Fb22 Butnaru Grosu Finlanda

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: FINANȚE ȘI BĂNCI
DISCIPLINA: SISTEME ȘI OPERAȚIUNI BANCARE
SISTEMUL BANCAR DIN FINLANDA
Conducător științific
Lect. dr. Constantin Marius APOSTOAIE
Studenți
BUTNARU Diana,
GROSU Doriana
Grupa FB22
IAȘI, 2023
1
INTRODUCERE
Sistemul bancar din Finlanda este un subiect extrem de captivant și complex, care implică o
varietate de ipostaze. În lucrarea de față vom urmări în ansamblu acest sistem, desfășurând o analiză
a aspectelor de importanță majoră pentru economia globală. Scopul cercetării este de a crea o
monografie detaliată în vederea stabilirii unor concluzii referitoare la economia țării și cum am
putea prelua învățăminte prețioase din modul în care băncile finlandeze gestionează cu brio crizele
financiare.
Studiul este structurat în trei capitole principale. În primul capitol, ne-am propus să
răspundem la întrebări precum:
 Care este istoria sistemul bancar finlandez?

 Care sunt caracteristicile sale distincte?
 Ce tipuri de instituții întâlnim și care este numărul lor?
 Care sunt factorii de influență (atât generici, cât și specifici), dar tendințele actuale ale
sistemului?
În capitol secund, vom explora Banca Centrală a Finlandei, urmărindu-i evoluția în timp,
strategia și instrumentele de politică monetară, funcțiile și obiectivele sale, la fel și caracteristicile
definitorii. O atenție deosebită am acordat-o examinării indicatorilor și datelor statistice relevante
privind Banca Centrală finlandeză, inclusiv procedeul prin care aceasta a răspuns la pandemia
COVID-19.
În cel de-al treilea și ultimul capitol, vom face o comparație între două bănci populare din
Finlanda: Aktia Bank și AlandsBanken. Vom prezenta istoricul și acționariatul, oferta lor de produse
și servicii, cota de piață și indicatorii cheie de apreciere. Pe sfârșit de capitol am colectat informații
despre tendințele actuale ale acestor bănci.
În final, înțelegerea subiectului va contribui la o mai bună cunoaștere a felului în care

sistemul bancar finlandez funcționează și se dezvoltă în prezent.
2
CUPRINS
Capitolul 1 Sistemul bancar al Finlandei 4

1.1 Istoricul sistemului bancar...........................................................................................................4
1.2 Caracteristici specifice.................................................................................................................6
1.3 Tipuri de instituții și numărul lor.................................................................................................7
1.4 Indicatori de apreciere și comensurare........................................................................................8
1.5 Factorii de influență...................................................................................................................17
Factori generici:...........................................................................................................................17
Factori specifici:..........................................................................................................................17
1.6 Tendințe ale sistemului bancar finlandez..................................................................................18
1.7 Servicii și plăti digitale..............................................................................................................19
Capitolul 2 Banca Centrală a Finlandei..............................................................................................21
2.1 Istoricul Băncii Centrale a Finlandei.........................................................................................21
2.2 Strategia de politică monetară...................................................................................................22
2.3 Instrumente de politică monetară..............................................................................................22
2.4 Funcțiile băncii Finlandei..........................................................................................................24
2.5 Obiectivele băncii centrale........................................................................................................25
2.6 Caracteristici definitorii.............................................................................................................25
2.7 Indicatori și date statistice privind banca centrală.....................................................................26
2.8 Banca centrală în contextul COVID-19....................................................................................30
Capitolul 3 Prezentarea comparativă a băncilor: AKTIA BANK și ALANDSBANKEN.................31
3.1 Istoricul băncilor........................................................................................................................31
3.2 Acționariatul..............................................................................................................................31
3.3 Oferta de produse și servicii......................................................................................................34
3.4 Cota de piață a băncilor analizate..............................................................................................35
3.5 Indicatori de apreciere a băncilor analizate...............................................................................36
3.6 Tendințele băncilor....................................................................................................................45
CONCLUZIE......................................................................................................................................47
Bibliografie.........................................................................................................................................48
Cărți.................................................................................................................................................48
Rapoarte...........................................................................................................................................48
Pagini WEB.....................................................................................................................................48
Anexe...............................................................................................................................................50
3
Capitolul 1 Sistemul bancar al Finlandei
1.1 Istoricul sistemului bancar
Sistemul bancar finlandez a crescut în ultimele decenii astfel încât este evaluat la moment
printre cele mai stabile din lume.
În secolul al XVII-lea, Finlanda avea un sistem bancar primitiv. Două secole mai târziu,
băncile încep să stăpânească domeniul iar companiile de asigurări își pierd din importanță. Apariția
unei structuri bancare fragmentate se datorează legilor formulate separat pentru fiece tip de bancă.
Dar, sub influența piețelor dinamice ale anilor ‘80, demarează un procesul de internaționalizare.
Banca Finlandei e înființată în 1811 la Turku, fiind a 4-a bancă centrală de stat din lume ca
vechime. Scopul său a fost de a produce și a pune în circulație bani, axându-și politica pe menținerea
stabilității monetare, în special pe timpul Marii Depresiuni. Deși formal independentă, era supusă
unui consiliu de administrație ce verifica operațiunile cotidiene împreună cu guvernatorul.
În anii 1823 și 1826, au fost inaugurate în Turku și Helsinki primele bănci comerciale -
Suomen Yhdyspankki și Kansallis-Osake-Pankki, cu o rețea extinsă de sucursale și control asupra
creditelor pentru corporațiile finlandeze. Băncile de economii și cooperativele au fost create pentru a
încuraja economisirea, comerțul și industria la scară mică.
În 1982, autoritățile au permis băncilor cu capital străin să deschidă sucursale în Finlanda și
în 1984 să înființeze sucursale în străinătate, introducând rezerve obligatorii identice tuturor
băncilor.
Liberalizarea reglementărilor financiare a dus la renașterea Bursei de Valori din Helsinki, ce
a atras investitori străini în 1982 și a exprimat 1/3 din cifra de afaceri în ‘85.
În 2002, Sampo, OP Bank Group și Nordea Finland dețineau 90% din activele totale ale
sistemului bancar, iar numărul instituțiilor de credit era de 344. Până la sfârșitul anului 2012,
ponderea a scăzut la 79%, iar numărul instituțiilor la 313.1
Recent sistemul a trecut prin transformări care au încurajat maximizarea profitului,
stimulând riscul de faliment și slăbirea securității. Pentru a rămâne un exemplu de succes, se
necesită maximă vigilență și adaptabilitate continuă la schimbările pieței.2
1
Bogdan Căpraru, „Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici” Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2004
2
„The Library of Congress Country Studies” 1988, link
https://www.photius.com/countries/finland/economy/finland_economy_banking_and_finance.html
4
1.2 Caracteristici specifice
Nordicii ies în evidență datorită simțului organizatoric calculat. Deci, iată câteva dintre
elementele caracteristice ale sistemul bancar finlandez:
1. Niveluri ridicate de alfabetizare financiară: Consumatorii finlandezi sunt, în
general, bine instruiți în chestiuni financiare, cu o bună înțelegere a conceptelor de bază, precum
ratele dobânzii, inflația și riscul. Lucrul dat îi ajută să ia decizii informate și să evite înșelătoriile. În
plus, Biroul Ombudsmanului financiar finlandez oferă consiliere gratuită celor care au probleme cu
serviciile financiare.3
2. Poziție financiară solidă: Băncile finlandeze au rezultate bune cu niveluri scăzute de
credite neperformante și niveluri ridicate de capitalizare. De exemplu, Nordea Bank a raportat un
coeficient de capital Tier 1 de 17.4% în 2022, peste minimul de reglementare. Asta a contribuit la
menținerea stabilității sistemului bancar, la asigurarea capacității de înfruntare a recesiunilor și la
menținerea încrederii publicului. 4
3. Piață foarte concentrată: Piața bancară finlandeză este dominată de trei bănci care
controlează împreună 80% din cota de piață- Nordea Bank, OP Financial Group și Danske Bank.
Nivelul respectiv este mai mare decât în multe alte țări europene și stimulează îngrijorări cu privire
la posibilul abuz de putere, dar înseamnă și stabilitate, eficiență. Sectorul bancar continuă să asigure
buna funcționare a economiei naționale și promovează atragerea investițiilor străine.5
4. Reglementare și supraveghere puternică: Autoritatea de Supraveghere Financiară
are grijă ca clienții să fie protejați de daune financiare iar băncile să respecte cerințele stricte de
adecvare ale capitalului la o rată minimă de 8% (cerința Basel III) și standardele de gestionare ale
riscurilor. FSA-FSA efectuează inspecții regulate, analizează rapoartele financiare și are puterea de
a impune amenzi ori sancțiuni instituțiilor care încalcă reglementările. 6
5. Nivel ridicat de digitalizare: Potrivit Băncii Mondiale, Finlanda are unul dintre cele
mai mari procentaje din lume de cetățeni care folosesc internetul pentru activități bancare, 93% în
3
https://www.fine.fi/en/about-us-2/organization.html
4
„Financial sector’s capital position as at 31 March 2022” 2022, link https://www.sttinfo.fi/tiedote/financial-sectors-capital-position-as-at-31-march-
2022-finnish-financial-sectors-good-capital-position-increasingly-important-uncertainty-marks-the-operating-environment-and-risks-are-elevated?
publisherId=69817444&releaseId=69944003
5
“Large Nordic banks start the year strong – Smaller Finnish players re-positioning themselves” 2022, link https://www.linkedin.com/pulse/large-
nordic-banks-start-year-strong-smaller-finnish-players-mikko/
6
„Finland: Financial Sector Assessment Program-Technical Note on Regulation and Supervision of Less Significant Institutions” 2023, link
https://www.imf.org/en/Publications/CR/Issues/2023/01/31/Finland-Financial-Sector-Assessment-Program-Technical-Note-on-Regulation-and-
Supervision-of-528767
5
2021. Așa s-a ajuns la o mai mare comoditate și accesibilitate. Băncile au investit masiv în canale și
servicii digitale, cum ar fi aplicații mobile banking, plăți online și tehnologii de identificare
biometrică.7
6. Concentrare pe serviciul clienți: În sistemul bancar finlandez se pune accentul pe
deservirea clientului la cel mai superior nivel. Băncile oferă servicii personalizate, cum ar fi
consultanță financiară, centre de servicii de asistență în mai multe limbi, și nutresc spre construirea
de relații pe termen lung cu clienții. Așadar, OP Financial Group are programul „OP Bonus”, care
recompensează clienții pentru loialitate cu reduceri și alte beneficii. 8
7. Inovație și colaborare: Băncile finlandeze au reputația de a fi inovatoare și au
dezvoltat o serie de servicii și produse noi în ultimii ani. Spre exemplu, în 2018, Nordea Bank a
lansat în parteneriat cu startup- ul fintech Nets aplicația „Nordea Digital Mobile,” ce permite
utilizatorilor să trimită și să primească bani folosind smartphone- urile, iar OP Financial Group a
creat o platformă bazată pe block- chain în scopul gestionării plăților transfrontaliere. 9
1.3 Tipuri de instituții și numărul lor
Sistemul bancar finlandez este în mare parte compus din mici bănci de economisire și
cooperative de credit locale . De asemenea, regăsim și instituții cu capital străin, instituții de credit
ipotecar. În tabelul de mai jos observăm care sunt cele mai răspândite tipuri de bănci și numărul
acestora.
Tabel 1.1 Tipurile de instituții bancare din Finlanda

Categorie Numărulul băncilor
Bănci comerciale 18
Bănci cu capital străin 30
Banca Centrală 1
Bănci cooperative 146
Bănci de economii 18
Sursa: Prelucrat de către autor în baza datelor de pe
https://thebanks.eu/countries/Finland/banking_sector
7
„Online banking penetration in selected European markets in 2021” 2022, link https://www.statista.com/statistics/222286/online-banking-
penetration-in-leading-european-countries/
8
https://www.op.fi/private-customers/owner-customer-and-benefits/op-bonuses
9
https://www.nordea.com/en/news/10-years-with-the-bank-in-your-phone-we-celebrate-a-digital-anniversary
6
Observăm că băncile cooperative sunt cele mai răspândite, urmate de băncile cu capital
străin. Băncile de economii și cele comerciale având același număr. Și evident, ca orice altă țară,
Finlanda are o bancă centrală, Banca Centrală a Finlandei.
Dacă este să vorbim despre tipurile de servicii pe care oferă băncile finlandeze avem:
 Bănci cu amănuntul(22)
 Bănci de afaceri(9)
 Bănci private(11)
 Bănci corporative(16)
 Bănci de investiții(11)
 Bănci internaționale(3)10
10
https://thebanks.eu/banks-by-country/Finland
7
În ceea ce privește băncile cu capital străin, după cum observăm în tabelul de mai jos,
majoritatea dețin capital suedez, iar într-un număr mai mic sunt și bănci cu capital danez,
francez, german, irlandez, norvegian și estonian. Ele însumează 30 de sucursale cu
proveniență din 8 țări.
Tabel 1.2 Țările care dețin bănci în Finlanda

