Studiu de caz

Profil psihologic al persoanei cu tendinte psihotice

Tulburarea de personalitate narcisista

PREZENTARE DE CAZ: anxietate, incapacitate de interrelationare la un pacient cu structura de

personalitate narcisista.

REZUMAT:
Prezentul studiu prezinta cazul unui subiect cu anxietate generalixzata, incapacitate de
interrelationare cu semenii pentru o lunga durata, in special cu femei, dezvoltata pe o structura de
personalitate narcisista: grandiozitate de lunga durata, nevoia extrema de admiratie, completa
lipsa de empatie pentru ceilalti. Anamneza psihologica, polimorfismul simptomatologic
sidemersul terapeutic constituie continutul studiului de fata. Totodata acestea mi-au permis sa
stabilesc corect diagnosticul final.

CUVINTE -CHEIE: grandiozitate, interrelationare, laude, lipsa de empatie, anxietate.

MOTIVUL SOLICITARII CONSILIERII PSIHOLOGICE:

Emilian, manager de vanzari a unei companii farmaceutice cu capital international, se
plange de faptul ca nu gaseste moduri de exprimare potrivite pentru a se simti inteles in cadrul
companiei, dar si in relatia cu femeile. I se pare ca nici o persoana nu e suficient de pregatita ca
si el, astfel incat greu stabileste relatii de prietenie. Se simte singur, indepartat de toti si nu stie
cum sa se faca inteles si acceptat.Atunci cand se contrazice cu o persoana, se simte umilit si
nedreptatit, atacat atunci cand o persoana isi demonstreaza punctual de vedere, altfel decat al sau.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE ALE SUBIECTULUI:

- Nu se afla in evidenta cu antecedente psihiatrice personale.
- Nu se afla în conditii si tratamente medicale curente.
- Nu a suferit de boli si tratamente majore anterioare.
- A fost spitalizat la 12 ani pentru operatie de extirpare a apendicelui.

ISTORIC:
Clientul afirma ca a copilarit cu parintii intr-o casa la tara, fiind singur la parinti. Pana la
varsta de cinci ani a trait si bunica din partea mamei. Considera ca a avut o copilarie fericita, desi
parintii se mai certau. Toti copiii din imprejurimi veneau la el si se jucau cu jucariile si
constructorele foarte scumpe.Cand erau afara la joaca, tot timpul era seful. Se intelegea mai bine
cu prietenii mai inhibati, introvertiti, cu pretrxtul ca doar ei il “intelegeau”. Mama a fost cea cu
autoritate in casa, cea care ii cumpara cele mai scumpe haine si jucarii, cea care il ajuta la teme,
cea care avea mereu gata mancarea la orice ora cand ii era foame. Toate poftele ii erau realizate
de catre mama. Relatia cu tatal a fost ceva mai tensionata, doarece mama intotdeauna ii lua
apararea in fata tatalui,desconsiderandu-l pe acesta. Mama tot timpul i-a oferit totul, chiar si bani
si hrana in timpul studentiei, pe cand tatal era mai econom sau mai “zgarcit” in viziunea
clientului, considerand ca fiul trebuie sa-si castige singur existenta, sa faca economii, sa cumpere
o casa sis a-si intemeieze o familie. Mama a fost cea care a insistat sa faca studii, incurajandu-l si
incurajandu-I in acelasi timp si personalitatea, precum ca el e un baiat foarte capabil, care poate
sa faca sis a obtina totul, iar ceilalti- putini sunt cei care ii seamana. E lider si are capacitatile
cele mai mari. Are voie sa cheltuie pentru ca merita si sa obtina ce isi doreste. Mama e cea care
merita toate gesturile de iubire si afectiune, inaintea tuturor femeilor.
 La 15 ani s-a mutat la Chisinau, in familia unor rude apropiate. Foarte des conversa cu
mama. Dupa un an s-a mutat la camin, pentru ca se simtea in plus in acea familie cu doi copii. Pe
parcursul tuturor anilor de studii, era eminent la scoala. Dadea dovada de putere de invatare si
concentrare, intrecandu-I pe toti ceilalti.
Dupa studii s-a angajat la o companie internationala, ca si merchandiser. La putin timp s-
a casatorit, cu o fata buna, de la oras, cuminte, care il asculta intru totul tot timpul. Pana si rochia
de mireasa i-a ales-o el, precum si toate deciziile ce tineu de ei doi si de casa. Dupa doi ani s-au
despartit, dupa o cearta cu soacra. Clientul afirma ca acea casa e a lui, are dreptul, deoarece a
investit in renovare. Soacra nu i-a confirmat dorinta, spunand ca e casa doar a ei. Imediat a luat
hainele si a plecat din casa, adapostindu-se la unul din prietenii sai, in timpul noptii. S-a
victimizat la toate rudele, precum ca a fost alungat din casa. A stat o perioada la rude apropiate,
care nu i-au acordat, la un moment dat, atentia cuvenita, indicandu-I sa doarma o noapte in alta
camera decat una preferata, pentru ca au venit copiii rudelor.
A schimbat inca doua locuri de munca, stabilindu-se in Romania, unde si-a cunoscut
viitoarea sotie, la postul de director al unei companii cu capital moldovenesc. A cucerit-o prin
modul de a vorbi, de a se exprima, printr-un limbaj sofisticat si prezenta eleganta, prin atentie
deosebita.
Modul de educare a parintilor in familie a dezvoltat o personalitate narcisista, au creat
distorsiuni cognitive care au constituit baza gandurilor negative despre oamenii din jur si hiper-
autoapreciere. Faptul ca detine succese pe plan professional si avand oameni in subordine, ii
mentine stima de sine prea ridicata, in raport cu relatiile dintre ceilalti.Se plange de faptul ca
ordinele sale nu ii sunt indeplinite cu exactitate, in timpul rapid precizat de el, nici acasa in
familie, nici la serviciu.

