Viroza este un termen nespecific, adica o boala virala sau infectie cauzata de un virus.

Daca trebuie sa
interpretam termenul de viroza, ne confruntam cu un grup gigant de boli care include sute de infectii
virale diferite, de la cele mai simple, cum ar fi racelile si negi ale pielii, pana la cele mai grave, precum
SIDA, rabie, hepatita si ebola.

Desi termenul de viroza acopera toate infectiile de origine virala, in practica, medicii isi rezerva de obicei
acest diagnostic pentru infectii virale usoare, de origine respiratorie sau gastrointestinala, care de obicei
se auto-limiteaza si se vindeca spontan dupa cateva zile. Niciun medic nu spune unui pacient care are
rujeola, Ebola sau SIDA ca are „doar un virus”.

In acest articol va vom explica ce este cu adevarat un virus si care sunt infectiile pe care medicii le
numesc de obicei „virus”.

In acest articol

“Este doar un virus”

Imagineaza-ti urmatoarea situatie: doi pacienti asteapta o programare medicala la un centru de asistenta
de urgenta. Primul intra si ii raporteaza medicului ca se simte obosit, dureri corporale, dureri de cap,
tuse, stranut si nas infundat. La sfarsitul consultarii, medicul spune ca are un virus si ca ar trebui sa
mearga acasa sa se odihneasca si sa se hidrateze bine. Vine al doilea pacient, care ii raporteaza medicului
ca ii este rau, obosit, crampe, diaree si varsaturi. Din nou, medicul spune ca are un singur virus si ca ar
trebui sa mearga acasa sa se odihneasca si sa se hidrateze bine.

Cum poate medicul sa ofere acelasi diagnostic si sa recomande acelasi tratament pentru doi pacienti cu
simptome atat de diferite?

Pe cat s-ar parea publicului laic ca medicul „ghiceste” diagnosticul, exista sanse mari ca profesionistul sa
fie corect in ambele situatii. Marea majoritate a afectiunilor respiratorii, cu stranut si dureri corporale si
afectiuni gastrointestinale acute, fara febra mare sau sange in scaun, sunt cauzate de infectii virale de
scurta durata, precum cele cauzate de rinovirus, parainfluenza, gripa, coronavirus, Rotavirus sau
Norovirus.

In aceste cazuri, cel mai important lucru pentru medic este sa se asigure ca pacientul nu prezinta semne
si simptome care pot indica o alta problema, in afara de un simplu virus. Printre aceste semne si
simptome se numara febra ridicata, puroi in amigdale, sange in scaune, dureri abdominale severe,
semne de deshidratare, hipotensiune, simptome mai mari de 1 saptamana etc.

In unele cazuri, cazurile de infectii mai grave pot aparea in primele zile in acelasi mod ca un virus comun,
manifestand simptomele mai clare doar dupa 48-72 de ore. In plus, desi nu sunt frecvente, unele virusuri
comune pot cauza complicatii. Gripa este un exemplu clar. Marea majoritate a pacientilor cu gripa se
recupereaza spontan dupa cateva zile, dar aproximativ 1% dintre pacienti pot avea complicatii grave.

Unele dintre complicatiile neobisnuite, dar posibile ale virusurilor sunt:

Miocardita

Pericardita

Meningita

Pneumonia

Prin urmare, ceea ce este corect este ca medicul sa examineze pacientul pentru semne si simptome de
severitate si sa explice ca virusurile obisnuite se imbunatatesc de obicei spontan dupa 3 sau 4 zile. Daca
pacientul, in loc sa se imbunatateasca, observa o inrautatire a simptomelor in urmatoarele 48 de ore, de
obicei este necesara o noua evaluare medicala.