Țara Numărul de sucursale
Suedia 22
Franța 2
Danemarca 2
Norvegia 1
Irlanda 1
Germania 1
Estonia 1
https://thebanks.eu/countries/Finland/banking_sector
Sistemul bancar finlandez este unul foarte bine dezvoltat și oferă foarte multe servicii pentru
a putea satisface nevoile consumatorilor.
1.4 Indicatori de apreciere și comensurare
Potrivit “Raportului Global de Competitivitate din 2019 al Forumului Economic Mondial,”

piața financiară din Finlanda a obținut un scor de 89,7 dintr-un punctaj maxim de 100 și ocupă
poziția a 5-a din cele 144 de economii analizate. Printre motivele principale se numără faptul că
Finlanda are o cultură puternică a inovației, politica guvernului în sprijinirea dezvoltării pieței
financiare și gama largă de stimulente fiscale.
Indicatorii pe care îi vom analiza pentru sistemul bancar finlandez sunt volumul capitalului
sistemului bancar al Finlandei (graficul 1.1), rentabilitatea financiară (graficul 1.2), rentabilitatea
economică (graficul 1.3), ponderea creditelor neperformante (graficul 1.4) și alții.
Tabel 1.3 Indicatorii de apreciere ai sistemului bancar finlandez pentru perioada 2011-2021
. 2011 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
8
Volumul 5.01 6.46 9.30 6.85 6.70
capitalului % 4.34% 5.60% % 9.03% % % %
10.89 6.22 9.63 5.55 7.85 11.67
ROE 11.12% % % 8.81% % % % %
0.30 0.64 0.37 0.54
ROA 0.41% 0.41% % 0.52% % % % 0.80%
Ponderea
creditelor 0.95 1.51 1.45
neperformante 0.85% 0.93% 1% 0.73% % % % 1.47%
Sucursale ale
băncilor la
100.000 de
persoane 9.42 8.49 7.31 6.46 4.80 4.49 4.02 6.16
Ponderea
persoanelor
care dețin card 63.87 62.78 65.29
de credit % 63.07% % %
Ponderea
persoanelor cu 99.65 100.00 99.79 99.53
conturi bancare % % % %
https://www.theglobaleconomy.com/Finland/
Indicele de volum al capitalului măsoară cantitatea de capital pe care băncile o dețin în raport
cu activele lor și se obține adunând capitalul fiecărei bănci din sistem. Un indice mai mare înseamnă
că băncile sunt mai robuste la șocurile financiare, sporind încrederea clienților, în timp ce un indice
mic- o vulnerabilitate.
Graficul 1.1 Volumul capitalului sistemului bancar al Finlandei, în perioada 2014-2020 (%)
9
10
9.3
9.03
9
8
6.85 6.7
7 6.46
6 5.6
5.01
5 4.34
4
3
2
1
0
2013 2014 2015 2015 2017 2018 2019 2020
Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

https://www.theglobaleconomy.com/Finland/banks_capital_to_assets/
Observăm cu ușurință că indicele a fluctuat în perioada 2014-2020. Valoarea medie de
6,65% indică faptul că, în medie, băncile din Finlanda dețin 6,65% din activele lor în capital.
Valoarea minimă de 4,34% în 2014 sugerează că băncile aveau un volum de capital relativ scăzut,
ceea ce ar fi putut fi cauzat de o creștere a împrumuturilor neperformante (impactul negativ asupra
capitalizării băncilor a redus baza de capital și indus pierderi), o rentabilitate mai slabă sau o creștere
a activității de creditare. Pe de altă parte, valoarea maximă de 9,30% în 2018 ar fi fost cauzată de o
rentabilitate mai mare, o activitate de creditare mai mică sau cerințe reglementare mai stricte
(adoptarea cerințelor de capital Basel III care au determinat ajustarea structurii de capital). Scăderea
indicelui la 6,70% în 2020, reflectă impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei și piețelor
financiare. Multe companii și persoane fizice au fost afectate financiar, iar prin urmare băncile au
fost supuse unor pierderi mari de credit și o rentabilitate redusă.
Propunem ca soluții gestionarea riscurilor, diversificarea portofoliului de active și reducerea

costurilor operaționale prin automatizarea proceselor.
Rentabilitatea financiară numită și Return on Equity, sau ROE, se calculează prin raportul
următor= Profitul net / Capitalul propriu. Nivelul tipizat al indicelui în practica internațională este
15-20%.11
Graficul 1.2 Rentabilitatea financiară, în perioada 2014-2021 (%)
11
10
14
12 11.67
11.12 10.89
10 9.63
8.81
7.85
8
6.22
6 5.55
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

https://www.theglobaleconomy.com/Finland/bank_return_equity/
Decalajele indicelui de față în Finlanda în perioada 2014-2021 se datorează acestor factori:

schimbări în condițiile macroeconomice, schimbări în politicile și reglementările guvernamentale și
evenimente geopolitice. Spre exemplu, o reducere a volumului împrumuturilor bancare și a
veniturilor nete ale băncilor finlandeze a fost înregistrată în urma creșterii ratelor dobânzilor de către
Banca Centrală Europeană în 2015. De asemenea, introducerea Directivei europene privind plățile
(PSD2) a avut drept consecință obligarea băncilor de a permite accesul terțelor părți la datele de cont
ale clienților, ceea ce a condus la creșterea competiției în industrie și la impactul negativ asupra
profitabilității băncilor tradiționale. Au fost făcute reforme fiscale care la fel au avut un impact
asupra performanței financiare a sistemului bancar, în același timp ducând și la oscilații ale indicelui
financiar. În plus, impunerea de sancțiuni economice Rusiei de către UE în 2014, a influențat
negativ exporturile și investițiile Finlandei (efect indirect asupra performanței financiare a băncilor),
iar reforma fiscală din 2019 a mărit impozitele pe venit și pe proprietate, scăzând astfel veniturile
disponibile ale consumatorilor și afectând cererea de credite și economisire.
În general, deducem că performanța financiară a țării este supusă diferiților factori externi,
iar valoarea medie de 8,96% dezvăluie un nivel încă relativ puternic. Cea mai recentă valoare de
11,67% în 2021 este un semn pozitiv, ținându-se cont de nivelul standard de 15-20%. Cu toate
acestea, merită remarcat faptul că media mondială a rentabilității financiare în 136 de țări în 2021 a
fost de 13,44%12, ceea ce denotă că mai există loc de îmbunătățire a performanței financiare a
12
https://www.theglobaleconomy.com/rankings/bank_return_equity/
11
Finlandei. De pildă, Islanda și Norvegia au avut o performanță superioară în aceeași perioadă, grație
sectorului puternic al energiei regenerabile și al exporturilor de petrol.
Rentabilitatea activelor (Return on Assets sau ROA = Profitul net / Activul agregat al
băncilor) este un raport financiar care evaluează profitabilitatea unei economii în generarea de
câștiguri din activele sale. Pentru sistemul bancar al Finlandei ROA în perioada 2014-2021 a arătat
așa (vezi graficul 1.3):
Graficul 1.3 Rentabilitatea economică, în perioada 2014-2021 (%)
0.9
0.8
0.8
0.7 0.64
0.6 0.54
0.52
0.5
0.41 0.41
0.4 0.37
0.3
0.3
0.2
0.1
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

https://www.theglobaleconomy.com/Finland/bank_return_assets/
În cazul Finlandei, după cum observăm în graficul 1,3, ROA a avut valori între 0,30% și
0,80% în perioada 2014-2021, media fiind 0,50%. Indicele a fost la cel mai mic nivel în 2016
datorită scăderii cererii de produse finlandeze din urma încetinirii economice globale. În 2021,
totuși, ROA a fost cel mai ridicat, grație noilor strategiilor de afaceri post-pandemice de succes.
12
Știind că valoarea standard al acestui indice este de 1-2% 13, rezultă că profitul net generat
din economie nu este unul suficient pentru a acoperi costul total al activelor sale, iar asta indică o
economie ce nu funcționează la eficiență deplină. Dacă comparăm cu media mondială pe anul 2021
a ROA, analizată pentru 136 de țări, de 1,57%14, atunci Finlanda este mult în urma altor țări. Motivul
principal este industria tehnologică care implică investiții inițiale mari, ceea ce poate reduce ROA-ul
în primele etape ale unui proiect. De asemenea, nivelul relativ ridicat al impozitelor și costul forței
de muncă din Finlanda condiționează un rezultat scăzut al ROA-ului. Totuși comparând valoarea
medie anuală cu cea din 2021, concluzionăm că în ultimii ani a existat o îmbunătățire, dar este loc și
de mai mult.
valoarea creditelor neperformante

Ponderea creditelor neperformante=
valoarea totală a creditelor bancare acordate
Graficul 1.4 Ponderea creditelor neperformante din totalul creditelor bancare acordate, în perioada
2014-2021 (%)
1.6 1.51
1.45 1.47
1.4
1.2
1.05
1 0.93 0.95
0.85
0.8 0.73
0.6
0.4
0.2
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

https://www.theglobaleconomy.com/Finland/Nonperforming_loans/
În 2017, nivelul minim al creditelor neperformante, prin valoarea de 0,73%, reliefează

rezultate bune economia finlandeză, deci întreprinderile și-au îndeplinit obligațiile financiare la
timp. Acest lucru s-a întâmplat mulțumită unei economii puternice, ratelor scăzute ale șomajului și
politicilor solide de creditare. În schimb, în 2019, indicele creditelor neperformante a ajuns la
13
14
https://www.theglobaleconomy.com/rankings/bank_return_assets/
13
1,51%. În cazul creșterii în continuu a numărului creditelor neperformante, băncile vor trebui să își
minimizeze activitatea de creditare, fapt descurajator pentru afacerile care depind de finanțare.
Nivelul mediu al ponderii creditelor neperformante de 6,49%, bazat pe analiza a 108 țări15,
demonstrează că sistemul bancar finlandez este eficient în alocarea resurselor iar băncile evaluează
cu atenție bonitatea debitorilor (pe baza criteriilor stricte de creditare: istoricul de credit, veniturile,
activele) și acordă împrumuturi doar celor care nu sunt susceptibili de a le rambursa, prevenind ferm
practicile de creditare riscante. În Asia, spre exemplu, procentajul a crescut semnificativ pe seama
pandemiei. Așadar, Finlanda are un sistem bancar sănătos, ceea ce este de bun augur pentru întreaga
economie națională.
Graficul 1.5 Sucursale ale băncilor la 100000 de persoane, în perioada 2014-2021 (sucursale
bancare)
10 9.42
9 8.49
8
7.31
7 6.46
6.16
6
5 4.8
4.49
4.02
4
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

https://www.theglobaleconomy.com/Finland/bank_branches/
Analizând graficul 1.5, observăm că acest indicator a avut o evoluție foarte interesantă. În
anul 2014 a fost înregistrată cea mai mare valoare, după care a început o scădere constantă până în
2020, când s-a atins cea mai mică valoare. Cauza scăderii de referință este creșterea popularității
online banking-ului și a tranzacțiilor digitale. Populația a preferat să-și desfășoare activitățile
bancare prin intermediul aplicațiilor mobile sau să contacteze serviciile bancare online, ducând la
15
https://www.theglobaleconomy.com/rankings/Nonperforming_loans/
14
reducerea cererii de sucursale bancare fizice. Iar, ca urmare, multe bănci au decis închiderea lor
forțată pentru a avea costuri reduse.
Creșterea numărului de sucursale bancare în 2021 s-ar putea datora relaxării restricțiilor
COVID-19, ce- au dus la sporirea activității economice. Deci, băncile fizice încă au un rol de jucat
în furnizarea de servicii financiare, în special în domenii în care banca online nu poate fi accesată
sau preferată. Dar chiar și așa, ponderea din 2021 este mult sub cea din 2014. Problema e mai acută
în zonele rurale sau pentru persoanele în vârstă care insistă să interacționeze cu personalul bancar.
Graficul 1.6 Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 15 ani care dețin card de credit, în perioada
2011-2021 (%)
65.5 65.29
65
64.5
64 63.87
63.5
63.07
63 62.78
62.5
62
61.5
2011 2014 2017 2021

https://www.theglobaleconomy.com/Finland/people_with_credit_cards/
Ponderea persoanelor cu vârsta peste 15 ani care dețin un card de credit în Finlanda a
înregistrat o creștere constantă în perioada 2011-2021, cu o valoare medie de 63,75%. Este de
remarcat că în 2021 avem cea mai mare pondere de 65,29%, ceea ce arată că tendința e activă. Mulți
comercianți oferă reduceri și promoții pentru utilizatorii cardului de credit, așa fiind sporită
popularitatea acestuia.
Lipsa unor oscilații majore conturează ideea că cardurile de credit sunt o metodă de plată
sigură și bine stabilită în Finlanda și, ca atare, utilizarea lor a devenit foarte răspândită în timp
datorită cumpărăturilor online și a comerțului electronic intens.
15
În comparație cu media mondială de 22,26%, 16
Finlanda are un procent semnificativ mai
mare. Totuși în Suedia, ponderea este mai mare, dar în Polonia sau România-mai mică.
Graficul 1.7 Ponderea persoanelor cu conturi bancare, în perioada 2011-2021 (%)