RELATIILE FAMILIALE:
Tatal: slab aducator de venituri, iubitor de bautura dupa lucru si la sfarsit de saptamana,
neglijent cu propria persoana, moderat afectiv, slab autoritar.
Mama: profesoara, gospodina desavarsita, mama exemplara, hiper ocupata de educarea si
cresterea unicului copil.
Bunicii: nu existau.
Relatii in familie: des tensionate.
Tipuri de relatii:
- Subiect – mama: afectuoase, armonioase.
- Subiect - tata: tensionate deseori, slab afectuoase, preferand-o pe mama.
- Subiect – prieteni: lider vs “ascultatori

RUTA SCOLARA:
Subiectul a avut o traiectorie inalta, datorita mediului educogen si propriilor capacitate
intelectuale. A parcurs formele de scolarizare: gradinita, primara, generala, liceala,
colegiala si universitara (matematica si stiinte exacte), precum si traininguri pentru
dezvoltare profesionala.

DIAGNISTIC DIFERENTIAT:
 Axa I - tulburare de dispozitie prin anxietate generalizata.
 Axa II - structura de personalitate obsesiv-fobica (perfectionism, hiperexactitate).
 Axa III - fara conditie sau tulburare somatica
 Axa IV - problema psihosociala de mediu - s-a produs fenomenul separarii definitive de prietena,
fenomen pe care pacientul l-a trait ca pe un simtamânt de separare de o persoana
semnificativa.
 Axa V - functionare buna în toate domeniile, eficient ocupationala, cu aspect detulburari de personalitate
narcisista.
EXAMEN PSIHIC GENERAL:
Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima întâlnire, rezulta:
- tinuta fizica foarte îngrijita, pedanta;
- Caracteristica posturala flexibila, usor defensiva;
- Mâinile sprijinite în maniera " diplomatica ";
- Picioarele usor deschise, cu miscare controlata, uneori deschise un picior sprijinit de altul.
- Gestica controlata;
- Mimica tensionata, priviri in fata controlate sau priviri in colturile camerei;
- Mersul ferm, rigid;
- Ritm respirator moderat, raguseli controlate.
- Vorbirea cu intensitate medie, cu fluenta continua, având o intonatie nazala, teatrala, cu debit ridicat;
- Pronuntia si constructia frazelor sunt clare, coerente, cu exprimare elaborata;
- Vocabular bogat;
- Memorie foarte buna;
- Caracteristici aptitudinale: nerabdator, atent, întelege usor si repede întrebarile adresate, suprapune interlocutorul,
atitudine conformista dar superioara; îsi sustine cu perseverenta opiniile, iar la opiniile noastre raspunde cu calm,
întelegere si acceptare;
- Programarea neuro-lingvistica se manifesta cu preponderenta în registrele cognitiv (a sti, a cunoaste) si vizual (a
vedea);
- Afect restrictionat;
- Viata sexuala normala
- Dispozitie anxioasa, cu stari de neliniste, îngrijorare, iritabilitate, dificultatea de a adormi si teama de a nu se face
de rusine, pe fondul unei structuri de personalitate cu elemente obsesive (perfectionism si hiperexactitate) dar si cu
elemente narcisiste.

