HIPERALDOSTERONISMUL

Hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn este o afecțiune

determinată de o tumoră suprarenală, de obicei benignă, care secretă
aldosteron, dar poate secreta totodată și alți hormoni corticosteroizi.
Apare frecvent între 30-50 de ani și se manifestă clinic prin triada
simptomatică: hipertensiune arterială cu cefalee, scăderea potasiului în
sânge (sub 3 mEq) și poliurie.
Urinile sunt diluate și abundente, dar, spre deosebire de diabetul
insipid, poliuria nu este influențată de tratamentul cu hormon antidiuretic.
Scăderea concentrației de potasiu în sânge este urmată de slăbiciune
musculară, crampe și, nu rareori, de crize de paralizie.
Există un hiperaldosteronism secundar, caracterizat prin
imposibilitatea rinichiului de a concentra urina. Este determinat de
afecțiuni severe hepatice sau renale. Tratamentul hiperaldosteronismului
primar constă în ingerare de potasiu, administrare de spironolactonă şi în
extirparea chirurgicală a tumorii suprarenale