100.1
100
100
99.9
99.79
99.8
99.7 99.65
99.6
99.53
99.5
99.4
99.3
99.2
2011 2014 2017 2021

https://www.theglobaleconomy.com/Finland/percent_people_bank_accounts/
La capitolul conturi bancare, Finlanda are loc de frunte în Europa. Valoarea medie în acea
perioadă a fost de 99,74%, cu un minim de 99,53% în 2021 și un maxim de 100% în 2014. Cea mai
recentă valoare din 2021 este de 99,53%. Ținând cont de valoare medie la nivel mondial , bazată pe
121 de țări, de 65,76%, 17
concluzionăm că majoritatea persoanelor de peste 14 ani din Finlanda
deține un cont bancar iar stabilitatea economică generală a țării este fascinantă.
Numărul mare de persoane utilizatoare din ce în ce mai des serviciile bancare digitale, a
făcut ca oamenii să deschidă conturi la bănci. Pe lângă asta, stabilitatea economiei finlandeze și
nivelul ridicat de încredere în instituțiile sale financiare au contribuit, la fel, la un număr amplu de
conturi bancare.
16
https://www.theglobaleconomy.com/rankings/people_with_credit_cards/
17
https://www.theglobaleconomy.com/Finland/percent_people_bank_accounts/
16
Mai mult, guvernul finlandez a implementat politici de promovare a incluziunii financiare,
cum ar fi obligarea angajatorilor să plătească salariile prin conturi bancare, și oferirea de programe
de educație financiară publicului.
1.5 Factorii de influență
Sistemul bancar finlandez beneficiază de reglementări stricte condiționate de factori ce

modelează performanța acestuia.
Factori generici:
 Reglementările guvernamentale: Guvernul se implică considerabil în monitorizarea

sistemului bancar, prin intermediul Băncii Naționale. Prin urmare, este asigurată supravegherea
lichidității și echilibrul lui în cazul unei crize financiare. De exemplu, în timpul tulburărilor din
2008, Banca Națională a Finlandei a impus băncilor cerințe mai stricte de capital ca să reducă riscul
de faliment.18
 Politicile monetare ale Băncii Centrale Europene: Finlanda face parte din zona
euro, deci deciziile luate de BCE în privința politicilor monetare pot avea un impact semnificativ.
De aceea, o reducere a dobânzii de referință ar cauza scăderea costurilor de finanțare pentru bănci și,
implicit, creșterea cererii pentru credite din partea clienților. 19
 Condițiile economice: Sănătatea generală a economiei finlandeze poate aduce
schimbări în reușita sistemului bancar. O creștere economică puternică va sprijini activitățile
bancare și va reduce nivelul creditelor neperformante, iar o recesiune va avea un impact negativ.
 Condițiile pieței: În Finlanda, se observă o concurență puternică între bănci, în
special în ceea ce privește serviciile pentru clientelă, fapt care influențează ofertele și costurile de
creditare.
Factori specifici:
 Modelul de afaceri al băncilor: Instituțiile bancare sunt per ansamblu universale și

pun la dispoziție o gamă largă de produse și servicii, de la credite și depozite până la investiții și
asigurări. Modelul de față influențează gradul de riscuri și profitabilitatea băncilor.
18
https://thebanks.eu/countries/Finland
19
https://thebanks.eu/countries/Finland/banking_sector - chart 4
17
 Existența unui sector bancar cooperativ: Băncile sunt deținute de membrii lor și se
concentrează pe furnizarea de servicii locale și regionale, sporind competitivitatea băncilor
tradiționale. Osuuspankki, drept bancă cooperatistă, are peste 2 mil. de membri și este una dintre
cele mai mari bănci din țară.
 Nivelul de digitalizare: Finlanda este extrem de avansată în digitalizare, dirijând
modul în care clienții aleg să utilizeze serviciile bancare. Nordea, spre exemplu, a investit într-o
platformă digitală pentru a oferi servicii mai convenabile.
 Gradul de expunere la riscuri internaționale: Având o economie deschisă și fiind
dependent de exporturi, sistemul bancar finlandez e vulnerabil la evenimente internaționale
neprevăzute, cum ar fi crizele politice sau economice. De exemplu, o recesiune într-unul dintre
principalii parteneri comerciali (UE, Rusia, SUA, China) ar putea avea un efect nefavorabil.
1.6 Tendințe ale sistemului bancar finlandez
Sistemul bancar din Finlanda reflectă largile tendințele globale din industria financiară:
a) Grupurile financiare (Nordea, OP Financial Group, Sampo Group, FIM Group, Aktia
Bank)
În ultimii ani, formarea de grupuri financiare a devenit un trend major, unde există o
proporție semnificativă de proprietate străină. Aceste grupuri sunt compuse dintr-o bancă de depozit
și una sau mai multe alte companii din domeniul financiar (instituții de creditare, asigurători de viață
sau non- viață).
b) Dezintermedierea
Până la moment, retragerea de sume de bani din conturile cu randament scăzut, deschise la
intermediari financiari, a fost limitată în Finlanda, căci băncile își mențin rolul de furnizori de
finanțare pentru gospodării și companii și nu se observă nicio tendință de scădere.20
c) Accentul pus pe dezvoltarea structurală s-a mutat către banca transfrontalieră și
asigurarea bancară.
Dezvoltarea structurală se referă la schimbările în organizarea și funcționarea instituțiilor
financiare dintr-o țară. Astfel, băncile finlandeze caută să-și diversifice ofertele, să-și extindă
operațiunile dincolo de piața finlandeză și să ofere o gamă mai largă de servicii.
d) Consolidarea industriei
20
„Recent Developments in the Finnish Banking Sector” 2007, link https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1021167
18
Numărul băncilor din Finlanda a scăzut semnificativ în ultima decadă, prin intermediul mai
multor fuziuni și achiziții. De exemplu, în 2018, fuziunea dintre Nordea Bank Abp și Nordea Bank
AB 21
a dus la formarea celei mai mari bănci din regiunea Nordică. Similar, în 2014, grupul OP-
Pohjola a finalizat o fuziune cu Pohjola Bank22, creând o instituție financiară cu o bază de clienți mai
diversificată, iar, în 2019, S-Bank s-a unit cu LähiTapiola Bank 23
pentru a alcătui o ofertă integrată
de servicii financiare. Tendința dată a fost observată în industria bancară finlandeză din cauza
creșterii concurenței, schimbării preferințelor clienților și necesitatea unei eficiențe mari.
e) O mai mare reglementare și supraveghere în sistemul bancar
Ca răspuns la criza financiară din 2008, reglementatorii finlandezi au introdus o serie de
măsuri pentru a consolida reziliența sectorului bancar:
- FIN-FSA a implementat noi reglementări pentru a limita cantitatea de risc pe care
băncile o pot lua (ex. raportul dintre împrumut și valoarea garanției, ce limitează
suma pe care băncile o pot împrumuta);
- Sectorul bancar a adoptat măsuri pentru a îmbunătăți protecția și transparența
clienților (ex. băncile sunt obligate să furnizeze informații clare și cuprinzătoare
clienților cu privire la taxele și comisioanele asociate produselor și serviciilor lor).
1.7 Servicii și plăti digitale
Instituțiile din sectorul financiar au un rol vital în societatea digitală, furnizând servicii de
plată sigure și eficiente, precum și instrumente de identificare electronică. Ele gestionează o
cantitate mare de informații despre investiții, soldurile conturilor, prime de asigurare și pensii. Cu
toate acestea, datorită progreselor tehnologice și a schimbării așteptărilor clienților, sectorul se
confruntă cu modificări de ajustare corespunzătoare a modelelor de afaceri.
Noile tehnologii, cum ar fi block- chain, serviciile mobile, cloud computing și Big Data, vor
impune instituțiilor financiare să se adapteze noilor cerințe. De asemenea, apariția noilor furnizori va
provoca concurență în rândul instituțiilor financiare tradiționale, deoarece acestea nu sunt încărcate
cu sisteme informatice vechi și au regulamente mai puțin stricte, cu birocrație limitată.
21
https://www.nordea.com/en/press/2018-10-01/nordeas-re-domiciliation-is-completed
22
„OP-Pohjola and Pohjola Bank to merge” 2014, link https://yle.fi/a/3-7071940
23
„S Bank and Tapiola Bank merge as part of a wider cooperation agreement” 2013, link
https://www.lahitapiola.fi/en/information-on-localtapiola/newsroom/news/news-and-press-releases/uutinen/1408198120410
19
Digitalizarea a schimbat permanent mediul de afaceri al sectorului financiar. Companiile și-
au automatizat procesele pentru a crește eficiența, au creat servicii digitale inovative bazate pe datele
existente și au utilizat tehnologia cloud ca să reducă costurile și a facilita schimbările rapide.
Sectorul financiar încearcă să coopereze cu guvernul și cu alte sectoare majore pentru a promova
serviciile digitale și a crește competitivitatea Finlandei.
Un exemplu este grupul financiar OP24, care a introdus “OP Robo”- un chatbot cu
inteligență artificială, care răspunde la întrebările clienților și dă sfaturi financiare în timp real,
utilizând algoritmi avansați de analiză a profilurilor de risc ale clienților și garantând recomandări
personalizate. Băncile au și instrumente ce permit efectuarea investițiilor și gestionarea portofoliilor.
De exemplu, lui Nordea îi aparține aplicația “Nordea Investor,”25 cu o gamă largă de produse de
investiții, inclusiv acțiuni, fonduri și obligațiuni. În plus față de platformele de investiții digitale,
băncile finlandeze au platforme de acces la informații financiare și resurse de investiții, ca și
aplicația de mobile banking a Aktia Bank26. Ea furnizează acces la știri de piață și cercetare de
investiții pentru a ajuta clienții să ia decizii informate.
Schema națională de identificare electronică, dezvoltată prin cooperarea sectorului public și

privat, este crucială pentru stabilirea serviciilor digitale. Agenda digitală a sectorului financiar
coordonează reforma standardelor tehnice naționale și a modelelor de operare și acționează ca o
legătură între diferite grupuri de părți interesate.
În concluzie, sectorul financiar monitorizează permanent și îndeaproape mediul de afaceri și

