1

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE
VIEȚII
„REGELE MIHAI I ” DIN
TIMISOARA
FACULTATEA DE
BIOINGINERIA RESURSELOR
ANIMALIERE
SPECIALIZAREA: NUTRITIE SI
BAZA FURAJERA

Modelarea metabolismului nutrientilor la animale

Tema:
Sindromul de hipotrepsie la mamifere si pasari

Coordonator disciplina, Student,

Conf. Dr. Ing.Nicula-Neagu Marioara Elena Dan Claudiu, Anul I

TIMISOARA

2
Hipotrepsia la mamifere si pasari

Hipotrepsia constă într-o hipoplazie generalizată, o subdezvoltare a întregului

organism, întâlnita la tineret şi tradusă prin păstrarea proporţiei între organe, dar prin aspect
statural sub normal.
Pe lângă subdezvoltare, un animal sau un cadavru hipotrepsic prezintă la un
examen exterior cahexie, hirsutism, leziuni asociate; la examenul interior toate organele sunt
subdimensionate în grade diferite, cu excepţia suprarenalelor care, de obicei, îşi măresc
volumul până la de 3 ori faţă de normal.
Întâlnită mai des la viţei, miei, purcei şi la puii de găină şi de curcă, hipotrepsia se
clasifică etiopatogenetic în primară şi secundară, cea dintâi putând fi la rândul ei ereditară şi
congenitală. Este un sindrom caracterizat prin subdezvoltare staturala si ponderala,
hiporeactivitate de adaptare si de nutritie progresiva.
Hipotrepsia este o tulburare polifactoriala provocata de interventia factorilor de
solicitare dar si de cauze nutritionale, biotice, endocrine etc, cu implicatii metabolice
complexe de metabolism. Aceasta boala are de obicei o evolutie subacuta sau cronica. Adesea
hipotrepsicii ajung mai devreme sau mai tarziu la moarte sau sacrificare de necesitate datorita
bolilor intercurente. Datorita valorificarii deficitare a furajelor si ritmului de dezvoltare
incetinit animalele cu hipotrepsie avansata trebuie eliminate din efectiv. Ca tratament putem
preciza in primul rand indepartarea cauzelor si asigurarea unei alimentatii echilibrate mai ales
in proteine, vitamine si minerale precum si un microclimat corespunzator.

Fig.1.1 Tineret ovin, suin si aviar prezentand sindrom de hipotrepsie.

Hipotrepsia ereditară este urmarea unor disensimaze transmise ereditar care

acţionează, însă, postnatal, prin tulburări de absorbţie intestinală şi metabolice.

Hipotrepsia congenitală este produsă de factori diverşi care acţionează asupra

femelelor gestante sau a găinilor ouătoare şi care constau, în general, în factori de zooigienă
necorespunzători.

3
 Hipotrepsia secundară dobândită sau postnatală are cauze diverse: înţărcarea prea
timpurie, carenţe multiple, boli cronice, infestaţii parazitare masive. Nu este exclusă nici
etiologia virală a leziunii: agentul etiologic se localizează în glandele mucoasei intestinale la
vârsta de 3-6 zile şi apoi în celulele pancreatice la vârsta de 7-14 zile, producând astfel, o
malabsorbţie intestinală atât ca urmare a modificărilor intestinale, cât şi a deficitului de
enzime digestive ce au ca sursă pancreasul exocrin.

Hipotrepsia la suine

La tineretul suin, intervin factori cauzali fie in cursul dezvoltarii prenatale, fie in
cursul dezvoltarii postnatale. In perioada vietii intrauterine intervin factori nocivi care
actioneaza asupra scroafelor: subalimentatia, ratiile dezechilibrate, nutreturile toxice sau
mucegaite, carentele fosfocalcice, in zinc, mangan, vitaminele A, D, E, biotina etc.

Scroafele gestante cu peste 7 purcei dau uneori nastere la cativa purcei subponderali,
cu o greutate sub 800 g, care sunt, prin urmare, hipotrepsici din prima zi. Postnatal, factorii
cauzali pot actiona asupra purceilor sugari sau asupra purceilor intarcati. Fctorii implicati
sunt hipogalaxia sau agalaxia scroafelor, hipoglicemia, anemia feripriva, gastroenteropatiile
neonatale si de intarcare. Daca hipotepsia se inregistreaza la mai multi purcei de la o fatare
este semn ca ea are la origini o alimentatie necorespunzatoare a scroafelor si in consecinta o
productie redusa de colostru sau de lapte.

