), Dana are prima relatie de cuplu cu un barbat pe care nu-l iubeste, la indemnul mamei sale)
- Modelul relational al cuplului bunicilor materni era tot unul conflictual, la fel cel al bunicilor
paterni, la fel cel parental, la fel cuplurile lui Mihnea, la fel cuplurile Danei.
- Rana de respingere (explicata in detaliu de Lise Bourbeau in ,, Cele cinci rani care ne impiedica
sa fim noi insine’’) este prezenta atat la mama Danei cat si la fiica in mod evident. Dana se simte si s-a
simtit dintotdeauna nedorita, neiubita si neglijata de mama sa, ceea ce a dus la acumulare de multa
frustrare, multa furie si un sentiment puternic de culpa (vinovata ca exista). La fel si mama Danei fata de
mama sa, simtindu-se la fel de neiubita, nedorita si neglijata aceasta. Bunica Danei nu si-a dorit copii si a
ramas gravida ,,din gresala’’ dupa 9 ani de casatorie, la varsta de 34 ani.
- Procesul de transmitere multigenerationala este evident si in cazul lui Mihnea, care, avand un
nivel scazut de diferentiere si fiind prin proiectie un individ fuzional, se ataseaza de femei similare,
urmeaza acelasi pattern comportamental si emotional ca al parintilor si al bunicului patern si consuma
relatie dupa relatie sub o forma mult mai accentuata decat parintii sai. Mihnea are 3 copii cu 4 femei in
oglinda cu tatal lor care a avut in decursul vietii 5 copii cu 4 femei. Chiar si ordinea copiilor este izbitoare
( dpdv al sexului copiilor).
- Ca si coalitie intergenerationala neadaptativa, a fost prezenta in familie alierea mamei Danei cu
socrul impotriva tatalui.

3. Incurajam adoptarea unor roluri diferite de cele avute pana acum in familie si relatii ce vor permite
diferentieri ale membrilor unul fata de celalalt, determinand astfel obtinerea unui grad de autonomie al
indivizilor unul fata de altul.
Stim ca Dana este fuzionala, mama ei este rece si distantata emotional de ea, joaca rolul de victima
neajutorata si ,,se agata’’ de Dana sa-i rezolve toate problemele. Dana joaca rolul de ,,mamica’’ pentru
8
mama ei, iar cand n-o face, se simte vinovata ca nu are grija de ea. In acelasi timp asta o infurie. Dana se
considera responsabila pentru viata mamei ei si victima acesteia. Spune : ,,Nu pot s-o las, nu se descurca
fara mine’’. O ,, recunoastem’’ pe Dana ca fiind ceea ce terapeuta Robin Norwood numeste ,, femeie care
iubeste prea mult ’’. Sugeram Danei sa inceteze sa mai joace rolul de ,, mamica ’’ pentru mama ei si sa
adopte un rol de persoana autonoma si independenta, un rol de adult responsabil doar pentru viata sa.
Dana ne urmeaza sugestia, renunta la rolul anterior mentionat, si opreste comportamentele dependente.
Reactia mamei – in prima faza se agata si mai tare de ea (anxietate crescuta), apoi incepe trptat sa devina
tot mai autonoma pe masura ce Dana refuza sa-i mai poarte de grija ca unui copil mic.

4. Dana impartaseste mamei acasa insight-urile avute, ca urmare reactia mamei este acum: ,, vreau si eu la
terapie’’. Dana vine in continuare la terapie insotita de mama sa.
Aflam ca mama intrerupsese relatiile cu membrii familiei fostului sot odata cu divortul, cat si cu
mai multi membri ai familiei de origine din cauza neintelegerilor pricinuite de mosteniri. La fel, Dana a
incetat sa mai aiba relatii cu acele rude ale sale cu care mama ei s-a certat dar cu care anterior era in relatii
bune.
Incurajam unele vizite, telefoane sau scrisori pentru reinoirea relatiilor abandonate, cauzate de
intreruperi emotionale.
Mama refuza afirmand ca nu e dispusa sa mai aiba relatii cu ei (,, nici nu mai exista pentru mine’’).
Dana a luat legatura telefonic cu un var primar (stabilit in strainatate) cu care nu mai vorbise de
circa 20 de ani. Acesta n-a fost interesat decat de un aspect legat de o mostenire comuna demonstrand
nepasare fata de ea ca verisoara. Dana a renuntat la continuarea relatiei cu el pentru moment. Ne spune ca
intentioneaza sa mai ia legatura cu o matusa din alt oras al carui numar de telefon si adresa le-a pierdut.
Pentru asta va merge in concediu cateva zile si acolo.

5. Initiem modelarea atitudinii nonverbale a fiecareia si comunicarea prin intermediul umorului, tehnica
pe care o si folosim in prezenta amandorura atat ca atitudine cat si ca abordare a problemelor, tocmai
pentru a le oferi exemple de modele alternative de comportament.

6. In acelasi timp, le punem pe fiecare, in loc sa comunice direct, sa comunice prin noi si sa se
concentreze asupra proceselor intelectuale si de gandire, prin punerea de intrebari fiecareia si amandorura
simultan. Urmarim astfel mentinerea unei anxietati scazute si o reactivitate emotionala redusa pe
parcursul sedintelor.

9
 Important este sa ramanem neutre emotional si sa evitam a lua partea cuiva in cursul terapiei,
concret, sa evitam triunghiurile. Intentia este de fapt de a ajuta indivizii sa-si sporeasca constiinta rolurilor
lor reale in sistemul familial prezent.

5. PERSOANELE DIN FAMILIE PE CARE LE-AM IMPLICA IN TERAPIE SUNT :

Dana si mama ei.

- tatal este decedat
- Mihnea este stabilita in strainatate – a facut acolo 5 ani de psihoterapie
- cele doua convietuiesc in aceeasi gospodarie intr-o relatie simbiotica (conflictuala) iar mama
Danei nu este dispusa ,,sa auda’’ ca aceasta convietuire este nesanatoasa pentru amandoua, desi Dana i-a
explicat acest lucru in nenumarate randuri.

10