evoluțiile acestuia.27
24
„Finland’s OP Financial Group accelerates open banking push” 2019, link
https://www.computerweekly.com/news/252474671/Finlands-OP-Financial-accelerates-open-banking-push
25
https://www.nordea.fi/en/personal/our-services/savings-investments/investments/nordea-investor.html
26
https://www.mobileaction.co/app/android/us/aktia-mobile-bank/com.aktia.mobilebank
27
„Digital services and payments” 2021, link https://www.finanssiala.fi/en/topics/digital-services-and-payments/#/
20
Capitolul 2 Banca Centrală a Finlandei
2.1 Istoricul Băncii Centrale a Finlandei
În 1809, Finlanda a fost transferată sub dominația rusă, ceea ce a cauzat restructurarea
mediului monetar al țării. În 1811, Țarul Alexandru I a înființat un Birou de schimb valutar,
împrumut și depozite în Turku, capitala Finlandei de atunci. Această instituție pionieră a devenit
ulterior cunoscută sub numele de Banca Finlandei, care a fost mutată la Helsinki în 1819.
Banca Finlandei a început să îndeplinească funcțiile tradiționale ale băncii centrale spre
sfârșitul anilor 1800, după ce Finlanda și-a dobândit propria monedă și s-au înființat bănci
comerciale. Regulamentele sale din 1875 au stabilit că funcția sa principală era de a menține
sistemul financiar stabil și de a facilita fluxul de numerar.
Independența Finlandei a consolidat în continuare rolul Băncii Finlandei ca bancă centrală a
țării. După cel de-al Doilea Război Mondial, Banca a avut puteri de reglementare extinse asupra
monedei și mișcărilor de capital ale națiunii. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor 1950, reglementările
au început să fie demontate și, până în anii 1990, au fost abandonate complet.
Obiectivul fundamental al Băncii Finlandei era de a menține valoarea externă a mărcii, fapt
realizat prin reglementarea cantității de monedă în circulație, stabilirea ratelor dobânzii și
determinarea cursului de schimb al mărcii față de alte valute. De asemenea, era responsabilă de
asigurarea stabilității sistemului financiar și de îmbunătățirea securității și eficienței distribuției
valutei.
„Markka”- unitatea monetară a Finlandei, a fost folosită din 1860 până în 1999, moment în
care s-a introdus Euro. După 29/02/2012, Banca Centrală a încetat să mai ramburseze bancnote și
monede markka.28
În 1995, Finlanda s-a alăturat Uniunii Europene, în parte datorită dorinței de a influența
condițiile economice ale țării. Este mai ușor să menținem condiții monetare stabile într-o națiune
mică precum Finlanda într-o zonă economică mai mare precum UE.
Adoptarea euro în 1999 nu a schimbat sarcinile tradiționale ale Băncii Finlandei, dar baza sa
de operare s-a extins dincolo de granițele naționale cu aderarea la Sistemul European al Băncilor
Centrale.29
28
https://www.suomenpankki.fi/en/money-and-payments/the-markka2/
29
https://www.suomenpankki.fi/en/bank-of-finland/history/
21
2.2 Strategia de politică monetară
Eurosistemul este un ansamblu al băncilor centrale naționale din zona euro și Banca Centrală
Europeană (BCE). Banca Finlandei este și ea membră al Eurosistemului, participând la pregătirea,
luarea deciziilor și implementarea politicii monetare comune a zonei euro. Scopul principal al
politicii monetare este de a menține stabilitatea nivelului prețurilor și de a proteja astfel puterea de
cumpărare a monedei EUR. Menținerea stabilității prețurilor se realizează cel mai bine atunci când
obiectivul este o rată a inflației de 2% pe termen mediu.30
Strategia de politică monetară a Eurosistemului este o descriere a bazei pe care sunt luate
deciziile de politică monetară. Strategia are două sarcini dominante:
 Prin aceasta se determină procesul decizional de politică monetară. Strategia asigură că

Consiliul BCE dispune de informațiile și rapoartele de care are nevoie pentru a lua decizii
eficiente de politică monetară care să mențină stabilitatea prețurilor;
 Este un mijloc de comunicare cu publicul. Politica monetară este mai eficientă atunci când
este credibilă.
Pentru a îndeplini sarcinile date, este necesar să avem acces la informații despre funcționarea
economiei.
Factorii climatici sunt, de asemenea, luați în considerare în mod cuprinzător în evaluările

politicii monetare. Consiliul BCE modifică sistemul de orientare, astfel încât schimbările climatice
să fie luate în considerare în obligațiile de raportare, evaluările riscurilor, achizițiile de titluri de
creanță efectuate în sectorul corporativ și practicile privind garanțiile. 31
2.3 Instrumente de politică monetară
Eurosistemul implementează politica monetară prin sistemul său de control, care include
operațiunile de piață, sistemul de lichiditate și cerințele de rezerve minime. În plus, după criza
financiară s-a recurs la mijloace neconvenționale, cum ar fi achizițiile directe de valori mobiliare și
comunicarea predictivă privind măsurile de politică monetară.
30
https://www.suomenpankki.fi/fi/rahapolitiikka/
31
https://www.suomenpankki.fi/fi/rahapolitiikka/rahapolitiikan-strategia/
22
Operațiuni de piață
Operațiunile de piață joacă un rol deosebit în orientarea ratelor dobânzilor de pe piață,

gestionarea lichidității și comunicarea măsurării politicii monetare. Eurosistemul are la dispoziție
cinci instrumente diferite: operațiuni inverse, tranzacții directe, emitere de obligațiuni BCE, swap-
uri valutare de politică monetară și depozite la termen. Cele mai frecvente sunt operațiunile inverse
utilizate în operațiunile de finanțare garantată de creștere a lichidității și depozitele la termen
utilizate în operațiunile de strângere a lichidității.
Operațiunile de piață deschisă ale Eurosistemului pot fi împărțite în patru categorii:
 Operațiuni financiare de bază- sunt operațiuni obișnuite de finanțare și de furnizare a

lichidităților efectuate de băncile centrale, acestea având o scadență și o frecvență de o
săptămână;
 Operațiuni de finanțare pe termen lung- spre deosebire de operațiunile financiare de bază, au
o maturitate mai lungă (o scadență de trei luni). Dar pot exista și operațiuni neregulate de
finanțare pe termen lung, iar scadența acestora era de 36 de luni în anii 2011-2012 sau cele
cu o scadență de 48 de luni emise în 2014 (cazuri speciale);
 Operațiuni de reglare fină- sunt efectuate după cum este necesar pentru a gestiona
lichiditatea pieței și a reglementa ratele dobânzilor. Ele sunt folosite în special atunci când
sunt fluctuanții neașteptate ale lichidității pieței;
 Operații structurale- se pot efectua în orice moment dacă este necesară o ajustare a poziției
structurale de lichiditate a Eurosistemului în raport cu sectorul financiar.
De obicei, programul planificat al operațiunilor de finanțare este anunțat în prealabil în

calendarul licitațiilor Eurosistemului.
Sistem de responsabilitate
Eurosistemul oferă membrilor săi un sistem de lichiditate, a cărui utilizare fie crește, fie
scade lichiditatea sistemului bancar. Sistemul include două instrumente: un credit gata de plată și o
opțiune de depozit. Facilitatea de credit gata de plată este disponibilă membrilor dacă doresc să
împrumute bani de la Eurosistem peste noapte în schimbul unor garanții. Atunci când utilizează
facilitatea de depozit, băncile efectuează depozite overnight la banca centrală.
23
Obligație de rezerve minime
Toate băncile situate în zona euro sunt obligate să dețină rezerve minime. Prin modificarea
mărimii obligației, cererea structurală de bani băncii centrale este afectată: cu cât obligația este mai
mare, cu atât contrapartidele au nevoie de banii băncii centrale pentru a o îndeplini. Băncile își
îndeplinesc obligațiile de rezervă păstrând, în medie, suficiente rezerve în contul lor de la banca
centrală. 32
2.4 Funcțiile băncii Finlandei
În Finlanda, Banca Centrală are ca responsabilitate legală promovarea stabilității

financiare, la fel ca și în alte țări din zona euro. Această sarcină este prevăzută în Statutul BCE și în
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Conform legii privind Banca Finlandei, ea trebuie
să contribuie în mod activ la menținerea fiabilității și eficienței sistemului financiar, inclusiv a
sistemului de plăți. În plus, Banca Finlandei are rolul de a menține încrederea în sistemul
financiar, intervenind în situații de instabilitate financiară și garantând lichiditatea sistemului. Acest
lucru a fost exemplificat în Finlanda în timpul crizei bancare de la începutul anilor 1990. În
îndeplinirea sarcinilor sale, Banca Finlandei colaborează constant cu autoritățile interne și
internaționale. Evaluarea oficială a stabilității piețelor financiare este publicată anual pe site-ul web
Buletinul Băncii Finlandei.33
Supravegherea se concentrează asupra monitorizării infrastructurilor pieței, inclusiv a

aranjamentelor și sistemelor multilaterale care sunt utilizate pentru a compensa și înregistra plățile,
valorile mobiliare, instrumentele financiare derivate și alte tranzacții financiare. Scopul
supravegherii este de a garanta că aceste sisteme sunt fiabile și eficiente pentru societatea în general,
prin urmarea practicilor și principiilor acceptate de către SEBC, cum ar fi principiile internaționale
ale Comitetului pentru sistemele de plăți și decontare (CPSS) și ale Organizației Internaționale a
Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO).34
În plus, Banca Finlandei a dezvoltat un simulator multifuncțional numit BOF-PSS3, care

poate fi utilizat pentru a replica sistemele de plată și decontare a titlurilor de valoare. Acest
32
https://www.suomenpankki.fi/fi/rahapolitiikka/rahapolitiikan-toimeenpano/rahapolitiikan-valineet/
33
https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/macroprudential-supervision/
34
https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/oversight-of-market-infrastructure/
24
simulator unic a fost lansat în 2002 și a fost distribuit în multe țări, contribuind la studii și cercetări
importante. Cu BOF-PSS3 se evaluează suficiența rezervelor de lichiditate și a marjelor, se testează
și dezvoltă algoritmul de rețea, pentru a efectua simulări de plăți și decontări titluri, pentru a evalua
modificări ale regulilor și pentru a realiza analize comparative ale performanței sistemului.35
2.5 Obiectivele băncii centrale
Banca Centrală a Finlandei are ca obiectiv identificarea și prevenirea riscurilor la adresa

stabilității financiare. În acest scop, banca desfășoară operațiuni de refinanțare și plată, analizează
amenințările și punctele slabe și participă la dezvoltarea sistemelor și la pregătirea măsurilor de
politică. Obiectivele principale ale Băncii Centrale a Finlandei includ:36
Menținerea stabilității prețurilor: Banca Națională a Finlandei are ca obiectiv principal

menținerea stabilității prețurilor în țară. Acest obiectiv este în concordanță cu obiectivul general al
Eurosistemului de a menține stabilitatea prețurilor în zona euro;37
Asigurarea stabilității sistemului financiar: Banca Națională a Finlandei are ca obiectiv și să

protejeze stabilitatea sistemului financiar al țării. Obiectivul dat implică monitorizarea riscurilor și
implementarea măsurilor adecvate pentru a le gestiona;38
Sprijinirea politicii economice generale a guvernului: Aceasta înseamnă că Banca Națională

trebuie să coopereze cu guvernul pentru a promova obiectivele economice mai largi ale țării, cum ar
fi creșterea economică, crearea de locuri de muncă și reducerea inflației;39
Asigurarea unui sistem de plăți eficient și sigur: Banca Națională a Finlandei are ca obiectiv
să asigure un sistem de plăți eficient și sigur în țară (monitorizarea infrastructurilor pieței și
implementarea măsurilor adecvate pentru a le garanta stabilitatea și eficiența).40
35
https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/bof-pss-simulator/
36
https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/the-financial-system-in-brief/
37
https://www.suomenpankki.fi/en/learn-economy/learn-economy/monetary-policy/
38
„Finland: Financial System Stability Assessment” 2023, link https://www.elibrary.imf.org/view/journals/002/2023/039/article-A001-en.xml
39
https://www.suomenpankki.fi/en/bank-of-finland/tasks/status-and-administration/
40
https://www.suomenpankki.fi/en/bank-of-finland/organisation/payment-systems/
25
2.6 Caracteristici definitorii
Banca Centrală a Finlandei se distinge ca o bancă centrală de frunte datorită unor
caracteristici aparte. Aceasta funcționează într-un cadru de reglementare care pune accent pe
stabilitatea prețurilor, stabilitatea financiară și o economie consecventă. În Europa, banca are un
mandat unic de a menține inflația prețurilor de consum la 2%, utilizând un comitet de politică
monetară pentru a stabili ratele dobânzilor corespunzătoare. În plus, banca se remarcă prin
independența sa, neacordând împrumuturi guvernului, ceea ce îi conferă autonomie și reputație
globală. De asemenea, banca este cunoscută pentru facilitățile sale de cercetare și deținerea de date
statistice credibile în domeniul economic și financiar. Colaborează strâns cu Banca Centrală
Europeană (BCE) pentru a urmări cele mai bune practici globale în ceea ce privește politica
monetară. În plus, banca acordă o importanță deosebită gestionării eficiente a riscurilor,
monitorizând sectorul bancar și lucrând împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (FSA)
pentru a se asigura că sistemul financiar este reglementat corespunzător.
În general, strategiile și valorile Băncii Finlandei sunt orientate către promovarea intereselor
financiare ale țării pentru viitor.
2.7 Indicatori și date statistice privind banca centrală
Gradul de independență
Banca Finlandei este o instituție independentă, guvernată de dreptul public. În conformitate
cu prevederile Constituției, ea funcționează sub garanția și supravegherea Parlamentului 41, astfel
încât activitatea sa să fie în concordanță cu interesele poporului. Această supraveghere, de
asemenea, ajută la asigurarea faptului că Banca Centrală finlandeză rămâne concentrată pe mandatul
său de menținere a stabilității prețurilor, de sprijinire a creșterii economice și de promovare a
stabilității financiare.
Deci, scopul său este de a gestiona și reglementa sistemul financiar al Finlandei, iar
independența ei sugerează libertatea de la influențele politice și că poate lua decizii bazate pe
propria analiză în interesul economiei finlandeze.
41
https://www.suomenpankki.fi/en/bank-of-finland/tasks/status-and-administration/
26
Rata dobânzii de politică monetară (RDPM)
Figura 2.1 Rata dobânzii de politcă mănetară a Băncii Finlandei 2018-2022 (%)
Sursa: Preluat de pe https://tradingeconomics.com/finland/interest-rate
De obicei, Băncile Centrale, cum ar fi Banca Finlandei, folosesc ratele dobânzilor ca