In general hipotrepsia purceilor din prima sau a doua saptamana de viata corespunde
subnutritiei primare sau carentelor nutritionale ale scroafelor gestante. In unitatile in care
alimentatia este bine controlata si asigurata, ratiile fiind suplimentate din multiple puncte de
vedere si in acelasi timp administrandu-se scroafelor in ultima perioada de gestatie, pe cale
parenterala vitamine si seleniu de sodiu, purceii se nasc si se dezvolta omogen daca nu
intervin deficiente de microclimat sau daca purceii nu au trecut prin diaree.
Purceii care sunt salvati dupa enteropatii raman permanent hipotrepsici si descoperiti
din punct de vedere imunologic si subdezvoltati.La purceii in forma congenitala, greutatea la
nastere este de 500-800 g (normal 1000-1200 g), dimensiunile corporale mult reduse,
manifesta somnolenta si frecvente semne clince de anemie feriptiva.

4
Hipotrepsia la bovine

La vitei, prenatal intervin deficientele de alimentatie a mamei, mai ales hranirea cu

nutreturi mucegaite, nutreturi insilozate necorespunzator, grosiere de slaba calitate, cu deficit
proteic mineral si vitaminic. Viteii se nasc cu un adevarat nanism congenital, de multe ori
armonic. Din aceasta stare, foarte greu demareaza cresterea in greutate si inaltime.
Postnatal, intervine alimentatia precoce cu lapte smantanit sau cu substituienti ai
laptelui necorespunzatori, conditii improprii de zooigiena, afectiuni digestive cronice, ratii
deficitare in proteina (mai ales iarna). Pe langa faptul ca vitelul nu poate sa-si acopere nevoile
cresterii, el pierde prin diaree substantele macro si microenergetice, pe care nu le mai poate
recupera intr-un timp scurt.
La vitei in forma congenitala se constata o dezvoltare substatutara si subponderala, apetit
diminuat, lipsa de vioiciune, instalarea dispepsiei cu diaree si deshidratare.

Hipotrepsia la ovine

La miei, hipotrepsia este de foarte multe ori consecinta dezvoltarii subponderale la

nastere, dependenta de gestatia dubla, alimentatia insuficienta a mamelor sub raport cantitativ
si calitativ, nutreturi alterate, mucegaite, fan de proasta calitate.
Dupa fatare, intervine hipogalaxia oilor, enteropatiile sau bronhopneumopatiile
tineretului ovin, enemia, miodistrofia, parazitozele gastrointestinale sau pulmonale. In
ingrasatoriile de tineret ovin intervin deficiente de tehnologie: front de furajare insuficient,
goluri de furajare, schimbari de ratii sau de sortimente, carenta in apa, etc.

La miei in forma congenitiva se constata dezvoltare subponderala, moleseala, decubit

prelungit, tremuraturi musculare, mers rigid si semne de deshidratare, cei ce sunt ajutati la
supt se pot recupera, dar prezinta un ritm de crestere si dezvoltare mai incetinit.

Hipotrepsia la pasari

La pui, intervin factori anteeclozionali reprezentati de alimentatia necorespunzatoare

a pasarilor de reproductie, mai ales carenta in aminoacizi, vitamine si oligominerale.
Posteclozional actioneaza microclimatul necorespunzator (temperaturi prea crescute, sau prea
scazute, excesul de amoniac, umiditate etc), deficientele nutritionale si supraaglomeratia.
Enteropatiile nutritionale apoi coccidioza si infectia cu ascaridia galli, micoplasmoza,
candidoza, etc pot duce la instalarea hipotrepsiei la tineretul aviar.

Hipotrepsia este o boala de adaptare, in care factorii etiologici declanseaza din partea
organismului reactii de adaptare functionala, metabolica si morfologica, care necesita si un
consum energetic crescut. Solicitarea prelungita duce adesea la imposibilitatea compensarii si
la disfunctii metabolice si trofice, hiporeactivitate adaptativa fata de solicitari mici, deci la
aparita bolii de adaptare. Se constata ca animalele prezinta o dezvoltare subponderala, cu o

5
stare de nutritie slaba, musculatura este redusa, flasca, iar grasimile de depozitare lipsesc.
Sunt reduse in volum ficatul, rinichii, tubul digestiv, organele genitale, cordul etc.

La pui se observa talie mica, paliditatea pielii, crestei si a barbitei, nanism proportionat
sau disarmonic (ciocul si capul mare, picioarele lungi) greutate corporala redusa, penaj
subdezvoltat, musculatura redusa in volum.

6
Bibliografie si Webografie

1. Baba, A., (1977) Cercetări privind hipotrepsia la miei şi tineretul ovin de reproducţie
,I.C.V.B. ,,Pasteur” Bucureşti, 1977.

2.Gurdiș, V. (2018). Efectul coriocenului în corecţiea hipoglicemiei la purceii nounăscuţi și

la cei hipotrepsici înţărcaţi. In Medicină veterinară (Vol. 49, pp. 178-182).

3.Neuleanu, V. I. (2003). Preparate vegetale, utilizate in hipotrepsia animalelor de

ferma/Vegetable preparations used in farm animals hypotrepsis. ZOOTEHNIE SI MEDICINA
VETERINARA, 54(1), 17-18.

4.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/20166-hipotrepsia-la-animale.html