Microorganismele (derivat din greacă mikros, μικρός = mic + latină organismus = organism) sunt

organisme microscopice vegetale și animale de dimensiuni mici, invizibile cu ochiul liber (dar care pot fi
văzute cu ajutorul microscopului optic și electronic), în general, unicelulare, cu structură internă relativ
simplă. Trăiesc în sol, în apă, în aer, în corpul plantelor sau al animalelor și pot fi saprofite sau patogene
pentru organismul în care se dezvoltă. Termenul de "microorganisme" este lipsit de semnificație
taxonomică. Microorganismele includ un grup vast și heterogen de organisme cu morfologie, activitate
biologică și poziție sistematică diferite: bacterii, arhee, fungi microscopici (mucegaiuri și levuri),
microalge (alge microscopice) și protozoare. Virusurile și agenții infecțioși subvirali (viroizi, virino,
virusoizi, prioni) nu sunt considerate microorganisme de mai mulți microbiologi.[1][2][3][4][5]

Termenul de "microb" (gr. μικρός = mic + βίος = viață), care este adesea considerat ca sinonim al
microorganismelor,[1][2][5][6][7][8] a fost propus de chirurgul Charles Sédillot (1804-1883), care l-a
folosit prima dată în 1878 în comunicarea "Despre influența lucrărilor D-lui Pasteur asupra dezvoltării
chirurgiei" prezentată Academiei de Științe din Paris. Deși acceptat de filologi și medici, termenul de
microb nu a pătruns în mediul academic al microbiologilor din România. [9][10] În medicină termenul de
microb este un termen uzual, sub care se înțelege de obicei o bacterie patogenă (care provoacă boli,
infecții), în contrast cu un virus patogen.[3][4][11][12][13][14][15] În unele dicționarele obișnuite (nu de
specialitate) engleze și franceze denumirea de "microbi" se referă la microorganismele (mai ales bacterii)
care provoacă boli sau fermentații.[16][17]