instrument pentru a controla inflația și pentru a menține stabilitatea prețurilor în economie. Atunci
când economia crește prea repede, și inflația este în creștere, Banca Centrală poate crește ratele
dobânzilor pentru a încetini creșterea economiei și a reduce presiunile inflaționiste. Iar atunci când
economia este lentă, iar inflația este scăzută, banca centrală poate reduce ratele dobânzilor pentru a
stimula creșterea economică și pentru a crește inflația.
Pentru a decide dacă trebuie sau nu să ridice rata dobânzilor, Băncile Centrale iau în
considerare unii factori:
 Inflația- în condițiile în care rata inflației crește cu mult peste valoarea așteptată, aceasta
poate lua decizia de a crește ratele dobânzilor pentru a preveni o creștere a inflației tot mai
rapidă;
 Factorii internaționali- Banca Centrală crește ratele dobânzilor și în funcție de modificările
care sunt făcute la nivel global;
 Creșterea economică- când economia crește prea repede, Banca Centrală, pentru a preveni o
supraîncălzire a economiei și pentru a o încetini, poate crește ratele dobânzii.
27
Deci, nivelul ratei dobânzilor pe perioada 2018-2022 a fost 0, așa cum inflația nu a crescut peste
ținta pe care o aveau specialiștii, dar și datorită politicii economice adoptate de guvern (investițiile
în infrastructură, măsurile fiscale și monetare luate în vederea stimulării creșterii economice și
încurajării consumului). Nivelul economiei era unul stabil. Dar la jumătatea anului 2022, după cum
se observă în figura 2.1, rata a început să înregistreze creșteri (până la 4%). Nu este o mirare, căci la
nivel global s-au înregistrat rate ale inflației de necrezut ce au micșorat puterea de cumpărare a
consumatorilor și competitivitatea internațională a economiei, plus au crescut costurile de producție.
Prin creșterea ratei dobânzilor, Banca Centrală urmărește doar stabilitate economică, prin
gestionarea lichidității și asigurarea unei baze monetare adecvate, și o scădere a inflației.
Figura 2.2 Rata dobânzii de politică monetară a Băncii Finlandei mai 2022-martie 2023 (%)
Sursa: Preluat de pe https://tradingeconomics.com/finland/interest-rate

După cum am menționat mai sus, creșterea ratelor dobânzilor poate fi influențată de o
mulțime de factori precum inflația, creșterea economică și factorii internaționali. Așadar motivul din
care Banca Centrală a Finlandei a hotărât să crească ratele dobânzilor a fost pentru că situația
economiei nu era una avantajoasă.
Rata inflației pentru perioada 2018-2021 a fost cu puțin peste 2%, pe când cea din 2022 a
avut o evoluție îngrijorătoare, ajungând la 7.1% 42
. Aceste cifre ar îngrijora orice specialist. De
aceea, Banca Centrală a crescut ratele dobânzilor și o face în continuare, ținându-se cont că rata
inflației a Finlandei în prezent este de 8.8%.43
42
https://www.worlddata.info/europe/finland/inflation-rates.php
43
https://tradingeconomics.com/finland/inflation-cpi
28
Propunem ca soluție avantajoasă pentru a controla inflația și a susține creșterea economică-
utilizarea politicilor fiscale și monetare. Bunăoară, guvernul Finlandei ar reduce impozitele și taxele
pentru companii și cetățeni, iar așa sunt stimulate investițiile și creșterea economică. La fel, Banca
Centrală trebuie să aplice politicile monetare de creștere a lichidității piețelor financiare, diminuând
costurile de împrumut și atrăgând investiții noi.
Rata rezervelor minime obligatorii

Rata rezervei obligatorii minime este procentul de depozite pe care băncile trebuie să le
păstreze în rezervă, fie în numerar, fie în depozit la banca centrală. Această rată este stabilită de
Banca Centrală a unei țări și este folosită pentru a influența masa monetară și economia țării.
În Finlanda, rata rezervelor minime obligatorii a fost stabilită la 1% pentru intervalul 2018-
202144 . Factorii pentru care această rată a rămas neschimbată în toată perioada analizată sunt
următorii:
 Stabilitatea economică- Banca centrală a Finlandei a stabilit rata rezervelor minime

obligatorii de 1%, fiindcă este suficient pentru a menține stabilitatea financiară a sistemului
bancar național;
 Creșterea economică- Banca Centrală, prin stabilirea unei rate a rezervelor minime
obligatorii la 1%, este posibil să fi încercat să încurajeze băncile să împrumute mai mulți
bani, ceea ce contribuie la stimularea creșterii economice.45
Concluzionăm că pentru a stabili nivelul ratei rezervelor minime obligatorii, Banca Centrală a
Finlandei a luat în considerare mai multe scenarii și a analizat diverși factori, pentru a seta o valoare
care să ofere echilibru sistemului bancar. Cerințele de rezervă ridicate ar putea reduce
disponibilitatea creditului pentru întreprinderi și consumatori, în timp ce cerințele scăzute generează
riscuri pentru sistemul bancar.
44
https://www.ceicdata.com/en/indicator/finland/reserve-requirement-ratio
45
„What are minimum reserve requirements?” 2016, link https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/explainers/tell-me/html/
minimum_reserve_req.en.html
29
2.8 Banca centrală în contextul COVID-19
Pandemia COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra economiilor din întreaga lume,
inclusiv în Finlanda. Cu toate acestea, abordarea adoptată de Banca Finlandei în ceea ce privește
politica monetară a fost examinată cu atenție și a fost eficientă. Banca Finlandei a redus rata
dobânzii la un nivel minim de -1%, pentru a încuraja împrumuturile, investițiile și pentru a stimula
cererea în economie. De asemenea, banca a achiziționat obligațiuni de stat și alte titluri de valoare de
pe piața liberă și a sprijinit lichiditatea sistemului bancar prin operațiuni de refinanțare pe termen
lung.
Aceste măsuri au contribuit la asigurarea faptului că băncile pot continua să acorde

împrumuturi întreprinderilor și gospodăriilor, în ciuda incertitudinii economice cauzate de
pandemie. În plus, parteneriatul cu BCE a fost benefic în coordonarea atitudinii față de pandemie,
inclusiv prin participarea la Programul de achiziții de urgență în timpul pandemiei (PEPP).46
În concluzie, Banca Finlandei a reacționat rapid și eficient la pandemie, iar măsurile sale au
contribuit la stabilizarea situației în întreaga zonă euro.47
46
„Ce este programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP)?” 2021, link
https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/explainers/tell-me/html/pepp.ro.html
47
„Monetary policy measures taken during pandemic revived euro area economy” 2021, link https://www.bofbulletin.fi/en/2021/4/monetary-policy-
measures-taken-during-pandemic-revived-euro-area-economy/
30
Capitolul 3 Prezentarea comparativă a băncilor: AKTIA BANK și
ALANDSBANKEN
3.1 Istoricul băncilor
Aktia este considerată banca de depozite finlandeză cea mai veche. Cu toate acestea, forma
sa modernă datează din 1991, când opt bănci de economii s-au unit.
De-a lungul timpului, a suferit diverse schimbări: în 2006, Aktia și-a conturat principiile
pentru activitățile de investiții, iar în 2009 a fost listată pe lista principală a Bursei de Valori din
Helsinki. În 2017, a lansat un sistem bancar de bază nou în Finlanda, dând o atenție specială
managementului activelor și finanțării.
Aktia, în 2019, își reînnoiește marca, primind a cincea distincție Morningstar pentru cea mai
bună casă de fonduri cu venit fix din Finlanda. A devenit, de asemenea, prima bancă din Finlanda
care a lansat un card de credit complet digital.
În 2022, Aktia Asset Management a fuzionat cu Aktia Bank.48
Înființată în 1919, Ålandsbanken a fost listată la Bursa de Valori din Helsinki din 1942. La
începutul anilor 1980, s-a deschis primul birou al companiei pe teritoriul finlandez, iar clienții au
remarcat că atmosfera era neobișnuit de informală. În loc să fie întâmpinați cu prea multe formalități
și protocol, clienții erau invitați la cafea să discute deschis.49 În anii '90, Bank of Åland și-a extins
operațiunile în Finlanda, iar în martie 2009 s-a stabilit în Suedia, cu un bilanț total de 5 miliarde
SEK.50
3.2 Acționariatul
Acționariatul unei companii este un element foarte important din structura acesteia. Acționarii
participă la AGA unde i-au decizii important pentru viitorul companiei. Băncile au și ele un
acționariat, iar în următoarele tabele și grafice vom prezenta componența acestora pentru băncile
analizate.
48
https://www.aktia.com/en/about-us/history
49
https://www.alandsbanken.com/about-us/welcome-to-the-bank-of-aland-plc?fbclid=IwAR3_RmYOJSCWzL6KaDWevTZqP-
b4QsyOtlVz4ifFA6DbDil8bOx7p_9yFKA
50
https://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_%C3%85land
31
Tabel 3.1 Structura acționariat a Aktia Bank
Proprietar Număr de acțiuni Procent

Rg Partners Oy 7,394,115 10.20%
Veritas Pension Insurance Company Ltd. 6,040,391 8.34%
Companies controlled by Erkki Etola 5,920,000 8.17%
Åbo Akademi University Foundation 2,993,569 4.13%
Oy Hammaren & Co AB 2,500,000 3.45%
Mandatum Life Insurance Company Limited 1,808,558 2.50%
Stiftelsen Tre Smeder 1,713,545 2.37%
Aktiastiftelsen i Borgå 1,547,404 2.14%
Aktiastiftelsen i Vasa 1,421,457 1.96%
Varma Mutual Pension Insurance Company 1,175,000 1.62%
Nordea Life Assurance Finland Ltd. 1,102,214 1.52%
Taaleri Oyj 974,563 1.35%
Sparbanksstiftelsen i Karis-Pojo 945,266 1.30%
Ilmarinen Mutual Pension Insurance Company 897,401 1.24%
Sparbanksstiftelsen i Hangö 652,000 0.90%
Vörå Sparbanks Aktiastiftelse 627,220 0.87%
Samfundet Folkhälsan i svenska Finland rf 562,906 0.78%
Aktia Sparbanksstiftelsen i Malax 540,050 0.75%
Aktiastiftelsen i Korsholm 508,729 0.70%
lo Mutual Pension Insurance Company 461,000 0.64%
Alți acționari 45.07%
https://www.aktia.com/en/investors/shareholder-information/major-shareholders
Graficul 3.1 Structura principalilor acționari ai Aktia Bank (%)

10.20%
8.34%
8.17%
4.13%
65.71% 3.45%
Rg Partners Oy Veritas Pension Insurance Company Ltd.