CONCLUZII GENERALE A TULBURARII DE TIP NARCISIST:

Nu se cunosc cauzele acestei tulburari. Exista multiple teorii totusi despre posibilele
cauze. Cei mai multi medici accepta un model biopsihosocial etiologic - cauzele sunt probabil
biologice, genetice si sociale (cum interactioneaza un individ cu dezvoltarea in familie si
prieteni) si psihologice (personalitatea si temperamenul individului modelate de mediu si
modelele copiate pentru a face fata stresului). Aceata sugereaza ca nu este responsabil un singur
factor ci complexitatea celor trei factori.
Factori posibili:
- temperament foarte sensibil inca de la nastere-principalul simptom in forma cronica 
- sunt admirati si felicitati pentru aspecte fizice sau talente exceptionale de catre adulti 
- admiratie excesiva care nu este echilibrata de realitate 
- felicitari excesive pentru comportamente bune sau criticism excesiv pentru comportamente rele
in copilarie 
- indulgenta sau evaluare excesive de catre parinti 
- abuz emotional sever in copilarie 
- neglijare emotionala in copilarie
Unii psihoterapeuti considera ca etiologia tulburarii este rezultatul fixatiilor in
dezvoltarea copilariei. Daca un copil nu primeste recunoastere suficienta pentru talentele sale
intre virstele de 3 - 7 ani acestia nu se vor maturiza niciodata si vor continua stadiul de
dezvoltare narcisista. S-a sugerat ca narcisismul poate fi agravat de imbatrinirea fizica si
mentala. 
Personalitatea narcisista este izolanta, dureroasa. Se simt umiliti, respinsi si atacati cind
sunt criticati. Pentru a se proteja de aceste pericole reactioneaza prin furie, aparare la fiecare
critica cit de mica, reala sau imaginata. Pentru a evita astfel de situatii unii narcisisti se retrag din
societate. Cind narcisistul simte o lipsa de admiratie, adulatie, atentie si afirmare se poate
manifesta prin dorinte de a fi temut si cunoscut. 
Desi acesti indivizi sunt frecvent ambitiosi si capabili, imposibilitatea de a tolera
esecurile, criticile si lipsa empatiei ii face dificili pentru munca in echipa nefiind potriviti pentru
a sustine relatii profesionale de lunga durata. Acestia isi imagineaza o auto-grandiozitate alaturi
de un comportament hipomaniac nesustinute de realitatea lor profesionala. 

SEMNE SI SIMPTOME:
Narcisistul este descris ca fiind excesiv preocupat cu problemele de putere, prestigiu si
vanitate personale. Este o tulburare strins legata de auto-centrism. 
Criteriile de diagnosticare a narcisismului patologic cuprind urmatoarele: 
- un simt grandios de auto-importanta (isi exagereaza succesele si talentele, asteapta sa fie
recunoscut drept superior fara a avea multe realizari) 
- este preocupat cu fantezii asupra succeselor nelimitate, putere, stralucire, frumusete sau
dragostea ideala 
- crede ca este special si unic si ca poate fi inteles doar de persoane cu statut special 
- cere admiratie excesiva 
- asteapta tratamente speciale 
- exploateaza alte persoane pentru a-si atinge propriul scop 
- ii lipseste empatia: nu vrea sa recunoasca sau sa identifice nevoile si sentimentele altora 
- este invidious pe altii sau crede ca alte persoane sunt invidioase pe el 
- este arogant 
- prezinta paranoia usoara sau moderata 
- face asocieri si sugereaza afilieri cu nume si persoane importante. 
- profitarea de cei din jur;
- inabilitatea de a recunoaste nevoile si sentimentele altora;
- prezenta invidiei fata de altii;
- comportament arogant si plin de demnitate.