Companies controlled by Erkki Etola Åbo Akademi University Foundation
Oy Hammaren & Co AB Alți acționari
Sursa: Realizat de către autor în baza datelor din tabelul 3.1
32
Analizând tabelul 3.1 și graficul 3.1 observăm că cea mai mare parte a acțiunilor Aktia Bank
aparține Rg Parteners Oy cu un procentaj de 10.20% din totalul acțiunilor, urmat de Veritas Pension
Insurance Company Ltd. și Companies controlled by Erkki Etola. Banca are o listă lungă de
acționari, iar astfel concluzionăm că procurarea acțiunilor acesteia aduce un anumit profit veritabil.
Tabel 3.2 Structura acționariat a AlandsBanken

Număr de
Proprietar acțiuni Procent
Wiklöf Holding Ab 1,657,905 10.85%
Nordea Investment Management AB 1,096,907 7.18%
Alandia Agencies Ab 807,665 5.28%
Anders Wiklöf 789,018 5.16%
Fennogens Investments S.A. 782,231 5.12%
Pensionsförsäkringsaktiebolaget Veritas, Asset Management
Arm 389,422 2.55%
Chilla Capital SA 277,500 1.82%
Ben Lundqvist 251,274 1.65%
Oy Etra Invest Ab 225,000 1.47%
Svenska litteratursällskapet i Finland r.f., Endowment Arm 208,750 1.37%
Järsö Invest Ab 159,153 1.04%
Investmentbolaget Torggatan 14 AB 159,153 1.04%
Tenala Invest AB 159,152 1.04%
Tenala Buccaneers Ab 159,151 1.04%
Hotell Arkipelag AB 98,429 0.64%
Ålandsbaronen AB 92,934 0.61%
Dimensional Fund Advisors LP 40,734 0.27%
Peter Wiklof 38,498 0.25%
Ab ME GROUP Oy Ltd 34,850 0.23%
Jan-Gunnar Eurell 34,584 0.23%
Mike Whiskey AB 16,562 0.11%
Juhana Rauthovi 13,699 0.09%
Magnus Johansson 11,973 0.08%
Anne-Maria Salonius 8,778 0.06%
Tove Erikslund 7,333 0.05%
Alți acționari 50.77%
Sursa: Prelucrat de către autor în baza datelor de pe https://simplywall.st/stocks/fi/banks/hel-
albav/alandsbanken-abp-shares/ownership
33
Graficul 3.2 Structura principalilor acționari ai AlandsBanken (%)
0.1085
0.0718
0.0528
0.0516
0.0512
0.66403
Wiklöf Holding Ab Nordea Investment Management AB

Alandia Agencies Ab Anders Wiklöf
Fennogens Investments S.A. Alți acționari
Sursa: Realizat de către autor în baza datelor din tabelul 3.2
În baza tabelului, dar și a graficului anterior, ca și în cazul Aktia Bank, deducem că

AlandsBanken are un număr de acționari proeminent. Printre acționarii ce dețin un procent
remarcabil de acțiuni ale acestei bănci se regăsește și Wiklöf Holding Ab, care are cel mai mare
procentaj, iar în ordine descendentă avem acționarii următori: Nordea Investment Management AB,
Alandia Agencies Ab, Anders Wiklöf și lista poate continua.
3.3 Oferta de produse și servicii
Datorită rețelei sale de filiale, a sistemului de banking online și a aplicației mobile (Aktia
Wallet), sunt disponibile produsele și serviciile oferite de Aktia Bank:
Servicii
 retail, business și corporate banking
 gestionarea activelor
 servicii imobiliare
34
Produse
 conturi curente
 carduri de credit și debit
 conturi de economii (0,10 - 0,10 %)
 conturi de depozit la termen51
 împrumuturi de consum (de la 8,50 %)
 împrumuturi auto
 credite ipotecare
51
https://thebanks.eu/banks/13500/products_and_services
35
Posibilitatea de a accesa produsele și serviciile oferite de Ålandsbanken este oferită
prin intermediul sucursalelor, dar și a aplicației mobile (Ålandsbanken Finland):
Servicii
 retail și private banking
 gestionarea activelor
Produse
 conturi curente
 carduri de credit și debit
 conturi de economii (0,15 - 0,15 %)
 conturi de depozit la termen
 credite de consum (de la 5,55%)
 împrumuturi auto
 credite ipotecare52
52
https://thebanks.eu/banks/13642/products_and_services
36
3.4 Cota de piață a băncilor analizate
Cota de piaţă exprimă ponderea activului agregat sau a creditelor, a depozitelor primelor
trei sau cinci bănci din sistem în total activ, respectiv credite, depozite etc. la nivelul
întregului sistem bancar.53 În următorul table sunt reprezentate cotele de piață ale
instrituțiilor bancare din Finlanda pe baza depozitelor acestora.
53
Bogdan Căpraru, „Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici” Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2004, pag. 20-21
37
Tabelul 3.3 Cotele de piață ale instituțiilor bancare din Finlanda pe baza depozitelor (%)
Instituții
financiare Cota de piață
OP Financial Group 38
Nordea 28
Danske Bank 11
Municipal Finance 0
Handelsbanken 3
Savings Bank
Group 4
Aktia Bank 3
S-Bank 4
POP Bank Group 2
AlandsBanken 1
Hypo Group 1
Oma Savings Bank 2
Others 4
https://www.suomenpankki.fi/en/Statistics/mfi-balance-sheet/tables/rati-taulukot-en/
markkinaosuudet_luottolaitokset_en/
La o primă vedere, se poate observa că nici una dintre băncile cercetate nu are loc de
frunte când vine vorba de cota de piață bazată pe depozite, Aktia având o cotă de 3% pe când
Alands de 1%. Ele nu sunt cele mai impunătoare bănci din sistemul bancar finlandez, dar
asta nu înseamnă că pe viitor acestea nu se vor dezvolta și, cine știe, poate peste câțiva ani
vor fi fruntașe.
3.5 Indicatori de apreciere a băncilor analizate
În următorul sub-capitol vom analiza evoluția băncilor Aktia Bank și AlanfdsBanken

pe baza unor indicatori de măsurare a performanțelor. În tabelele 3.4 și 3.5 avem câțiva
indicatori pentru perioada 2018-2022.
Tabel 3.4 Indicatori de apreciere a Aktia Bank (%)
. 2018 2019 2020 2021 2022
ROE 9.4 10.3 6.7 10 7.8
ROA 0.6 0.65 0.42 0.61 0.43
Raportul cheltuieli- venituri 0.68 0.65 0.71 0.66 0.71
Raportul capitalului propriu 6.3 6.4 6.6 6.6 5.8
Raportul de solvabilitate 229.8 192.1 145.9 224.7 243.5
Sursa: Realizat de autor în baza rapoartelor anuale ale Aktia Bank
38
Tabel 3.5 Indicatori de apreciere a AlandsBanken (%)
. 2018 2019 2020 2021 2022

ROE 9.8 10.7 11.6 14 12.8
ROA 0.41 0.47 0.52 0.63 0.66
Ponderea creditelor neperformante 0.02 0.08 0.11 0.12 0.14
Raportul cheltuieli- venituri 0.77 0.73 0.7 0.69 0.72
Rata de îndatorare 3.6 3.7 4.2 4.3 4.3
Sursa: Realizat de autor în baza rapoartelor anuale ale AlandsBanken
Rentabilitatea financiară (ROE)

Grafic 3.3 Rentabilitatea financiară a Aktia Bank, perioada 2018-2022 (%)
12
10.3 10
10 9.4
7.8
8
6.7
6
2018 2019 2020 2021 2022

Sursa: Realizat de autor în baza datelor din Tabelul 3.4
Grafic 3.4 Rentabilitatea financiară a AlandsBanken, perioada 2018-2022 (%)

16
14
14 12.8
12 11.6
10.7
9.8
10
8
6
4
2
0
2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: Realizat de către autor în baza datelor din Tabelul 3.5
39
Rentabilitatea financiară este un raport prin care se măsoară profitabilitatea unei companii.
Acest indicator este o măsură importantă pentru atât pentru investitori, cât și pentru acționari,
fiindcă indică cât de eficient își folosește o companie banii pentru a genera profituri.
După cum observăm în graficele 3.3 și 3.4, rentabilitatea financiară a Aktia Bank a avut un
parcurs mai oscilant în perioada 2018-2022 decât AlandsBanken, care per total are o evoluție ușor
ascendentă. Pentru Aktia, cea mai scăzută valoare a acestui indicator a fost înregistrată în 2020
(soluția de restabilire a constat în generarea de câștiguri prin ridicarea ratelor dobânzilor), 54
pe când
AlandsBanken a avut cea mai mică valoare în 2018. Diferența obținută este de 3,1%.
Pandemia COVID-19 a fost unul dintre motivele din care rentabilitatea financiară a Aktia
Bank a scăzut atât de mult. Aceasta a provocat diminuări ale cererii de servicii financiare, dar si o
creștere a neîndeplinirii obligațiilor de plată de către clientelă, a pierderilor creditelor, ce au dus la
afectarea profitabilității băncii. Pe de altă parte Alandsbanken, care sigur că a simțit și ea pagubele
pandemiei, a gestionat mai bine situația, căci în anul 2020 a reușit să înregistreze o valoare mai mare
decât în anul precedent, datorită măsurilor luate pentru a-și îmbunătăți eficiența operațională și
pentru a-și diversifica portofoliul de produse.
Concurența fiind o altă justificare care ar fi în stare să cauzeze scăderea sau creșterea
rentabilității financiare, iar prin exemplul acestor bănci observăm cu ochiul liber că, în aceleași
condiții, o bancă poate înregistra creșteri, iar alta scăderi, totul depinde de modul de abordare a
situației.
Evaluarea și monitorizarea constantă a rentabilității financiare este esențială pentru succesul

pe termen lung al companiilor.
54
https://www.aktia.com/sites/aktia-corp/files/investors/debt-and-funding-strategy/rating/2020/ratingsdirect-
sevenfinnishbanksoutlooksrevisedtonegativeondeepeningcovid19downsiderisks-44920570-may-19-2020.pdf
40
Rentabilitatea economică (ROA)
Grafic 3.5 Rentabilitatea economică a Aktia Bank, perioada 2018-2022 (%)
0.7
0.65
0.6 0.61
0.6
0.5
0.42 0.43
0.4
0.3
0.2
0.1
2018 2019 2020 2021 2022
Graficul 3.6 Rentabilitatea economică a AlandsBanken, perioada 2018-2022 (%)

0.7 0.66
0.63
0.6
0.52
0.5 0.47
0.41
0.4
0.3
0.2
0.1
2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: Realizat de către autor în baza datelor din Tabelul 3.5
Rentabilitatea economică este la fel un indicator care măsoară profitabilitatea unei economii
sau companii în generarea de câștiguri din activele sale. Comparând cele două bănci prin prisma
acestui indicator putem expune că AlandsBanken este mult mai stabilă la acest capitol, indicele fiind
41
într-o continuă creștere, pe când în cazul Aktia Bank, în aceeași perioadă, acesta a avut o evoluție
fluctuantă. Ca și în cazul rentabilității financiare, anul 2020 a fost unul anevoios pentru Aktia Bank.
Scăderea a fost cauzată de condițiile economice pe care le-a avut întreg sistemul bancar, din cauza
pandemiei COVID-19. AlandsBanken nu a fost afectată grav pe parcursul perioadei analizate, iar
acest lucru se poate datora managementului eficient al costurilor, dar și ratelor dobânzilor
În anul 2021 ambele bănci au avut aproximativ aceeași rentabilitate economică, dar în anul
următor Aktia Bank înregistrează o scădere, iar AlandsBanken continuă să evolueze pozitiv.
Observăm din nou că dacă sunt luate deciziile corecte, profitabilitatea nu este afectată.
Raportul cheltuieli-venituri
Graficul 3.7 Raportul cheltuieli- venituri al Aktia Bank, perioada 2018-2022 (%)
0.72
0.71 0.71
0.71
0.7
0.69
0.68
0.68
0.67
0.66
0.66
0.65
0.65
0.64
0.63
0.62
2018 2019 2020 2021 2022
42
Graficul 3.8 Raportul cheltuieli-venituri al AlandsBanken, perioada 2018-2022 (%)
0.78
0.77
0.76
0.74
0.73
0.72
0.72
0.7
0.7
0.69
0.68
0.66
0.64
2018 2019 2020 2021 2022
Raportul cheltuieli-venituri este un indicator care semnalează cât cheltuie o bancă în raport
cu profitul acesteia. Un raport cu o valoare mai mare denotă că instituția cheltuie mai mult pentru a
genera venituri, în timp ce o valoare mai mică indică faptul că banca este eficientă în operațiunile
sale.
Se pare că la acest capitol ambele bănci au avut un parcurs schimbător. Media pe parcursul
celor 5 ani, 2018-2022, pentru AlandsBanken este de 0.722%, iar cea a Aktia bank este de 0.682%.
De aici deducem că Aktia Bank nu investește pe atât de mult pentru a obține acele venituri, pe cât a
făcut-o AlandsBanken. Din nou, pandemia COVID-19 a avut un impact generos, fiindcă băncile au
avut costuri adiționale: trebuiau să investească în tehnologii în scopul de a sprijini munca la distanță,
dar și să ofere siguranță clienților în serviciile prestate, cheltuielile de evaluare a riscului,
achiziționarea de echipamente și software pentru angajați. Alocarea de resurse financiare pentru a
genera venituri mai mari decât cele investite este una riscantă, fiindcă rezultatele sunt incerte,
pandemia COVID nu era ceva ce oamenii așteptau să se întâmple, de aceea multe companii, nu doar
bănci, au avut mari pierderi și nu și-au recuperat investițiile.
În ultimul an, 2022, ambele bănci au marcat creșteri semnificative, ceea ce rezultă în ideea
că acestea nu generează venituri atât de mari, iar managementul costurilor nu este eficient.
43
Raportul capitalului propriu
Graficul 3.9 Raportul capitalului propriu al Aktia Bank, perioada 2018-2022 (%)
6.8
6.6 6.6
6.6
6.4
6.4
6.3
6.2
5.8
5.8
5.6
5.4
2018 2019 2020 2021 2022
Raportul capitalurilor proprii este acel indicator care măsoară procentul din activele unei
companii care sunt finanțate prin capitaluri proprii. Dacă valoarea acestui raport este mai mare,
atunci o proporție mai mare a activelor companiei sunt finanțate prin capital propriu, și de aici reiese
că compania este stabilă financiar.
În cazul Aktia Bank, raportul capitalurilor proprii a fost într-o continuă creștere din 2018
până în 2021, deci compania s-a bazat mai mult pe finanțarea prin capital propriu pentru a-și finanța
activele. Acest lucru se poate datora creșterii puternice a câștigurilor și a eforturilor de strângere de
capital.
Cu toate acestea, în 2022, raportul capitalurilor proprii a început să scadă, scăzând de la

6,6% în anul precedent la 5,8. Important de remarcat este că modificarea coeficientului de capital
propriu nu oferă neapărat o imagine completă a sănătății financiare a unei companii, deoarece este
doar unul dintre multitudinea indicatorilor financiari pe care le iau în considerare investitorii și
analiștii.
44
Raportul de solvabilitate
Graficul 3.10 Raportul de solvabilitate al Aktia Bank, perioada 2018-2022 (%)
300
250 243.5
229.8 224.7
200 192.1
145.9
150
100
50
2018 2019 2020 2021 2022
Raportul de solvabilitate este un indicator care redă capacitatea unei bănci de a-și îndeplini
obligațiile și de a preveni pierderile potențiale. Un raport de solvabilitate mai mare sugerează că o
bancă are o poziție financiară mai puternică și este mai capabilă să facă față unor potențiale șocuri
financiare.
Raportul de solvabilitate al Aktia Bank a cunoscut unele fluctuații în perioada analizată. Cea
mai mare valoare a fost atinsă în 2022, așadar poziția financiară a băncii s-a îmbunătățit în acel an.
Raportul a fost ușor mai mare decât în anul precedent iar performanța băncii s-ar fi putut stabili
oarecum.
Scăderea raportului de solvabilitate care a început în 2019 și a continuat până în 2020 este un
motiv de îngrijorare, deoarece indică faptul că poziția financiară a băncii a fost mai slabă în acest
interval. La fel un motiv puternic este pandemia ce-a învăluit globul.
Este primordial ca Aktia Bank să mențină raportul de solvabilitate ridicat pentru a se asigura
că își poate îndeplini obligațiile și poate continua să funcționeze eficient. Dacă raportul de
45
solvabilitate al băncii ar fi într-o continuă scădere, aceasta poate întâmpina dificultăți în obținerea
de finanțare, atragerea de noi clienți sau extinderea operațiunilor sale.
Ponderea creditelor neperformante
Graficul 3.11 Ponderea creditelor neperformante al AlandsBanken, perioada 2018-2022 (%)
0.16
0.14
0.14
0.12
0.12 0.11
0.1
0.08
0.08
0.06
0.04
0.02
0.02
2018 2019 2020 2021 2022
Creditele neperformante au o influență negativă asupră profitabilității unei companii. Cu cât

ponderea acestora este mai mare, cu atât profitabilitatea companiei are de suferit. În cazul
AlandsBanken acestea au fost într-o continuă creștere de la începutul perioadei analizate până la
sfârșit. Studiind datele din tabelul 3.4., respectiv graficul 3.11, observăm că modificarea a fost una
ascendentă și cu o diferență semnificativă de la 0.02% la 0.14%. Factorii care au dus la creșterea
dată pot fi:
 Condiții economice: Ținându-se cont că în anul 2019 s-a început pandemia și cu toții știm că
multe persoane au rămas șomeri sau chiar veniturile li s-au micșorat, multe persoane nu au
mai avut cum să ramburseze creditele.
 Tendințe în industrie: Performanța unor industrii specifice poate afecta și portofoliul de
credite al băncii. Dacă industriile în care banca are o expunere semnificativă, cum ar fi
imobiliare sau producție, au cunoscut o scădere, aceasta ar putea duce la un număr mai mare
de credite neperformante. Pandemia și-a spus încă o dată cuvântul în acest domeniu.
46
Creșterea creditelor neperformante reprezintă o preocupare pentru bănci, deoarece duce la
pierderi și ar poate afecta stabilitatea financiară a acestora. În același timp, ar putea afecta
capacitatea băncii de a acorda împrumuturi noilor clienți, ceea ce ar duce la o profitabilitate și mai
mică.
Rata de îndatorare
Graficul 3.12 Rata de îndatorare a AlandsBanken, perioada 2018-2022 (%)
4.4
4.3 4.3
4.2
4.2
3.8
3.7
3.6
3.6
3.4
3.2
2018 2019 2020 2021 2022
Rata de îndatorare este un indicator care măsoară proporția activelor unei companii finanțate
prin datorii externe. O rată mai mare a datoriei reflectă o companie ce se bazează mai mult pe
fondurile împrumutate pentru a-și finanța operațiunile.
Rata de îndatorare a AlandsBanken a fost în creștere constantă din 2018 până în 2022.
Notăm o creștere semnificativă a ratei datoriilor din 2019 până în 2020, iar în ultimii doi ani a rămas
aceeași la 4.3%. Stabilitatea ratei de îndatorare în 2021 și 2022 oglindește că banca a atins un punct
de echilibru în ceea ce privește combinația de datorii și capitaluri proprii. La fel cum am menționat
la ceilalți indicatori, este necesar de reținut că rata de îndatorare nu oferă o imagine exactă a sănătății
financiare a unei companii.
3.6 Tendințele băncilor
47
În ultima perioadă, Aktia Bank a pus un accent deosebit pe îmbunătățirea serviciilor digitale,
având în vedere necesitatea de a rămâne competitivă în cadrul industriei.
Printre tendințele semnificative din sectorul bancar se numără consolidarea securizării

online a datelor bancare, posibilă datorită funcției "Aktia ID". Prin intermediul ei, clienții se
conectează la serviciile electronice Aktia și dobândesc permisiunea de a comanda un nou card fiscal
online sau a face o achiziție într-un magazin web.55
Pe lângă aceasta, Aktia Bank a digitalizat procesul de aplicare pentru ipotecă,

îmbunătățind cu mult experiența clienților și reducând timpul necesar procesării cererilor.
Un alt pas important este platforma de investiții "Aktia Kapitalförvaltning". Ea deține o

gamă largă de opțiuni de investiții durabile, fiind ușor de utilizat și generând o experiență comodă.56
De asemenea, Aktia Bank a adoptat conceptul de banking deschis (partajarea datelor

clienților cu furnizorii de servicii terți pentru a crea servicii bancare inovatoare și cuprinzătoare).
Prin intermediul platformei "Aktia Open Banking", dezvoltatorii terți au posibilitatea să creeze noi
servicii bancare care se integrează cu sistemele și datele Aktia, așa oferind oportunități suplimentare
pentru gestionarea finanțelor într-un mod personalizat.57
Un parcurs asemănător îl are și AlandsBanken. Ea a reușit să înregistreze o îmbunătățire

semnificativă a performanței sale financiare, cu un profit net de 39.7 milioane de euro în anul
2020. 58Banca a alocat o sumă semnificativă de investiții pentru dezvoltarea de soluții digitale,
inclusiv servicii online, cum ar fi o aplicație mobilă care permite clienților să gestioneze conturile
într-un mod mai sigur59. În plus, AlandsBanken și-a concentrat eforturile în crearea de produse și
servicii cu impact pozitiv asupra mediului și societății în general. De exemplu, au o gamă de
fonduri de investiții sustenabile.60
55
https://apps.apple.com/ee/app/aktia-id/id1596273271
56
https://www.aktia.fi/sv/varainhoito
57
https://www.aktia.fi/fi/open-banking
58
https://www.alandsbanken.com/uploads/pdf/result/en_resultat_jan-dec_20.pdf
59
https://www.alandsbanken.ax/banktjanster/digitala-tjanster/mobilbanken
60
https://www.alandsbanken.com/sustainability/sustainability-strategy/responsible-investments
48
CONCLUZIE
Pe parcursul acestei lucrări am analizat sistemul bancar finlandez, după care am intrat în
esența Băncii Centrale, iar în final am comparat două instituții. De asemenea, ne-am concentrat pe
studiul indicatorilor pe diferite perioade și am observat evoluția lor.
Capitolul 1 ne introduce în sistemul bancar finlandez cu trăsăturile sale. Am văzut care sunt
tipurile de instituții specifice acestuia, concluzionând că Finlanda are un sistem bancar foarte divers
și oferă o gamă de servicii extrem de largă. Comparând indicatorii de comensurare cu valori medii la
nivel mondial, am dedus că sistemul bancar finlandez este bine dezvoltat, dar evident că mereu
există loc de mai bine. La sfârșitul capitolului am identificat tendințele și factorii care duc la
oscilațiile indicilor.
Capitolul 2 debutează cu istoricul Băncii Centrale iar apoi expune obiectivele și funcțiile
acesteia. Banca este responsabilă în mare parte de a menține o situație economică stabilă și intervine
doar când este o situație excepțională. Înaintând în acest capitol avem indicatorii: gradul de
independență, rata de rezerve minime obligatorii și rata dobânzii de politică monetară. În ceea ce
privește ultimul indicator, am observat o schimbare doar în ultimul an perceput (2022).
Capitolul 3 este o analiză comparativă a două bănci, Aktia și Alands. Concluzionăm în urma
examinării că Aktia Bank este mai dezvoltată decât AlandsBanken, având o stabilitate economică
mai bună. În ceea ce privește cota de piață pe baza depozitelor, Alands Banken are doar 1%, pe când
Aktia are 4%. Tendințele lor de digitalizare reflectă tendințele întregului sistem.
În final, după prezentarea amănunțită a sistemului și a elementelor acestuia, conchidem că