SUBTIPURILE MILLON:
Theodore Millon a identificat 5 subtipuri ale narcisistului. Orice narcisist poate manifesta
unul sau nici unul dintre urmatoarele: 
- Narcisistul fara principii: include manifestari antisociale, este un sarlatan, exploateaza, face
fraude, nu are scrupule. 
- Narcisistul falic: aproape toti narcisistii din acest grup sunt barbati. Tind sa fie agresivi, atletici
si exhibitionisti; le place sa-si arate corpul si barbatia. 
- Narcisistul amoros: cuprinde caracteristici hisiotronice, este Don Juan sau Casanova modern,
erotic, exhibitionist. 
- Narcisistul compensator: cuprinde caracteristici negativiste, este pasiv-agresiv, evita
societatea. 
- Narcisistul elitist: crede despre el ca face parte dintre numele mari ale lumii.
- Narcisistul fanatic: include caracteristici paranoide, un individ al carui stima de sine a fost
sever inhibata in copilarie, care manifesta tendinte paranoide majore si care are iluzia de
omnipotenta. Aceste persoane se lupta cu iluziile de neimportanta si valoare pierduta si incearca
sa-si restabileasca respectul prin fantezii de grandoare. Cind nu reusesc ca cistige recunoasterea
si sustinerea altora adopta rolul de erou sau persoana adorata cu o misiune grandioasa. 

Moduri de a recunoaste un narcisist, recunoscute si la subiectul lucrarii:

 Thomas a sugerat urmatoarele manifestari care indica prezenta unei persoane cu
tulburare de personalitate narcisista: 
- asteapta ca altii sa faca treburile de zi cu zi pentru ca se simt prea importanti pentru a-si pierde
timpul cu lucruri comune 
- vorbesc foarte rar despre viata lor personala - despre amintiri si visuri 
- tind sa prezinte un nivel ridicat de stres alaturi de persoanele cu care lucreaza sau
interactioneaza 
- simt ca regulile nu li se aplica 
- simtul lor de auto-importanta si lipsa de empatie ii face sa intrerupa frecvent conversatiile cu
altii 
- devin nerabdatori si nelinistiti cind subiectul conversatiei este despre altcineva si nu ei 
- folosesc constant pronumele "eu", "mie" si "al meu"
- le lipseste empatia 
- invinovatesc pe altii pentru greselile lor 
- intr-o conversatie indiferent de subiect ajung sa vorbeasca despre ei 
- vor insela si copia de cite ori vor crede ca nu sunt descoperiti 
- relatii sociale de scurta durata 
- tendinta de a fi atrasi de functii de conducere 
- nevoia de a a fi in centrul atentiei sau de a fi admirati intr-un grup social 
- preocparea fat de imaginea si opinia publica. 
- virtual toate ideile lor sau modurile de comportament intr-o situatie data sunt copiate de la altii. 

COMPLICATII:
Daca nu este tratata, tulburarea de personalitate narcisica poate avea urmatoarele
complicatii:consum de substante ilicite; abuz de alcool; depresie; ganduri si comportament
suicidar; tulburari de alimentatie, in special anorexia nervoasa; probleme de relationare;
probleme profesionale si scolare.
Vulnerabilitatea respectului de sine face ca indivizii cu aceasta tulburare sa fie foarte
sensibili la critici sau esec. Desi poate manifesta sentimente de putere, criticismul ii bintuie si ii
lasa cu sentimente de umilinta, degradare si simplitate. Pot reactiona prin furies au razbunare.
Viata lor sociala este afectata frecvent datorita problemelor derivate din necesitatea de admiratie
si de lipsa sensibilitatii fata de viata altora. Desi ambitia si increderea lor pot conduce la realizari
frumoase, performanta poate fi intrerupta de intoleranta la critici sau greseli. 
Persoanele diagnosticate cu aceasta tulburare prezinta mai multe nivele de functionare.
Otto Kernberg a descris trei nivele ale afectarii narcisiste. In virf sunt cei care sunt talentati sau
indeajuns de inzestrati pentru a atrage admiratia si atentia pe care o vor; aceste persoane pot
niciodata sa necesite terapie pentru ca nu simt necesitatea. La al doilea nivel sunt cei care
functioneaza satisfacator in mediul de lucru dar cauta ajutor profesional pentru ca nu pot forma
relatii sanatoase sau pentru ca se simt plictisiti si fara scop. Narcisistii de pe ultimul nivel sunt
diagnosticati frecvent cu alta tulburare mentala sau au intrat in probleme cu legea. Au severe
dificultati cu anxietatea si controlul impulsurilor. 
Marea preponderenta a pacientilor barbati in studiile narcisismului au facut cercetatorii sa
exploreze efectele rolului sexului in aceasta tulburare de personalitate. Unii au speculat ca
dezechilibrul sexual in narcissism rezulta din dezaprobarea societatii fata de comportamentul
auto-centrat si de exploatare fata de femei care sunt programate natural sa ingrijeasca, sa faca
placere si in general sa isi focalizeze atentia fata de alte persoane. 
Tulburarea este dificil de diagnosticat din diferite motive. Primul, indivizii afectati
functioneaza indeajuns de bine in societate astfel ca nu intra in atentia medicilor. Al doilea,
narcisistii au tendinta sa minta despre ei, de aceea unui terapist ii poate lua mult timp pentru a
observa discrepantele intre versiunea unui pacient despre viata sa si informatiile date de
cunoscuti. Al treilea, multe comportamente asociate cu narcisismul pot fi atribite altor tulburari
metale. Narcisistii care nu functioneaza bine sunt frecvent diagnosticati cu tulburare de
personalitate de granita, mai ales daca sunt femei; daca sunt barbati pot fi diagnosticati cu
personalitate antisociala. 