sistemul bancar finlandez este unul sănătos, cu mult potențial. Evident, nu este cel mai perfect, dar
continua sa evoluție sporește încrederea într-un succes economic. Aplicând pe viitor un management
solid, băncile colaționate în ultimul capitol vor fi capabile să atingă locuri fruntașe, reprezentând
sistemul bancar al țării.
49
Bibliografie
Cărți
Bogdan Căpraru, „Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici” Ediția a II-a, Editura
C.H. Beck, București, 2004
Rapoarte
1. Aktia_Bank_Plc_Financial_Review_2018
6. AlandsBanken annual report 2018
Pagini WEB
1. https://apps.apple.com/ee/app/aktia-id/id1596273271
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_%C3%85land
3. https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1021167
4. https://simplywall.st/stocks/fi/banks/hel-albav/alandsbanken-abp-shares/ownership
5. https://thebanks.eu/banks/13500/products_and_services
6. https://thebanks.eu/banks/13642/products_and_services
7. https://thebanks.eu/banks-by-country/Finland
8. https://thebanks.eu/countries/Finland
9. https://thebanks.eu/countries/Finland/banking_sector
10. https://tradingeconomics.com/finland/inflation-cpi
11. https://tradingeconomics.com/finland/interest-rate
12. https://www.aktia.com/en/about-us/history
13. https://www.aktia.com/en/investors/shareholder-information/major-shareholders
14. https://www.aktia.com/sites/aktia-corp/files/investors/debt-and-funding-strategy/rating/2020/
ratingsdirect-sevenfinnishbanksoutlooksrevisedtonegativeondeepeningcovid19downsiderisks-
44920570-may-19-2020.pdf
15. https://www.aktia.fi/fi/open-banking
16. https://www.aktia.fi/sv/varainhoito
17. https://www.alandsbanken.ax/banktjanster/digitala-tjanster/mobilbanken
50
18. https://www.alandsbanken.com/about-us/welcome-to-the-bank-of-aland-plc?
fbclid=IwAR3_RmYOJSCWzL6KaDWevTZqP-b4QsyOtlVz4ifFA6DbDil8bOx7p_9yFKA
19. https://www.alandsbanken.com/sustainability/sustainability-strategy/responsible-investments
20. https://www.alandsbanken.com/uploads/pdf/result/en_resultat_jan-dec_20.pdf
21. https://www.bofbulletin.fi/en/2021/4/monetary-policy-measures-taken-during-pandemic-
revived-euro-area-economy/
22. https://www.ceicdata.com/en/indicator/finland/reserve-requirement-ratio
23. https://www.computerweekly.com/news/252474671/Finlands-OP-Financial-accelerates-open-
banking-push
24. https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/explainers/tell-me/html/
minimum_reserve_req.en.html
25. https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/explainers/tell-me/html/pepp.ro.html
26. https://www.elibrary.imf.org/view/journals/002/2023/039/article-A001-en.xml
27. https://www.finanssiala.fi/en/topics/digital-services-and-payments/#/
28. https://www.fine.fi/en/about-us-2/organization.html
29. https://www.imf.org/en/Publications/CR/Issues/2023/01/31/Finland-Financial-Sector-
Assessment-Program-Technical-Note-on-Regulation-and-Supervision-of-528767
30. https://www.lahitapiola.fi/en/information-on-localtapiola/newsroom/news/news-and-press-
releases/uutinen/1408198120410
31. https://www.linkedin.com/pulse/large-nordic-banks-start-year-strong-smaller-finnish-players-
mikko/
32. https://www.mobileaction.co/app/android/us/aktia-mobile-bank/com.aktia.mobilebank
33. https://www.nordea.com/en/news/10-years-with-the-bank-in-your-phone-we-celebrate-a-digital-
anniversary
34. https://www.nordea.com/en/press/2018-10-01/nordeas-re-domiciliation-is-completed
35. https://www.nordea.fi/en/personal/our-services/savings-investments/investments/nordea-
investor.html
36. https://www.op.fi/private-customers/owner-customer-and-benefits/op-bonuses
37. https://www.photius.com/countries/finland/economy/
finland_economy_banking_and_finance.html
38. https://www.statista.com/statistics/222286/online-banking-penetration-in-leading-european-
countries/
39. https://www.sttinfo.fi/tiedote/financial-sectors-capital-position-as-at-31-march-2022-finnish-
financial-sectors-good-capital-position-increasingly-important-uncertainty-marks-the-operating-
environment-and-risks-are-elevated?publisherId=69817444&releaseId=69944003
40. https://www.suomenpankki.fi/en/bank-of-finland/history/
41. https://www.suomenpankki.fi/en/bank-of-finland/organisation/payment-systems/
42. https://www.suomenpankki.fi/en/bank-of-finland/tasks/status-and-administration/
43. https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/bof-pss-simulator/
44. https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/macroprudential-supervision/
45. https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/oversight-of-market-infrastructure/
46. https://www.suomenpankki.fi/en/financial-stability/the-financial-system-in-brief/
47. https://www.suomenpankki.fi/en/learn-economy/learn-economy/monetary-policy/
48. https://www.suomenpankki.fi/en/money-and-payments/the-markka2/
49. https://www.suomenpankki.fi/en/Statistics/mfi-balance-sheet/tables/rati-taulukot-en/
markkinaosuudet_luottolaitokset_en/
50. https://www.suomenpankki.fi/fi/rahapolitiikka/
51
51. https://www.suomenpankki.fi/fi/rahapolitiikka/rahapolitiikan-strategia/
52. https://www.suomenpankki.fi/fi/rahapolitiikka/rahapolitiikan-toimeenpano/rahapolitiikan-
valineet/
53. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/
54. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/bank_branches/
55. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/bank_return_assets/
56. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/bank_return_equity/
57. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/banks_capital_to_assets/
58. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/Nonperforming_loans/
59. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/people_with_credit_cards/
60. https://www.theglobaleconomy.com/Finland/percent_people_bank_accounts/
61. https://www.theglobaleconomy.com/rankings/bank_return_assets/
62. https://www.theglobaleconomy.com/rankings/bank_return_equity/
63. https://www.theglobaleconomy.com/rankings/Nonperforming_loans/
64. https://www.theglobaleconomy.com/rankings/people_with_credit_cards/
65. https://www.worlddata.info/europe/finland/inflation-rates.php
66. https://yle.fi/a/3-7071940
Anexe
Tabel 3.6 Bilanțul contabil pentru perioada 2018-2022 al Aktia Bank
2018 2019 2020 2021 2022

Active
Numerar și solduri la Banca Centrală 289,191 315,383 298,614
732,829 165,794
Creanțe asupra instituțiilor de credit 20,227 14,277 23,751
44,027 1,183,601
Creanțe din leasing financiar 18,469 20,267
34,796 95,753
Acțiuni și participanți 63,493 56,430 63,280
178,205 135,952
Instrumente derivate 69,906 68,104 76,043
39,181 53,657
Imobilizări necorporale și fondul comercial 62,001 56,998 51,656
45,999 78,915
Active cu drept de utilizare 11,187 21,966
21,663 19,544
Alte active corporale 1,640 1,058 3,346
4,426 3,917
Imobilizări corporale 1,640 12,245 25,312
26,089 23,461
Venituri acumulate și plăți în avans 25,558 35,471 28,789
38,935 59,836
Creanțe cu impozit amânat 2,204 3,517 3,338
3,259 13,610
Total active 8,061,747 8,383,016 9,096,326
9,971,009 10,916,511
Datorii
Datorii față de instituțiile de credit 648,166 632,681 723,201 936,544 837,408
Împrumuturi 4,038,722 4,118,351 4,515,318 4,560,603 5,238,929
Alte datorii 100,000 150,000 150,000 506,000 686,000
Datorii față de public și entitățile din sectorul public 4,138,722 4,268,351 4,665,318 5,066,603 5,924,929
Titluri de creanță emise publicului 2,459,699 2,637,310 2,855,615 3,100,315 3,066,578
52
Instrumente derivate și alte datorii deținute pentru
tranzacționare 16,420 9,310 11,985 19,214 269,065
Alte datorii 15,530 26,237 34,369 42,093 37,107
Provizioane 757 999 1,284 987 1,270
Cheltuieli acumulate și venituri primite în avans 39,802 41,260 37,475 50,732 40,968
Datorii cu impozitul amânat 1,168 2,151 4,108 1,338 7,148
Total datorii 7,528,082 7,833,681 8,491,508 9,372,288 10,314,021
Capital propriu
Capital social 163,000 163,000 169,732 169,732 169,732
Capitaluri proprii restricționate 167,010 170,744 185,251 173,913 133,841
Rezerva nerestricționată de capital 108,935 110,184 112,703 138,597 141,468
Rezultatul raportat 39,905 42,720 53,406 91,864 71,212
Dividente către acționari -37,833 -42,075 -67,670 -40,308
Modificarea plăților bazate pe acțiuni 3,935 1,011 3,947 668 109
Achiziția ed acțiuni de tezaur 1,217 755 -339 8 295
Profitul anului 35,496 50,995 34,850 46,341 80,873
Capital nerestricționat 151,655 163,590 204,567 209,808 253,649
Capital total 318,665 334,335 389,818 383,721 387,490
Total datorii și capital propriu 8,061,747 8,383,016 9,096,326 9,971,009 10,916,511
Sursa: Prelucrat de către autor în baza rapoartelor anuale din perioada 2018-2022
Tabel 3.7 Bilanțul contabil pentru perioada 2018-2022 al Alandsbanken
2018 2019 2020 2021 2022

Active
Numerar și de pozite la băncile
centrale 506,897 489,886 665,072 893,719 341,983
Împrumut către public 4,021,654 4,110,029 4,377,912 4,787,845 4,302,937
Acțiuni și participanți 2,564 9,370 12,882 15,049 48,810
Instrumente derivate 15,347 21,240 24,620 13,027 26,637
Imobilizări necorporale 21,582 25,315 24,388 23,086 20,621
Imobilizări corporale 22,217 32,000 32,861 34,272 35,544
Investiții imobilare 315 326 313 307 300
Active fiscale curente 915 107 139 141 1,234
Alte active 44,426 36,831 35,878 34,311 28,653
Venituri acumulate și plăți
anticipate 20,997 21,611 25,400 31,285 35,172
Total active 5,557,791 5,607,500 6,035,058 6,634,639 5,897,719
Datorii
Datorii față de instituții de credit 250,334 210,035 509,491 867,491 434,156
53
Depozite de la public 3,303,546 3,368,001 3,605,371 4,070,112 4,182,068
Titluri de creanțe emise 1,587,888 1,603,957 1,440,933 1,196,535 792,634
Instrumente derivate 8,110 12,065 14,968 6,824 23,636
Obligații fiscale curente 2,327 3,246 5,131 4,271 2,712
Alte datorii 56,952 49,678 57,372 49,844 46,566
Provizioane 191 38 409 363 1,206
Cheltuieli acumulate și venituri
plătie în avans 31,277 35,122 39,872 36,365 32,164
Total datorii 5,315,407 5,349,145 5,742,690 6,302,720 5,581,273
Capital propriu
Capital social 41,974 42,029 42,029 42,029 42,029
Fond de rezervă 25,129 25,129 25,129 25,129 25,129
Fond de capital propriu
nerestricționat 27,075 27,398 27,611 27,994 27,994
Partea acționarilor din capitalul
propriu 242,370 258,343 292,357 302,481 287,007
Total capital propriu 242,383 258,355 292,368 331,918 316,446
Total datorii și capital propriu 5,557,791 5,607,500 6,035,058 6,634,639 5,897,719
Sursa: Prelucrat de către autor în baza rapoartelor anuale din perioada 2018-2022
54

Fb22 Butnaru Grosu Finlanda

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fb22 Butnaru Grosu Finlanda

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SISTEMUL BANCAR DIN FINLANDA

 Care este istoria sistemul bancar finlandez?

În final, înțelegerea subiectului va contribui la o mai bună cunoaștere a felului în care

Capitolul 1 Sistemul bancar al Finlandei 4

1.1 Istoricul sistemului bancar

1.3 Tipuri de instituții și numărul lor

Tabel 1.1 Tipurile de instituții bancare din Finlanda

Tabel 1.2 Țările care dețin bănci în Finlanda

1.4 Indicatori de apreciere și comensurare

Potrivit “Raportului Global de Competitivitate din 2019 al Forumului Economic Mondial,”

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

Propunem ca soluții gestionarea riscurilor, diversificarea portofoliului de active și reducerea

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

Decalajele indicelui de față în Finlanda în perioada 2014-2021 se datorează acestor factori:

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

valoarea creditelor neperformante

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

În 2017, nivelul minim al creditelor neperformante, prin valoarea de 0,73%, reliefează

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

Graficul 1.7 Ponderea persoanelor cu conturi bancare, în perioada 2011-2021 (%)

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor de pe

1.5 Factorii de influență

Sistemul bancar finlandez beneficiază de reglementări stricte condiționate de factori ce

 Reglementările guvernamentale: Guvernul se implică considerabil în monitorizarea

 Modelul de afaceri al băncilor: Instituțiile bancare sunt per ansamblu universale și

1.6 Tendințe ale sistemului bancar finlandez

1.7 Servicii și plăti digitale

Schema națională de identificare electronică, dezvoltată prin cooperarea sectorului public și

În concluzie, sectorul financiar monitorizează permanent și îndeaproape mediul de afaceri și

2.1 Istoricul Băncii Centrale a Finlandei

 Prin aceasta se determină procesul decizional de politică monetară. Strategia asigură că

Factorii climatici sunt, de asemenea, luați în considerare în mod cuprinzător în evaluările

2.3 Instrumente de politică monetară

Operațiunile de piață joacă un rol deosebit în orientarea ratelor dobânzilor de pe piață,

Operațiunile de piață deschisă ale Eurosistemului pot fi împărțite în patru categorii:

 Operațiuni financiare de bază- sunt operațiuni obișnuite de finanțare și de furnizare a

De obicei, programul planificat al operațiunilor de finanțare este anunțat în prealabil în

2.4 Funcțiile băncii Finlandei

În Finlanda, Banca Centrală are ca responsabilitate legală promovarea stabilității

Supravegherea se concentrează asupra monitorizării infrastructurilor pieței, inclusiv a

În plus, Banca Finlandei a dezvoltat un simulator multifuncțional numit BOF-PSS3, care

2.5 Obiectivele băncii centrale

Banca Centrală a Finlandei are ca obiectiv identificarea și prevenirea riscurilor la adresa

Menținerea stabilității prețurilor: Banca Națională a Finlandei are ca obiectiv principal

Asigurarea stabilității sistemului financiar: Banca Națională a Finlandei are ca obiectiv și să

Sprijinirea politicii economice generale a guvernului: Aceasta înseamnă că Banca Națională

2.7 Indicatori și date statistice privind banca centrală

Sursa: Preluat de pe https://tradingeconomics.com/finland/interest-rate

De obicei, Băncile Centrale, cum ar fi Banca Finlandei, folosesc ratele dobânzilor ca

Sursa: Preluat de pe https://tradingeconomics.com/finland/interest-rate

Rata rezervelor minime obligatorii

 Stabilitatea economică- Banca centrală a Finlandei a stabilit rata rezervelor minime

Aceste măsuri au contribuit la asigurarea faptului că băncile pot continua să acorde

3.1 Istoricul băncilor

În 2022, Aktia Asset Management a fuzionat cu Aktia Bank.48

Proprietar Număr de acțiuni Procent

Graficul 3.1 Structura principalilor acționari ai Aktia Bank (%)

Rg Partners Oy Veritas Pension Insurance Company Ltd.

Sursa: Realizat de către autor în baza datelor din tabelul 3.1

Tabel 3.2 Structura acționariat a AlandsBanken

Wiklöf Holding Ab Nordea Investment Management AB