TRATAMENT:
Tratamentul cuprinde o varietate de aborduri farmacologice, de grup sau individuale. 
Medicatia: 
 Nu exista inca medicamente dezvoltate special pentru tratamentul narcisismului. Pacientii
care sunt si depresivi sau anxiosi pot primi medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Se
pare ca inhibitorii recaptarii de serotonina folositi in depresie ar agrava grandomania si lipsa de
empatie. 
Psihoterapia: 
Citeva diferite aborduri fata de terapia individuala au fost incercate cu acesti pacienti,
variind de la psihoanaliza clasica si terapia Adleriana pina la aborduri rational-emotive si terapia
Gestalt. Majoritatea medicilor nu pot forma legaturi indeajuns de strinse cu pacientii pentru a
permite vindecarea injuriilor din copilarie. Tendinta pacientilor de a critica si a nu aprecia munca
medicului ii face dificil de lucrat cu ei.
 Terapia cognitiv-comportamentala. In general aceasta terapie ajuta la identificarea credintelor si
comportamentelor nesanatoase si negative si inlocuirea lor cu unele sanatoase, pozitive.
Terapia de familie. In general, terapia de familie aduce intreaga familie, impreuna la sedintele de
terapie. Impreuna sunt explorate conflictele, dificultatile de comunicare si de rezolvare a
problemelor, pentru a ajuta la construirea unor relatii armonioase intre membrii familiei.
Terapia de grup. In cazul acestei terapii, pacientul se intalneste cu un grup de persoane cu
afectiuni similare si poate fi de ajutor in invatarea unei mai bune relationari cu ceilalti. In acest
fel pacientul poate invata cum sa-i asculte pe ceilalti, sa le recunoasca sentimentele si sa ofere
suport.
Intrucat trasaturile de personalitate pot fi dificil de schimbat, terapia poate dura cativa ani.
Scopurile pe termen scurt ale psihoterapiei pentru tulburarea de personalitate narcisica se
adreseaza unor conditii comorbide cum ar fi abuzul de substante sau alcool, depresia, increderea
scazuta in sine si rusinea.
Scopurile pe termen lung sunt de reformare a personalitatii, macar partial, astfel incat modul de
gandire care distorsioneaza imaginea de sine sa fie schimbata si sa se creeze o imagine de sine
realista.
Psihoterapia il poate ajuta pe pacient sa relationeze mai bine cu ceilalti, astfel incat relatiile sa fie
mai intime si mai placute. Il poate ajuta pe pacient sa inteleaga cauzele emotiilor si ce il impinge
sa fie in competitie, sa nu aiba incredere in altii si chiar sa se dispretuiasca pe sine si pe ceilalti.
Tehnici de relaxare si management al stresului; exista tehnici de reducere a stresului ca
meditatia, yoga, tai-chi; acestea pot determina relaxare si calm; se concentreaza pe scopurile
tratamentului; recuperarea din tulburarea de personalitate narcisica poate dura mai mult timp.
Scopurile tratamentului pot fi motivatia de care are nevoie pacientul pentru a-l continua,
la fel ca si ideea ca doar el poate repara relatiile afectate de comportamentul sau, fiind astfel mai
implinit.
Interventia psihoterapeutica:
Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:
- Tehnica adresarii întrebarilor cu caracter provocativ;-
Tehnica metaforelor;
- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;
- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;
- Tehnica transformarii unui eveniment negativ într-un avantaj;
- Tehnica descoperirii dirijate;
- Tehnici de relaxare
-Tehnica sarcinilor pentru acasa.

Bibliografia:
http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarea-de-personalitate-
narcisica_93
https://www.la-psiholog.ro/info/personalitatea-narcisista
https://www.scribd.com/document/94975188/Studiu-de-Caz-Tulburare-Prin-Anxietate